Decretul nr. 703/1973
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituțiile cultural-educative
prezumat în vigoare republicat
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în BULETINUL OFICIAL nr. 140 din 28 decembrie 1977).
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Structura organizatorică a instituțiilor cultural-educative se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme.
Articolul 2
Activitatea cultural-educativă se realizează prin următoarele tipuri de instituții:
a) cămine culturale;
b) case de cultură;
c) cluburi;
d) biblioteci;
e) muzee;
f) teatre și instituții muzicale;
g) centre de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă;
h) școli populare de artă;
i) alte unități cultural-educative.
Instituțiile cultural-educative sînt subordonate, după caz, ministerelor, altor organe centrale, consiliilor populare și organizațiilor de masă și obștești.
Îndrumarea unitară a acestora, indiferent de subordonarea lor, se exercită de Consiliul Culturii și Educației Socialiste și de comitetele de cultură și educație socialistă județene, al municipiului București, ale sectoarelor municipiului București, municipale și orășenești.
Articolul 3
Structurile organizatorice-tip pentru instituțiile cultural-educative sînt cele prevăzute în anexele nr. 1a) - 1j)*) care fac parte integrantă din prezentul decret.
_____________
*) Anexele se comunică instituțiilor interesate.
Capitolul II Norme de structură pentru instituțiile cultural-educative
I. Cămine culturale, case de cultură și cluburi
Articolul 4
Căminul cultural se poate organiza în fiecare comună, ca unitate bugetară, fără personalitate juridică, pentru desfășurarea activității cultural-educative permanente, dacă există cel puțin o sală de manifestări cultural-educative. Activitatea căminului cultural va fi condusă de un director salariat cu normă întreagă.
În cazuri excepționale, cu aprobarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste, activitatea căminului cultural va putea fi asigurată de un director, remunerat cu indemnizație lunară.
În localitățile sătești, nereședință de comună, se pot organiza filiale ale căminului cultural, a căror activitate este condusă de către un director de filială, pe baze obștești.
Articolul 5
Casa de cultură din subordinea consiliului popular se organizează în municipii, orașe, centre muncitorești, stațiuni balneoclimaterice, sectoarele municipiului București, ca unitate bugetară cu personalitate juridică, dacă desfășoară o activitate cultural-educativă permanentă și dacă are cel puțin:
- o universitate populară, cu minimum trei cursuri;
- cîte o formație corală, de teatru, de dansuri, o brigadă artistică de agitație;
- trei - patru cercuri artistice și tehnico-aplicative.
Casa de cultură este condusă de un director salariat cu normă întreagă.
Casa de cultură poate avea una sau mai multe filiale în cartierele în care există sedii corespunzătoare (sală de spectacole, două - trei încăperi pentru alte acțiuni) și un program permanent de activitate. Filiala casei de cultură poate fi condusă de un instructor al acestei instituții.
Articolul 6
Clubul se poate constitui ca unitate bugetară fără personalitate juridică, pentru desfășurarea activității cultural-educative permanente sau sezoniere.
În funcție de volumul activității, clubul se asimilează, în ceea ce privește condițiile de constituire și normele de structură, cu casa de cultură sau căminul cultural, după caz.
II. Biblioteci
Articolul 7
Bibliotecile de stat se organizează pe următoarele tipuri:
- biblioteci publice;
- biblioteci școlare;
- biblioteci din instituțiile de învățămînt superior;
- biblioteci specializate;
- biblioteci naționale.
Articolul 8
Biblioteca publică se poate organiza ca unitate bugetară, în subordinea consiliilor populare, astfel:
a) biblioteca comunală, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puțin 3.000 de volume; în comunele cu o populație de peste 6.000 de locuitori funcția de bibliotecar comunal va fi îndeplinită de un bibliotecar salariat cu normă întreagă; în comunele cu o populație de 4.000 - 6.000 de locuitori această funcție va fi îndeplinită de un bibliotecar remunerat cu indemnizație lunară; în celelalte comune funcția de bibliotecar va fi asigurată de directorul căminului cultural comunal;
b) biblioteca municipală sau orășenească din localitate nereședință de județ, unitate fără personalitate juridică, cu un fond de carte de cel puțin 12.000 de volume, condusă de unul dintre bibliotecari;
c) biblioteca județeană se organizează în fiecare localitate reședință de județ și este condusă de un director. Această bibliotecă asigură servicii pentru populația localității respective, precum și asistență de specialitate pentru bibliotecile publice din cuprinsul județului; în județul Ilfov această atribuție va fi îndeplinită de Biblioteca municipiului Giurgiu. Biblioteca municipiului București exercită atribuții de bibliotecă județeană.
Bibliotecile județene cu un fond de carte de cel puțin 30.000 de volume pot avea personalitate juridică.
În funcție de numărul și densitatea populației, biblioteca județeană, municipală sau orășenească poate avea filiale și puncte de împrumut, conduse de un bibliotecar.
Articolul 9
Bibliotecile școlare se pot organiza în școli generale, licee, școli tehnice și profesionale, potrivit normelor de structură aprobate prin
Decretul nr. 278/1973
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituțiile de învățămînt.
Articolul 10
Bibliotecile din instituțiile de învățămînt superior se pot organiza în cadrul facultăților și instituțiilor. De asemenea, se pot organiza și ca unități bugetare, cu personalitate juridică, dacă au un fond de carte de cel puțin 200.000 de volume.
Articolul 11
Bibliotecile specializate se pot organiza în cadrul ministerelor și altor organe centrale, unităților economice și bugetare, organizațiilor de masă și obștești, pe profilul unităților pe lîngă care funcționează.
Bibliotecile specializate se constituie cu un fond de carte de cel puțin 3.000 de unități bibliografice.
Articolul 12
Biblioteca centrală de stat și Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România sînt biblioteci naționale, organizate ca unități bugetare, cu personalitate juridică.
Articolul 13
În funcție de volumul, complexitatea și specificul activității, structura organizatorică a bibliotecii poate cuprinde următoarele activități:
a) completarea colecțiilor, evidența și prelucrarea lor, cercetare și informare bibliografică; documentare; depozit legal; rezervă națională; schimburi de publicații; activitatea cu publicul, precum și alte activități similare acestora;
b) depozite de carte și publicații;
c) legătorii de carte, ateliere sau puncte tipografice;
d) laboratoare de conservare și patologie a cărții.
Activitățile de la lit. a) de mai sus se pot organiza la nivel de birou sau de serviciu, potrivit
art. 9 și 10 din Decretul nr. 162/1973
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.
Activitatea depozitului de carte și publicații este asigurată de bibliotecari.
Activitatea de legătorie și tipografie se organizează potrivit normelor de structură specifice.
Laboratorul de conservare și patologie a cărții se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane.
III. Muzee
Articolul 14
Muzeul se organizează ca unitate bugetară, cu personalitate juridică, dacă are un patrimoniu constituit, cu profil distinct sau mixt, de minimum opt colecții și desfășoară activitate expozițională și cultural-educativă permanentă.
În funcție de specificul patrimoniului și de obiectul activității se pot organiza următoarele tipuri de muzee:
a) de istorie și arheologie;
b) de etnografie sau artă populară;
c) de artă plastică;
d) de literatură, muzică, teatru, arhitectură;
e) de științe ale naturii;
f) de tehnică și știință;
g) memoriale;
h) cu profil mixt.
Articolul 15
În cadrul muzeelor se pot desfășura următoarele activități:
- cercetare, cultural-educative, manifestări științifice, popularizare, publicații;
- expoziții permanente și temporare;
- planetarii și observatoare astronomice;
- rezervații și puncte de conservare "în situ";
- arheologie și paleontologie;
- grădini botanice, zoologice și acvarii;
- puncte de creație, de producție și de valorificare.
Articolul 16
În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a muzeului poate cuprinde:
a) colecții muzeale;
b) secții muzeale;
c) laboratoare de conservare, restaurare, foto;
d) depozite de obiecte muzeale.
Colecția muzeală se constituie, în funcție de complexitatea și specificul activității, dintr-un număr de piese de muzeu de profil omogen. Mărimea colecției va fi stabilită, pe tipuri de muzee, de Consiliul Culturii și Educației Socialiste.
Secția muzeală se constituie din mai multe colecții și se organizează la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum cinci persoane, sau la nivel de serviciu, dacă volumul de muncă necesită un număr de minimum zece persoane.
Laboratorul de conservare, restaurare, foto se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane.
Depozitul de obiecte muzeale se poate constitui pe lîngă secția muzeală, iar activitatea acestuia este asigurată de un conservator de muzeu.
Planetariile și observatoarele astronomice, grădinile botanice, zoologice și acvariile se pot constitui la nivel de muzeu, secție sau colecție muzeală, după caz.
Activitatea arheologică și paleontologică se poate organiza la nivel de lot sau șantier potrivit normelor prevăzute în
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.
Rezervațiile și punctele de conservare "în situ" se pot constitui la nivel de colecții sau secții muzeale, după caz.
Articolul 17
Muzeele existente, care nu îndeplinesc condițiile de constituire prevăzute de prezentul decret, își pot păstra denumirea, organizîndu-se în secții sau colecții muzeale, după caz.
IV. Teatre și instituții muzicale
Articolul 18
Teatrele și instituțiile muzicale se pot organiza ca unități extrabugetare, cu personalitate juridică, pe următoarele tipuri:
a) teatre dramatice;
b) teatre de păpuși și marionete;
c) opere;
d) teatre muzicale și de operetă;
e) filarmonici;
f) orchestre simfonice;
g) teatre de estradă și de varietăți;
h) ansambluri și formații artistice;
i) circuri.
Articolul 19
În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a teatrelor și instituțiilor muzicale poate cuprinde:
a) secții artistice;
b) ateliere de decoruri, de croitorie, de recuzită, de scenă (montări spectacole) și altele similare;
c) colecții și secții muzeale;
d) depozite.
Secția artistică se constituie în instituțiile teatrale și muzicale cu profil mixt (dramă, balet, păpuși, estradă etc.) sau în cele care prezintă spectacole în limbile naționalităților conlocuitoare și poate fi condusă de un șef de secție.
Atelierul de decoruri, de croitorie, de scenă (montări spectacole) și altele similare cuprinde cel puțin patru formații de lucru.
Atelierele sînt conduse de cîte un șef de atelier.
În localitățile unde funcționează mai multe instituții artistice se pot organiza ateliere comune, care vor funcționa în cadrul uneia dintre instituții.
Colecția și secția muzeală se organizează potrivit normelor stabilite la art. 16 din prezentul decret.
În cadrul fiecărei instituții teatrale și muzicale se poate organiza cîte un depozit, care cuprinde cel puțin patru magazii specializate (decoruri, costume, recuzită, materiale) condus de un șef de depozit.
V. Centre județene de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă; școli populare de artă; comitete locale de cultură și educație socialistă
Articolul 20
Centrul județean de îndrumare a creației populare și a mișcării artistice de masă se organizează în fiecare județ și în municipiul București, ca unitate bugetară fără personalitate juridică.
Articolul 21
Școala populară de artă se organizează în fiecare județ și în municipiul București potrivit normelor de structură specifice aprobate pentru liceele de specialitate (de artă) prin
Decretul nr. 278/1973
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituțiile de învățămînt.
Articolul 22
Comitetele de cultură și educație socialistă județene și al municipiului București, organizate ca unități bugetare cu personalitate juridică, sînt conduse de un președinte ajutat de un vicepreședinte și de un contabil-șef.
La Comitetul de cultură și educație socialistă al municipiului București, președintele acestuia este ajutat de doi vicepreședinți și de un contabil-șef.
Comitetele de cultură și educație socialistă ale orașelor, celorlalte municipii și sectoarelor din municipiul București sînt conduse de un președinte remunerat cu indemnizație.
VI. Alte instituții cultural-educative
Articolul 23
Direcția monumentelor istorice și de artă, Oficiul de expoziții, Institutul de etnografie, folclor și al mișcării artistice de masă, Universitatea populară București și Administrația caselor de creație Mogoșoaia și Sinaia se organizează ca unități bugetare cu personalitate juridică.
Agenția română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică.
Articolul 24
În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a unităților prevăzute la art. 23 cuprinde:
Direcția monumentelor istorice și de artă
a) formații și loturi de construcție (restaurare);
b) șantiere de construcții (restaurare);
c) atelier de proiectare;
d) compartimente de avizare, studii și restaurare lucrări de artă.
Oficiul de expoziții
- depozite de lucrări de artă.
Institutul de etnografie, folclor și al mișcării artistice de masă
a) sectoare de cercetare;
b) redacții-publicații;
c) laborator tehnic;
d) sectoare de îndrumare și valorificare a creației populare.
Lotul de construcții (restaurare), șantierul de construcție (restaurare) și atelierul de proiectare pentru activitatea de construcții-montaj se constituie potrivit normelor stabilite prin
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.
Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16 de mai sus.
Structura activității de cercetare a Institutului de etnografie, folclor și al mișcării artistice de masă se constituie potrivit normelor prevăzute în
Decretul nr. 297/1973
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de cercetare și de proiectare.
Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane.
Restul compartimentelor se constituie la nivel de birou sau serviciu potrivit prevederilor
art. 9 și 10 din Decretul nr. 162/1973
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice și celor specifice.
Articolul 25
Structura funcțională a unităților prevăzute la art. 2 lit. d), e), f) și i) poate cuprinde:
a) birouri;
b) servicii.
Birourile și serviciile se organizează potrivit prevederilor
art. 9 și 10 din Decretul nr. 162/1973
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.
Capitolul III Personalul din instituțiile cultural-educative
Articolul 26
Personalul din instituțiile cultural-educative se compune din următoarele categorii:
A. Personal din activitatea cultural-educativă
a) personal de conducere;
b) personal de execuție de specialitate cultural-artistică.
B. Personal din aparatul funcțional și de deservire
a) personal de conducere;
b) personal de execuție de specialitate;
c) personal de execuție administrativ;
d) personal de deservire;
e) muncitori.
Personalul din activitatea cultural-educativă prevăzut la lit. A) nu se cuprinde în ponderea personalului tehnic, economic, de altă specialitate și administrativ.
Articolul 27
Nomenclatorul funcțiilor specifice din activitatea cultural-educativă pentru categoriile de personal de mai sus este cel prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul decret.
Articolul 28
Numărul posturilor din unitățile cultural-educative se stabilește de organele centrale și locale tutelare, potrivit criteriilor de normare prevăzute în anexa nr. 3a) și a prevederilor din anexa nr. 3b)*), care fac parte integrantă din prezentul decret.
Numărul posturilor din aparatul comitetelor de cultură și educație socialistă județene și al municipiului București se stabilește de Consiliul Culturii și Educației Socialiste, potrivit prevederilor din anexa nr. 3c)**), care face parte integrantă din prezentul decret.
_____________
*) Anexa nr. 3b) se comunică instituțiilor interesate.
Notă
**) Anexa nr. 3c) se comunică instituțiilor interesate.
Capitolul IV Dispoziții finale
Articolul 29
Activitatea financiar-contabilă a unităților culturale fără personalitate juridică din localitățile reședință de județ poate fi îndeplinită de o unitate culturală cu personalitate juridică sau de comitetul de cultură și educație socialistă județean, iar în celelalte localități, de comitetele executive ale consiliilor populare.
Articolul 30
Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu niveluri de salarizare mai mici, precum și personalul devenit disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, beneficiază de drepturile prevăzute în
art. 21 din Decretul nr. 162/1973 .
Articolul 31
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului decret, ministerele și celelalte organe centrale care au în subordine instituții cultural-educative vor prezenta spre aprobare anexe cuprinzînd norme unitare de structură adaptate la specificul activității acestor instituții.
Se recomandă organelor centrale ale organizațiilor de masă și obștești, care au unități cultural-educative, să aplice în mod corespunzător dispozițiile prezentului decret.
Articolul 32
Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire în termen de 60 de zile de la publicare.
Anexa 2 NOMENCLATORUL
funcțiilor de conducere și de execuție
(de specialitate și administrative)
pentru activitatea cultural-educativă
A) Funcții pentru personalul din unitățile de cultură (muzee, biblioteci, centre de îndrumare a creației populare, universități populare, case de cultură, cluburi, cămine culturale)
a) Funcții de conducere:
1. Director.
2. Director adjunct de specialitate.
3. Șef de secție (serviciu) de specialitate.
4. Șef de birou de specialitate.
5. Șef de laborator.
b) Funcții de execuție de specialitate:
1. Muzeograf (bibliograf) principal; muzeograf, bibliograf.
2. Restaurator (conservator, trezorier) principal; restaurator, conservator, trezorier; restaurator (conservator) ajutor.
3. Bibliotecar principal; bibliotecar; bibliotecar ajutor.
4. Instructor (organizator) principal; instructor, organizator; instructor (organizator) ajutor.
5. Gestionar custode sală.
6. Responsabil stație de radioficare.
7. Redactor stație de radioficare.
B) Funcții pentru personalul din instituțiile artistice de spectacole și concerte
a) Funcții de conducere:
1. Director.
2. Director adjunct artistic.
3. Director adjunct (economic-gospodăresc).
4. Șef de secție artistică.
b) Funcții de execuție de specialitate:
1. Dirijor.
2. Regizor artistic.
3. Pictor (scenografie, costume).
4. Maestru (balet, dans, cor, corepetitor, acrobat, dresor, jongler).
5. Asistent artistic.
6. Actor.
7. Solist (vocal, balet, concertist, instrumentist, cîntăreț).
8. Concert maestru.
9. Instrumentist șef partidă.
10. Șef de orchestră, instrumentist, acompaniator, corepetitor.
11. Instructor (canto, balet).
12. Mînuitor păpuși.
13. Acrobat, dresor, jongler, clovn.
14. Balerin, dansator, corist.
15. Sculptor păpuși.
16. Secretar (referent) literar, muzical; consultant artistic.
17. Sufleor.
18. Regizor culise principal I și II; regizor culise.
19. Coordonator scenă.
20. Figurant.
C) Funcții pentru personalul din comitetele de cultură și educație socialistă județene și al municipiului București
a) Funcții de conducere:
1. Președinte.
2. Vicepreședinte.
b) Funcții de execuție de specialitate:
- Instructor principal, instructor.
D) Personal operativ pentru activitatea cultural-educativă
1. Supraveghetor muzeu, supraveghetor sală spectacol I, II.
2. Controlor bilete principal, controlor bilete.
3. Garderobier, plasator, mînuitor cărți.
NOTĂ:
Funcții remunerate numai cu indemnizații lunare: rector, prorector, director curs și secretar curs la universitățile populare, precum și președinții comitetelor de cultură și educație socialistă municipale, orășenești și ale sectoarelor municipiului București.
Funcții ce pot fi remunerate și cu indemnizații lunare: redactor și responsabil oră locală la stațiile de radioficare, bibliotecar comunal, director de cămin cultural, director, director adjunct artistic și șef de secție artistică la instituțiile teatrale și muzicale, precum și președinte și vicepreședinte la comitetele de cultură și educație socialistă județene și al municipiului București.
Indemnizațiile lunare se stabilesc potrivit reglementărilor legale în vigoare.
În cazuri justificate, pe baza reglementărilor în vigoare, se vor putea folosi și unele funcții specifice altor ramuri sau sectoare de activitate care se dovedesc necesare (ingineri, arhitecți, redactori, traducători, desenatori etc.).
În muzee și biblioteci se vor putea folosi și funcții de cercetare științifică, conform reglementărilor legale.
În activitatea cultural-educativă se pot folosi și funcțiile prevăzute în
privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice.
Consiliul de Miniștri va stabili echivalarea funcțiilor existente cu cele prevăzute în prezentul nomenclator.
Anexa 3 a)
CRITERII DE NORMARE a personalului din unitățile cultural-educative ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria de personal Criterii de normare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── A. PERSONAL DE CONDUCERE ȘI PERSONAL DE SPECIALITATE CULTURAL-EDUCATIVĂ I. Casa de cultură - Director - un post/unitate*) - Instructor a) - un post/unitate pentru organizarea manifestărilor informațional-educative (propagandă economică, informare social-politică, educație etică și științifică) și a activității universității populare, cu minimum trei cursuri de cultură generală; - al doilea post/unitate se acordă caselor de cultură ce dispun de o universitate populară cu cel puțin șase cursuri de cultură generală, patru lectorate științifice și culturale, dintre care două pentru femei, și în a cărui competență revin și programele locale ale stației de radioficare; b) - un post/unitate pentru organizarea a minimum cinci cercuri tehnico-aplicative, un laborator foto și un cineclub, un cenaclu literar sau cerc de artă plastică, precum și alte cercuri și activități adecvate; - al doilea post/unitate pentru organizarea activității în cadrul a unu - două cluburi cu profil distinct; c) - un post/unitate pentru organizarea manifestărilor artistice (spectacole, concerte, expoziții etc.), o echipă de teatru, o brigadă artistică de agitație la sediu, o formație de dansuri și un cor (grup vocal) pentru spectacole cu cîntece patriotice, revoluționare, populare, dansuri cu temă și recitări; - al doilea post/unitate se acordă caselor de cultură care dispun de teatru popular sau de o formație teatrală cu program de stagiune permanentă, un ansamblu artistic (cor, formație de dansuri, recitatori, formație orchestrală), două sau mai multe brigăzi artistice de agitație (la sediu sau în întreprinderi), orchestră de muzică ușoară sau grup de balet, expoziții temporare; d) - un post de instructor pentru fiecare filială situată în cartiere, care dispune de o sală de spectacole de cel puțin 300 de locuri, două - trei încăperi pentru alte acțiuni culturale și are un program zilnic de activitate. ───────────── La casele de cultură cu fond de carte se mai pot acorda posturi de bibliotecari potrivit criteriilor de normare a activității de bibliotecă. II. Biblioteci ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria de personal Criterii de normare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Bibliotecă orășenească sau municipală situată în localitate nereședință de județ - Bibliotecar - un post la 7.000 - 10.000 de locuitori*); - un post la 15.000 de volume consultate de cititori. 2. Bibliotecă județeană - Director - un post/unitate. - Bibliotecar - un post la 7.000 - 10.000 de locuitori; (bibliograf) - un post la 15.000 de volume consultate de cititori; - un post la 25.000 de volume pentru bibliotecile cu pînă la 100.000 de volume și, respectiv, un post la 50.000 de volume pentru bibliotecile cu peste 100.000 de volume; - un post/unitate pentru îndrumarea bibliotecilor publice din cuprinsul județului. ──────────── Categoria de personal Criterii de normare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Biblioteca centrală de stat*) - Bibliotecar - un post la 1.200 de volume achiziționate anual; (bibliograf, - un post la 15.000 de volume consultate de cititori; documentarist) - un post pe schimb la 100.000 de volume pentru conservarea fondului; - un post la 40.000 de volume pentru informare științifică, editarea publicațiilor proprii, servicii de specialitate la nivel național, asistență de specialitate; - un post la 2.500 de referințe bibliografice anual; - un post pentru 500 de referate sau analize documentare, după caz, anual. III. Muzee ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria de personal Criterii de normare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Director - un post/unitate**); - Director adjunct - un post/unitate***); - Muzeograf - un post pentru prima colecție****); (restaurator, - un post la 3 colecții pentru fondul de la 2 - 10 conservator) colecții; - un post la 5 colecții pentru fondul de la 11 - 100 de colecții; - un post la 10 colecții pentru fondul de la 101 - 200 de colecții; - un post la 20 de colecții pentru fondul care depășește 201 de colecții. ───────────────── artistice de masă ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria de personal Criterii de normare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Director - un post/unitate. - Instructor - cîte un post pentru fiecare dintre următoarele activități: - îndrumarea formațiilor muzicale (coruri, orchestre, fanfare etc.); - îndrumarea formațiilor de teatru și a brigăzilor artistice de agitație; - îndrumarea formațiilor coregrafice; - îndrumarea creației plastice a amatorilor, a cercurilor literare, foto și cinecluburilor. Una dintre activitățile de mai sus va fi îndrumată nemijlocit de directorul unității. NOTĂ: La județele cu populație din rîndul naționalităților conlocuitoare se poate acorda în plus un post de instructor. La municipiul București se va acorda în plus un post de instructor. V. Unități artistice Personal artistic ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Categoria de personal Criterii de normare ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Teatre dramatice - Regizor - pînă la 2 posturi la teatrele cu o sală; pînă la 4 posturi la teatrele cu două săli sau două secții. - Pictor scenograf - pînă la 2 posturi la teatrele cu o sală; pînă la 4 posturi la teatrele cu două săli sau două secții. - Asistent regizor - cîte un post la doi regizori. - Asistent pictor - cîte un post la doi pictori scenografi. scenograf - Actori a) Teatrul național - pînă la 95 de posturi. "I.L. Caragiale" b) Celelalte teatre - pînă la 45 de posturi/unitate. naționale c) Teatre cu două - pînă la 70 de posturi/unitate. secții d) Teatre cu două - pînă la 70 de posturi/unitate. săli e) Teatre cu o sală - pînă la 35 de posturi/unitate. - Secretar literar - pînă la 5 posturi. și referent literar la Teatrul național "I.L. Caragiale" - Secretar literar - pînă la 2 posturi/unitate. și referent literar la celelalte teatre - Sufleor - pînă la 2 posturi pentru fiecare sală. - Regizor culise - pînă la 6 posturi. la Teatrul național "I.L. Caragiale" - Regizor culise - pînă la 2 posturi pentru fiecare sală. la celelalte teatre NOTĂ: La teatrele de dramă care desfășoară activitate muzicală se mai pot acorda pînă la 8 posturi artistice (instrumentiști). La Teatrul "Ion Creangă" București și la Teatrul maghiar Cluj se vor putea acorda în plus cîte 10 posturi de actori. 2. Teatre de păpuși - Regizor - un post/unitate. - Pictor scenograf - un post/unitate. - Mînuitor păpuși - pînă la 26 de posturi la Teatrul "Țăndărică"; - pînă la 13 posturi pentru celelalte teatre sau pentru fiecare secție. - Secretar, referent - un post/unitate. literar - Sculptor păpuși - un post/unitate. - Regizor culise - un post/unitate. NOTĂ: La Teatrul "Țăndărică" București se mai pot acorda: un post de pictor scenograf și un post de regizor culise. 3. Teatre de operă: Teatrul de operetă București și teatre muzicale - Regizor artistic - pînă la 2 posturi/unitate. - Pictor scenograf - pînă la 2 posturi/unitate. - Dirijor - pînă la 3 posturi/unitate. - Maestru de balet - pînă la 2 posturi/unitate. - Maestru de cor - un post/unitate. - Maestru - pînă la 3 posturi/unitate. corepetitor - Asistent regizor - un post/unitate. artistic - Asistent pictor - un post/unitate. scenograf - Asistent maestru - un post/unitate. de cor - Asistent maestru - un post/unitate. de balet - Secretar muzical - pînă la 2 posturi/unitate. și referent muzical - Regizor culise - pînă la 2 posturi/unitate. - Sufleor - pînă la 2 posturi/unitate. NOTĂ: La Opera română București se vor putea acorda pînă la: 5 posturi dirijori; 4 posturi pictori scenografi; 5 posturi maeștrii corepetitori; 6 posturi secretari și referenți muzicali; 4 posturi sufleori și 6 posturi regizori culise. Celelalte funcții artistice a) Opera română - pînă la 378 de posturi. București b) Opera română Cluj - pînă la 209 de posturi. c) Opera română - pînă la 204 de posturi. Timișoara d) Teatrul de operetă - pînă la 198 de posturi. București e) Opera română Iași - pînă la 174 de posturi. f) Opera maghiară - pînă la 162 de posturi. Cluj g) Teatrul liric - pînă la 141 de posturi. Constanța h) Teatrul muzical - pînă la 162 de posturi. Galați i) Teatrul muzical - pînă la 157 de posturi. Brașov j) Secția de operetă - pînă la 45 de posturi. Craiova 4. Teatre de estradă și revistă - Regizor artistic - pînă la 2 posturi/unitate. - Pictor scenograf - un post/unitate. - Dirijor - pînă la 2 posturi/unitate. - Maestru de balet - un post/unitate. - Asistent regizor - un post la doi regizori. artistic - Secretar muzical - pînă la 2 posturi/unitate. și referent muzical - Regizor culise - pînă la 2 posturi/unitate. - Sufleor - pînă la 2 posturi/unitate. NOTĂ: La Teatrul de estradă "C. Tănase" București se vor putea acorda pînă la: 3 posturi de dirijor, 2 posturi de maeștrii de balet și un post de asistent pictor scenograf. Celelalte funcții artistice a) Teatrul - pînă la 117 de posturi. "C. Tănase" București b) Secția de estradă - pînă la 68 de posturi. "I. Vasilescu" București c) Teatrul "Fantasio" - pînă la 64 de posturi. Constanța d) Teatrul de estradă - pînă la 44 de posturi. Deva e) Secția de estradă - pînă la 41 de posturi. Pitești f) Secția de estradă - pînă la 34 de posturi. Ploiești g) Secția de estradă - pînă la 24 de posturi. Galați h) Secția de estradă - pînă la 23 de posturi. Brașov 5. Filarmonici și orchestre simfonice - Dirijor orchestră - pînă la 2 posturi/unitate. - Dirijor cor - un post/unitate. - Secretar muzical - un post/unitate. NOTĂ: La Filarmonica "George Enescu" se vor putea acorda pînă la 3 posturi de dirijori orchestră și 6 posturi de consultanți artistici. Funcția de consultant artistic se va putea utiliza și la Agenția română de impresariat artistic. Celelalte funcții artistice a) Filarmonica - pînă la 206 de posturi. "George Enescu" b) Filarmonica Cluj - pînă la 168 de posturi. c) Filarmonica - pînă la 151 de posturi. Craiova d) Filarmonica Iași - pînă la 146 de posturi. e) Filarmonica - pînă la 140 de posturi. Timișoara f) Filarmonica - pînă la 135 de posturi. Tîrgu Mureș g) Filarmonica Arad - pînă la 123 de posturi. h) Filarmonica Brașov - pînă la 71 de posturi. i) Filarmonica Sibiu - pînă la 64 de posturi. j) Orchestra - pînă la 68 de posturi. simfonică Ploiești k) Orchestrele - pînă la 62 de posturi/unitate. simfonice din: Oradea, Bacău, Satu Mare și Botoșani 6. Ansamblul artistic - pînă la 60 de posturi. "Mureșul" 7. Formații artistice - 10 - 20 de posturi. 8. Circul "Globus" - pînă la 150 de posturi. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── B. PERSONAL FUNCȚIONAL (DE EXECUȚIE DE SPECIALITATE, DE EXECUȚIE ADMINISTRATIVĂ, DE DESERVIRE) Numărul posturilor personalului din aparatul funcțional din unitățile cultural-educative se stabilește de organul ierarhic superior, în cote medii față de numărul total al personalului unității cultural-educative, după cum urmează; ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Funcții de execuție de specialitate, de Categoria de personal execuție administrativă și de deservire ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) La Muzeul de artă al Republicii Socialiste România - pînă la 15%. b) La muzeele de gradul IA și I, la Universitatea - pînă la 10%. populară București și la bibliotecile județene c) La bibliotecile municipale și orășenești și la - pînă la 7%. muzeele de gradele II și III d) La Teatrul național "I.L. Caragiale" și la Circul - pînă la 15%. "Globus" e) La teatre dramatice, teatre de estradă și varietăți - pînă la 12%. și la teatrele de păpuși f) La teatre de operă, muzicale și de operetă și la - pînă la 8%. Filarmonica "George Enescu" g) La filarmonici și orchestre simfonice - pînă la 6%. h) La centre județene de îndrumare a creației populare - 1 - 3 posturi. și a mișcării artistice de masă și la casele de cultură cu personalitate juridică În cazurile cînd două sau mai multe unități funcționează în același imobil și au personal funcțional în comun sau numai o categorie de personal comun, cota medie se referă la totalul personalului deservit. Posturile de pază de la toate muzeele, cele de pompieri de la unitățile teatrale și muzicale și cele de îngrijire de la toate instituțiile cultural-educative nu sînt incluse în procentele de mai sus și se acordă astfel: - îngrijitor - un post la 700 mp; - numărul posturilor de pază de la muzee și cele de pompieri de la instituțiile teatrale și muzicale se stabilește potrivit reglementărilor legale în vigoare. La muzeele cu mare afluență de public se vor mai putea acorda temporar 1 - 2 posturi (casieri, contabili). NOTĂ: 1. Criteriile de normare din prezentul normativ reprezintă mediile pe fiecare județ și municipiul București. 2. Numărul posturilor unităților artistice ce se vor înființa după data aprobării prezentului decret se va stabili de organul tutelar, cu avizul Consiliului Culturii și Educației Socialiste, prin asimilare cu instituțiile cu care se compară. 3. Pentru asigurarea funcționării noului local al Teatrului național "I.L. Caragiale", la darea în funcțiune a acestuia se vor mai putea acorda 150 de posturi. -----------
*) În numărul de posturi de instructori rezultat din aplicarea criteriilor de normare se cuprinde și postul de director, care se va ocupa nemijlocit de una dintre grupele de activități.
NOTĂ:
*) În orașele cu pînă la 7.000 de locuitori activitatea bibliotecilor va fi asigurată de un bibliotecar salariat cu normă întreagă. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
*) Personalul de conducere se acordă potrivit organigramei.
Notă
**) Cu excepția muzeelor de categoria a IV-a, care sînt conduse de un muzeograf.
Notă
***) Această funcție se va putea acorda la muzeele care au cel puțin patru secții muzeale și care va conduce nemijlocit activitatea unei secții.
Notă
****) Mărimea colecției muzeale se stabilește diferențiat, pe tipuri de muzee și genuri de patrimoniu, de Consiliul Culturii și Educației Socialiste. La casele memoriale și colecțiile muzeale înființate ca urmare a unor donații, numărul posturilor se va putea aproba cu respectarea clauzelor contractuale prevăzute în actul de donație.
IV. Centre județene de îndrumare a creației populare și a mișcării
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.