Anexă · Ministerul Educației Naționale

Anexa din 15 decembrie 2014

privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a - a XII-a, filiera vocațională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios, și a programelor școlare din curriculumul diferențiat pentru clasele a IX-a - a XII-a, filiera vocațională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios

prezumat în vigoare

Data actului: 15 decembrie 2014
Emitent: Ministerul Educației Naționale
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 37 bis din 16 ianuarie 2015
Citează: 1 act
Structură: 0 articole · 204.844 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Anexa Nr. 1

PLAN-CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAȚIONALĂ – PROFILUL TEOLOGIC

Cultul romano-catolic

SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

ARIA CURRICULARĂ/ Disciplina Clasa a IX-a Clasa a X-a TC CD TC + CD CDȘ TC CD TC + CD CDȘ LIMBĂ ȘI COMUNICARE 6 1 7 1 6 1 7 1 Limba și literatura română 3 - 3 3 - 3 Limba modernă 1 2 - 2 2 - 2 Limba modernă 2 1 1 2 1 1 2 MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII 6 - 6 6 - 6 Matematică 2 - 2 2 - 2 Fizică 2 - 2 2 - 2 Chimie 1 - 1 1 - 1 Biologie 1 - 1 1 - 1 OM ȘI SOCIETATE 4 8 12 4 8 12 Istorie 1 - 1 1 - 1 Geografie 1 - 1 1 - 1 Socio-umane 1 - 1 1 - 1 Religie * 1 - 1 1 - 1 Discipline de specialitate - 8 8 - 8 8 ARTE - 2 2 - 2 2 Educație muzicală - 1 1 - 1 1 Educație vizuală - 1 1 - 1 1 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT 1 - 1 1 - 1 Educație fizică 1 - 1 1 - 1 CONSILIERE ȘI ORIENTARE - - - - - - Consiliere și orientare - - - - - - TEHNOLOGII 2 - 2 2 - 2 Tehnologia informației și comunicațiilor 2 - 2 1 - 1 Educație antreprenorială - - - 1 - 1 TOTAL TC/ CD/ CDS 19 11 30 1 19 11 30 1 TOTAL (TC+CD+CDS) 31 31

TC = trunchi comun; CD = curriculum diferențiat; CDȘ = curriculum la decizia școlii

* În clasele a IX-a și a X-a, ora de Religie din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate. PLAN-CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAȚIONALĂ – PROFILUL TEOLOGIC Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS ARIA CURRICULARĂ/ Disciplina Clasa a XI-a Clasa a XII-a TC CD TC + CD CDȘ TC CD TC + CD CDȘ LIMBĂ ȘI COMUNICARE 7 4 11 2 7 3 10 2 Limba și literatura română 3 1 4 3 1 4 Literatura universală - 1 1 - 1 1 Limba modernă 1 2 - 2 2 - 2 Limba modernă 2 2 - 2 2 - 2 Limba latină - 2 2 - 1 1 MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE ALE NATURII - 1 1 - 1 1 Matematică - - - - - - Științe - 1 1 - 1 1 OM ȘI SOCIETATE 4 9 13 4 10 14 Istorie 1 - 1 1 - 1 Geografie 1 - 1 1 - 1 Socio-umane 1 - 1 1 - 1 Religie * 1 - 1 1 - 1 Discipline de specialitate - 9 9 - 10 10 ARTE 1 1 2 1 1 2 Educație artistică 1 - 1 1 - 1 Educație muzicală - 1 1 - 1 1 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT 1 - 1 1 - 1 Educație fizică 1 - 1 1 - 1 CONSILIERE ȘI ORIENTARE - - - - - - Consiliere și orientare - - - - - - TEHNOLOGII 1 - 1 1 - 1 Tehnologia informației și comunicațiilor 1 - 1 1 - 1 TOTAL TC/ CD/ CDS 14 15 29 2 14 15 29 2 TOTAL (TC+CD+CDS) 31 31 TC = trunchi comun; CD = curriculum diferențiat; CDȘ = curriculum la decizia școlii * În clasele a XI-a și a XII-a, ora de Religie din trunchiul comun se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate.

Anexa Nr. 2

CURRICULUM DIFERENȚIAT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAȚIONALĂ – PROFILUL TEOLOGIC

Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

Discipline de specialitate Număr de ore / săptămână Clasa a IX-a Clasa a X-a Discipline de specialitate 8 8 Studiu biblic 2 2 Catehism 1 1 Istoria civilizațiilor și a religiei 1 - - Spiritualitate 2 1 1 Limba latină 2 2 Limba greacă biblică 1 1 Practica de specialitate 3 1 1 Alte discipline 3 3 Limba modernă 2 1 1 Educație vizuală 1 1 Educație muzicală 4 1 1 Număr total de ore pe săptămână/ CD 11 11

1 Pentru disciplina Istoria civilizatiilor și a religiei se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC).

2 Pentru disciplina Spiritualitate , în afara orei prevăzute în curriculumul diferențiat (CD), se pot aloca 1-2 ore/ săptămână pentru fiecare clasă, sub formă de consultații și îndrumări spirituale. Aceste ore vor fi consemnate în condică și vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate.

3 În clasele a IX-a și a X-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârșitul anului școlar (36 ore/an).

4 Pentru disciplina Educație muzicală , în afara orei prevăzute în curriculumul diferențiat (CD), se pot aloca 1- 2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral , activitate care se va organiza în afara orarului zilnic și va fi inclusă în norma profesorului de Muzică .

CURRICULUM DIFERENȚIAT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI FILIERA VOCAȚIONALĂ – PROFILUL TEOLOGIC

Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

Discipline de specialitate Număr de ore / săptămână Clasa a XI-a Clasa a XII-a Discipline de specialitate 9 10 Studiu biblic 2 2 Catehism 1 2 Istoria Bisericii 1 - - Spiritualitate 2 1 1 Geografia turismului religios 1 - Artă religioasă 1 1 Marketing în turism - 1 Tehnologia activității de turism 1 1 Economia turismului religios - 1 Practica de specialitate 3 2 1 Alte discipline: 6 5 Limba română 1 1 Literatura universală 4 1 1 Limba latină 2 1 Științe 1 1 Educație muzicală 4 1 1 Număr total de ore pe săptămână/ CD 15 15

1 Pentru disciplina Istoria Bisericii se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC).

3 În clasa a XI-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârșitul anului școlar (72 ore/an). În clasa a XII-a, practica de specialitate este organizată pe parcursul anului școlar (36 ore/an).

Anexa Nr. 3

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară

pentru disciplina

STUDIU BIBLIC

Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2014

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Studiul biblic se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocate câte 2 ore/săptămână pentru clasele a IX-a și a X-a.

Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei își propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competențe, valori și atitudini cu rol fundamental pentru formarea personalității elevului și a profilului său spiritual. Este indiscutabil rolul pe care studiul Bibliei îl ocupă în rândul disciplinelor teologice, ca document de bază din care acestea își creioneaz[ identitatea. Astfel, la nivelul metodologic se stabilește o relație necesară între „lumea biblică” (izvorul) și lumea post-biblică (efectele) printro interacțiune reciprocă. Biblia este documentul religios fundamental al creștinismului. Ea trebuie pusă în relație atât cu istoria post-biblică, dar și cu experiențele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să țină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei.

Programa școlară pentru disciplina Studiu biblic este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.

Programa școlară de Studiu biblic este structurată pe următoarele componente:

 notă de prezentare;  competențe generale;  valori și atitudini;  competențe specifice asociate cu conținuturile;  conținuturi ale învățării;  sugestii metodologice;  sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul studiului biblic.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare și documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât și elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conținuturi abordate de această disciplină școlară.

COMPETENȚE GENERALE

1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației 2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidențiind consecințele acestora pentru viața de credință 3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existențiale ale omului 4. Analizarea unor fapte, fenomene și situații actuale, prin raportare la mesajul biblic 5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare

VALORI ȘI ATITUDINI

 Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei – Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor  Dezvoltarea interesului față de întreaga istorie biblică  Dezvoltarea spiritului de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate etc., valori ce izvorăsc din textul revelat  Asumarea conștientă a răspunsului la Revelația lui Dumnezeu: rugăciune, recunoștință, bucurie, convertire  Cultivarea spiritului de încredere în Providența divină și acceptarea planului lui Dumnezeu CLASA A IX-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI 1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Definirea terminologiei biblice cu privire la introducerea în Sfânta Scriptură - Prezentarea generală a Bibliei - Inspirația Sfintei Scripturi - Canonul și împărțirea Sfintei Scripturi - Istoria redactării textului Sfintei Scripturi și citirea textului sacru - Textul originar și traducerea Sfintei Scripturi - Contextul istorico-geografic al Sfintei Scripturi - Interpretarea și sensurile Sfintei Scripturi - Canonul și împărțirea Sfintei Scripturi 1.2. Identificarea elementelor fundamentale ale redactării textului sacru - Izvoare redacționale - Traducerile Sfintei Scripturi 1.3. Prezentarea principalelor cărți ale Vechiului Testament - Canonul și împărțirea Sfintei Scripturi - Prezentare generală a Pentateuhului - Cartea Genezei (prezentare generală) - Cartea Exodului (prezentare generală) - Cartea Leviticului (prezentare generală) - Cartea Numerilor (prezentare generală) - Cartea Deuteronomului (prezentare generală) 2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidențiind consecințele acestora pentru viața de credință Competențe specifice Conținuturi 2.1. Explicarea marilor evenimente care stau la originea poporului ales - Istoria patriarhilor ( Gen. 12-50) - Marile epoci ale istoriei biblice 2.2. Interpretarea principalelor teme biblice din Pentateuh și Cartea lui Iosua - Tema exodului - Tema legământului - Tema deșertului - Reînnoirea Legământului - Intrarea în Țara promisă 3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existențiale ale omului Competențe specifice Conținuturi 3.1. Analizarea modului în care Biblia răspunde întrebărilor existențiale ale omului - Imnul creației ( Gen 1-11) - Tema deșertului - Intrarea in Tara promisă 3.2. Exemplificarea modului în care Dumnezeu era prezent în viața poporului ales - Cortul Alianței - Tema Legământului - Tema deșertului

Competențe specifice Conținuturi 4.1. Interpretarea unor realități ecleziastice actuale în lumina imaginilor din Vechiul Testament - Sărbătorile, preoția, jertfele Vechii Alianțe 5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare Competențe specifice Conținuturi 5.1. Folosirea adecvată a textului Sfintei Scripturi în viața de credință - Sfânta Scriptură în viața Bisericii 5.2. Utilizarea corectă a textului veterotestamentar în interpretarea Noului Testament - Imagini mesianice întâlnite în Pentateuh - Cartea lui Iosua (prezentare generală) - Cucerirea Canaanului - Reînnoirea Legământului: Iosue 24

4. Analizarea unor fapte, fenomene și situații actuale, prin raportare la mesajul biblic

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

 Introducere - Prezentarea generală a Bibliei - Contextul istorico-geografic al Sfintei Scripturi - Istoria redactării textului Sfintei Scripturi și citirea textului sacru - Textul originar și traducerea Sfintei Scripturi - Inspirația Sfintei Scripturi - Interpretarea și sensurile Sfintei Scripturi - Canonul și împărțirea Sfintei Scripturi - Marile epoci ale istoriei biblice - Sfânta Scriptură în viața Bisericii  Pentateuhul - Prezentare generală - Izvoare redacționale - Cartea Genezei (prezentare generală): Imnul creației ( Gen 1-11); Istoria patriarhilor ( Gen 12-50) - Cartea Exodului (prezentare generală): Chemarea lui Moise; Tema exodului; Tema legământului; Decalogul; Cortul Alianței - Cartea Leviticului (prezentare generală): sărbătorile, preoția, jertfele Vechii Alianțe - Cartea Numerilor (prezentare generală): Tema deșertului - Cartea Deuteronomului (prezentare generală): Reînnoirea Legământului; Imagini mesianice întâlnite în Pentateuh  Cărți istorice - Prezentare generală - Cartea lui Iosua (prezentare generală): Cucerirea Canaanului; Reînnoirea Legământului: Iosue 24

CLASA A X-A

1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Definirea elementelor constitutive ale istoriei și spiritualității lui Israel - Cărțile istorice – prezentare generală - Cărțile sapiențiale – prezentare generală - Cărțile profetice - prezentare generală 1.2. Definirea termenilor biblici ce caracterizează perioada regalității și cărțile profetice - Cărțile lui Samuel (prezentare generală) - Cărțile Regilor (prezentare generală) - Cărțile Cronicilor (prezentare generală) - Etimologe și fenomenul profetic - Teme centrale în profetism 2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidențiind consecințele acestora pentru viața de credință Competențe specifice Conținuturi 2.1. Prezentarea templului din Vechiul Testament ca imagine a lăcașului de cult creștin - Solomon, regele înțelept (2 Rg , 2 Cr ) - Construirea și sfințirea Templului din Ierusalim - Istoria Regatului de Sud: Iosia, reforma religioasă - Rezidirea Templului din Ierusalim - Cartea întâi a Macabeilor (prezentare generală) - Cartea a doua a Macabeilor (prezentare generală) 2.2. Analiza chemării profeților ca model pentru chemarea creștină - Vocația și destinatarii mesajului profetic - Profetul Isaia: contextul istoric și teme centrale - Profetul Ieremia: contextul istoric și teme centrale - Profetul Amos: contextul istoric și teme centrale 2.3. Interpretarea prăbușirii poporului ales și a exilului în Babilon ca imagine a căderii noastre în păcat - Declinul regalității: despărțirea în regate - Căderea Regatului de Nord (721 î.C) - Căderea Regatului de Sud: dărâmarea Ierusalimului și începutul robiei din Babilon - Plângerile lui Ieremia – prezentare și texte alese - Profeții Ageu și Baruh – texte alese

Competențe specifice Conținuturi 3.1. Identificarea unor răspunsuri pe care Biblia le oferă cu privire la viața aceasta - Cărțile sapiențiale - teme centrale : - Credința in Dumnezeu atotputernicul (Ps.,Sir,Int.,Prov) - Mesianismul (Ps) - Valoarea rugăciunii (Ps,Iov, Sir - Întelepciunea (Prov,Int., Sir.) - Binele și răul (Prov) - Iubirea si prietenia (Prov,Ct) - Suferința celui drept (Iov, Ps) - Deșertaciunea tuturor lucrurilor pământești (Qo) 3.2. Identificarea unor răspunsuri pe care Biblia le oferă cu privire la viața viitoare - Învierea morților (1-2 Mac; Iov; Psalmi; Int.) - Problema răsplatii (Iov, Ben Sirah) - Angeologia (Iov, Ben Sirah, Psalmi) 3.3. Analizarea iubirii lui Dumnezeu față de poporul ales ca imagine a iubirii lui Cristos pentru Biserică - Profetul Osea –contextul istoric, teme centrale - Profetul Zaharia, contextul istoric, teme centrale 4. Analizarea unor fapte, fenomene și situații actuale, prin raportare la mesajul biblic Competențe specifice Conținuturi 4.1. Recunoașterea modului în care Dumnezeu acționează în istorie folosindu-se de persoane - Cartea Iuditei - Cartea Esterei - Cartea lui Ezdra - Cartea lui Neemia - Profeți nescriitori din Regatul de Nord: Ilie și Eliseu - Judecători reprezentativi: Ghedeon, Debora, Samson - Cartea lui Rut - Samuel, ultimul judecător, primul profet - David, apogeul regalității în Israel 4.2. Recunoașterea modului în care Dumnezeu acționează în istorie folosindu-se de evenimente - Sfârșitul exilului babilonian și începutul întoarcerii în Canaan - Rezidirea cetății Ierusalimului 5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare Competențe specifice Conținuturi 5.1. Folosirea textului biblic în anumite contexte de viață - Psalmii mesianici - Cartea Cântarea Cântărilor (texte alese) - Prietenia lui David cu Ionatan

3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existențiale ale omului

Profeții secolelor al VII-lea și al VI-lea î. C.(Sofonia, Naum, Habacuc, Ieremia Baruh, Ezechiel – context istoric; teme centrale: ziua Domnului; convertirea lui Israel; Noul legământ; lucrarea Duhului; mesianismul) Profeții epocii persane (Aggeu; Zaharia; Malahia, Abdia, Ioel, Iona, Daniel) – context istoric; teme centrale: Ziua Domnului; milostivirea lui Dumnezeu; revărsarea Duhului; mesianismul)

Isaia, cel mai mare profet al lui Israel (autorul: proto-, deutero-, trito-Isaia; context istoric; Tema centrală: mesianismul (Isaia 7,11-15; 9,1-6; 11,1-11; 42,1-7; 49,1-16;

50,4-9; 52,13-15)

- Profeții secolului al VIII-lea î.C. (Amos, Osea, Miheea) – context istoric; teme centrale: judecata și pedeapsă; iubirea înșelată; speranța milostivirii divine; monoteismul; Restul sfânt; mesianismul)

5.2. Utilizarea adecvată a textelor mesianice în interpretarea Noului Testament

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

I. Cărțile istorice  Prezentare generală  Teme centrale: - Dumnezeu acționează în istoria poporului ales prin judecători (Ghedeon, Debora, Samson) - Samuel, ultimul judecător, primul profet - Regalitatea: o Saul,începutul regalității o David, apogeul regalității în Israel o Solomon, regele înțelept; construirea și sfințirea Templului o Declinul regalității (cauze, consecințe) o Profeți nescriitori din Regatul de Nord: Ilie și Eliseu o Căderea Regatului de Nord (721 î.C) o Regatului de Sud: Iosia, reforma religioasă o Căderea Regatului de Sud: dărâmarea Ierusalimului și începutul robiei din Babilon - Sfârșitul exilului din Babilon: întoarcere și reconstrucție (Carțile Ezdra si Neemia, texte alese) - Dominația greacă: cărțile Macabeilor – fidelitatea față de Lege - Femei vestite ale Vechiului Testament: Rut, Iudita, Estera II. Cărțile sapiențiale  Prezentare generală  Teme alese: - Credința în Dumnezeu atotputernicul (Ps. ,Sir., Int., Prov.) - mesianismul ( Ps. ) - Valoarea rugăciunii (Ps., Iov, Sir. ); - Întelepciunea (Prov., Int., Sir.) - Binele și răul (Prov., Int.) - Iubirea si prietenia (Prov., Ct.) - Deșertaciunea tuturor lucrurilor pământesti ( Qo ); - Suferința celui drept ( Iov ) - Invierea morților și problema răsplăți ( Iov, Psalmi, Int.) , - Angeologia (Iov, Ben Sirah, Psalmi) III. Cărțile profetice

- Introducere în cărțile profetice: Etimologie și fenomenul profetic; clasificări. Vocația și destinatarii mesajului profetic - Profeții secolului al VIII-lea î. C (Amos, Osea, Miheea) – context istoric; teme centrale: Judecata și pedeapsă; Iubirea înșelată; Speranța milostiirii divine; Monoteismul; Restul sfânt; Mesianismul) - Profeții secolelor al VII-lea și al VI-lea î.C. (Sofonia, Naum, Habacuc, Ieremia Baruh, Ezechiel) – context istoric; teme centrale: Ziua Domnului; Convertirea lui Israel; Noul legământ; Lucrarea Duhului; Mesianismul - Profeții epocii persane (Aggeu, Zaharia, Malahia, Abdia, Ioel, Iona, Daniel) – context istoric; teme centrale: Ziua Domnului; Milostivirea lui Dumnezeu; Revărsarea Duhului; Mesianismul) - Isaia, cel mai mare profet al lui Israel (autorul: proto-, deutero-, trito-Isaia) – context istoric; tema centrală: mesianismul (Isaia 7,11-15; 9,1-6; 11,1-11; 42,1-7;

49,1-16; 50,4-9; 52,13-15)

SUGESTII METODOLOGICE

Modul în care este concepută programa școlară pentru clasele IX-X la disciplina Studiu biblic răspunde mai întâi de toate necesității familiarizării elevilor cu noțiunile de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelației divine, precum și necesității cunoașterii și interpretării corecte a evenimentelor biblice, urmărind consecințele acestora pentru viața proprie de credință.

Rolul profesorului în furnizarea informațiilor corecte, în explicarea terminologiei de specialitate, rolul de călăuză biblică în identificarea răspunsurilor pe care Biblia le oferă întrebărilor existențiale ale omului este determinant.

De asemenea, utilizarea surselor istorice în predarea Bibliei trebuie să se afle permanent în atenția profesorului. Formarea competențelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenția profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina și de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înțelegerea multiperspectivității înseamnă a-i ajuta pe elevi să înțeleagă diferite fapte, procese și evenimente de istorie vetero-testamentară.

Activitățile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înțelegerea și interpretarea diferitelor izvoare și evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat și în relaționarea mesajului Scripturii cu trăirea de credință a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăța prin cooperare, de a învăța în contexte formale și non-formale precum și flexibilitatea și transferul învățării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală etc. Învățarea efectuată de elevi se cere a fi permanent dirijată (în prima fază) și îndrumată de profesor.

Aceste activități contribuie la înlăturarea stereotipurilor și a automatismelor de gândire, la dezvoltarea interesului față de istoria și de evenimentele biblice, la cultivarea atitudinii de

venerare a Sfintei Scripturi, drept Cuvânt al lui Dumnezeu, precum și la dezvoltarea spiritului de iubire, respect și solidaritate umană.

De aceea, în parcurgerea temelor prevăzute de programele școlare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale ca: expunerea, prelegerea, explicația, exercițiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc. Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice și interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predareînvățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe internet etc) devine esențială în condițiile multiplicării surselor de informare și de comunicare.

Una dintre finalitățile importante ale studierii Bibliei în școală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice și interpretării textului în lumina învățăturii Bisericii.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, comportamentului și a atitudinii elevilor la orele de Biblie etc.

SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ

1. Bagot, J.P., Dubs, J. Cl., Pour lire la Biblie ; traducere în limba română de Tarciziu Șerban, Cum să citim Biblia , Ed. ARCB, 1994. 2. Biblia Sacra Vulgata , Stuttgart, 1994. 3. Biblia sau Sfânta Scriptură (trad. rom.), București, 1991. 4. Charpentier, E., Pour lire l’Ancien Testament , Les Edition du Cerf, Paris, 1994; traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament , Ed. ARCB, 1998. 5. Dicționar biblic, ed. Cartea Creștină, Oradea, 1995. 6. Dictionnaire d'Archéologie chrétienne et de Liturgie, vol. I- XXX, Paris, 1907-1953. 7. Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991. 8. Dictionnaire de Théologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950. 9. La Bible (TOB), Traduction oecumenique, Paris, 1989. 10. La Bible de Jerusalem (CERF), Paris, 1986. 11. Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic București, 1996. 12. Septuaginta , Stuttgart, 1935. 13. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură , Ed. Sapientia, Iași, 2001. 14. *** Vocabular de Teologie Biblică (trad.rom.), ARCB, 2001.

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară

pentru disciplina

ISTORIA CIVILIZAȚIILOR ȘI A RELIGIEI

Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2014

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Istoria civilizațiilor și a religiei se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX- a și a X-a.

Studierea acestei discipline se realizează din perspectiva istoriei universale și are ca scop familiarizarea elevilor cu evenimente și contexte semnificative din istoria omenirii, cu informații și idei despre instituții, experiențe și culturi care au contribuit la constituirea condiției umane, din preistorie până în zilele noastre. Studierea, prin comparație, a civilizațiilor este pentru elevi un prilej de a descoperi implicațiile esențiale ale culturii asupra destinului uman, de a valoriza efortul omului pentru a se adapta în timp și pentru a face față provocărilor, interioare și exterioare deopotrivă. De asemenea, cunoașterea marilor culturi stimulează buna înțelegere, respectul și dialogul fratern cu semenii noștri de pretutindeni.

Programa școlară pentru disciplina Istoria civilizațiilor și a religiei este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.

Programa școlară de Istoria civilizațiilor și a religiei este structurată pe următoarele componente:

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul istoriei civilizațiilor și a religiei.

COMPETENȚE GENERALE

1. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice și sacre 2. Analizarea izvoarelor specifice diferitelor religii și culturi 3. Utilizarea corectă și eficientă a limbajului istorico-umanist în diferite situații de comunicare 4. Evidențierea valorilor umanismului în raport cu experimentul omului preistoric 5. Interpretarea timpului: timp profan și timp sacru

VALORI ȘI ATITUDINI

 Dezvoltarea și consolidarea atitudinii de toleranță, de conciliere și de dialog cu celelalte culturi și religii  Conștientizarea propriei identități în raport cu cei din alte religii  Cultivarea respectului față de valorile existente în celelalte culturi  Stimularea gândirii reflexive și critice prin lectura și comentarea unor texte din istoria culturii universale ori prin contactul cu diferite elemente de artă

CLASA A IX-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice și sacre

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Identificarea elementelor specifice primelor civilizații, laice și sacre - Civilizația sumero-akkadiană - Civilizația ebraică - Civilizația Arabiei - Civilizația etiopiană - Civilizația egipteană - Civilizația persană - Civilizația Indiei - Civilizația Chinei - Civilizația greacă - Civilizația romană - Civilizația islamică - Cultura și civilizația etruscă - Civilizația epocilor preistorice: epoca paleolitică, epoca neolitică, civilizația megalitică - Civilizația mesopotamiană 1.2. Recunoașterea asemănărilor dintre diferite culturi - Descoperirea: scrierea și interpretarea documentelor - Descoperirile de la Ugarit - Descoperirile de la Marea Moartă - Credințele: zeii, demonii, magia - Zorile religiei revelate - Divinația. Viața de apoi - Literatura. Miturile eroilor - Miturile zeilor. Lirica. Literatura de înțelepciune. Izvoare istorice și științifice. - Poemul Enuma elis și poemul creării Lumii - Religiile hittiților și ale canaaneenilor 2. Analizarea izvoarelor specifice diferitelor religii și culturi Competențe specifice Conținuturi 2.1. Identificarea izvoarelor istorice diferitelor culturi și civilizații - Izvoarele Greciei Antice - Izvoarele Romei republicane și imperiale - Izvoarele Islamului 3. Utilizarea corectă și eficientă a limbajului istorico-umanist în diferite situații de comunicare Competențe specifice Conținuturi 3.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici în descrierea unor evenimente istorice ale popoarelor antice - Definirea termenilor - Repere cronologice - Cadrul istorico-geografic

Competențe specifice Conținuturi 4.1. Identificarea unor aspecte de superioritate a legilor cetății în raport cu legislația și doctrina diferitelor culturi - Codul lui Hammurabi - Legea celor 12 table - Cutuma și uzanța - Textele juridice și societatea 4.2. Analizarea unor doctrine socio-politice a civilizației grecoromane, din perspectiva rolului lor istoric - Cetate-polis - Repere istorice: de la Grecia preistorică, la Epoca Miceniană. Epoca clasică. Epoca elenistică. Constituția ateniană. Constituția spartană. Viața religioasă. Forme de cult. Panteonul grecilor antici. Misterele de la Eleusis și misterele orfice - Democrația ateniană - Civilizația romană. Repere spațio-temporale - Viața socio-politică și culturală. Educația - Viața religioasă. Panteonul și cultul roman. Cultul morților - Republica romană - Imperiul macedonean - Imperiul persan - Imperiul roman 4.3. Realizarea de comparații între credințe populare cu privire la soarta omului după moarte și cultul morții la popoarele antice - Epoca paleolitică. Credințe, idei și practici religioase - Epoca neolitică. Ritualuri magico-religioase - Civilizația megalitică. Templele din Malta 5. Interpretarea timpului: timp profan și timp sacru 5.1. Identificarea unor aspecte de timp profan și timp sacru în doctrina marilor civilizații - Mitografia romantică - Gândirea indo-europeană - Importanța dimensiunii sacrale. - Sacer în raport cu zeii - Sacer în raport cu numinosum - Sacer și realul - Me : sacrul ca temelie a cosmosului - Sinteza sumero-akkadiană - Religiile mesopotamiene. Teogonii și cosmogonii - Mitologia asiro-babiloniană - Influența culturii și civilizației mesopotamiene - Influența Egiptului antic asupra civilizațiilor mediteraniene

4. Evidențierea valorilor umanismului în raport cu experimentul omului preistoric

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

 Noțiuni introductive ( Lumen gentium 8 ; 16 ) - Definirea termenilor - Repere cronologice  Civilizația epocilor preistorice - Epoca paleolitică. Credințe, idei și practici religioase. Semnificațiile simbolice ale mormintelor. Picturile rupestre - Epoca neolitică. Ritualuri magico-religioase - Civilizația megalitică. Templele din Malta  Civilizația mesopotamiană - Spațiul mesopotamian. Sinteza sumero-akkadiană - Religiile mesopotamiene. Teogonii și cosmogonii - Mitologia asiro-babiloniană - Poemul Enuma elis și poemul creării Lumii - Codul lui Hammurabi - Eshatologia mesopotamiană  Hittiții și canaaneenii - Viziunea religioasă canaaneană. Panteonul. Zeul Baal  Civilizația Egiptului antic - Cadrul istorico-geografic - Religia. Templul și cultul egiptean - Cartea egipteană a morților - Influența Egiptului antic asupra civilizațiilor mediteraniene  Civilizația persană - Cadrul geografic și istoric - Religia: Mazdeismul. Zarathusdra - Misterele lui Mithra - Maniheismul  Civilizația grecilor antici - Repere istorice: de la Grecia preistorică, la Epoca Miceniană. Epoca clasică. Epoca elenistică - Constituția ateniană. Constituția spartană - Viața religioasă. Forme de cult - Panteonul grecilor antici - Misterele de la Eleusis și misterele orfice  Cultura și civilizația etruscă - Etruscii în Peninsula Italică. Viața cotidiană - Zei, credințe, ritualuri - Disciplina etruscă - Scrierea și literatura etruscă  Civilizația romană - Repere spațio-temporale - Viața socio-politică și culturală. Educația - Viața religioasă. Panteonul și cultul roman. Cultul morților  Civilizația islamică - Repere istorice și spațio temporale - Religia islamică. Izvoarele și doctrina. Coranul  Civilizația Indiei - Repere istorice și spațio temporale - Religia vedică timpurie - Brahmanismul - Budismul - Jainismul - Samkhya-yoga - Hinduismul - Neohinduismul  Importanța dimensiunii culturilor și civilizațiilor sacrale - Mitografia romantică - Gândirea indo-europeană - Importanța dimensiunii sacrale - Sacer în raport cu zeii - Sacer în raport cu numinosum - Sacer și realul - Me : sacrul ca temelie a cosmosului CLASA A X-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI 1. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice și sacre

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Identificarea unor elemente comune a civilizațiilor antice, a celor din Evul mediu și a celor din timpul modern - Gnosticismul, bogumilismul, bahaismul, mormonii, new age - Civilizația ebraică - Civilizația geto-dacilor 2. Analizarea izvoarelor specifice diferitelor religii și culturi Competențe specifice Conținuturi 2.1. Realizarea de comparații între izvoarele specifice culturilor și religiilor din Asia și America - China antică - Confucianismul - Budismul - Daoismul - Civilizații precolumbiene - Incașii - Maiașii - Aztecii 3. Utilizarea corectă și eficientă a limbajului istorico-umanist în diferite situații de comunicare Competențe specifice Conținuturi 3.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici diferitelor contexte socio-culturale, în cadrul dialogului inter-etnic - Islamul - Civilizațiile creștine 4. Evidențierea valorilor umanismului în raport cu experimentul omului preistoric Competențe specifice Conținuturi 4.1. Analizarea culturii continentului european modern în comparație cu vechile culturi europene care au precedat - Imperiul roman - Formarea statului unitar - Uniunea Europeană - Principalele caracteristici ale globalizării și ecumenismului 4.2. Identificarea de diferențe și similitudini între simbolismul culturilor creștine și a celor necreștine - Civilizația ebraică - Creștinismul: catolicism, ortodoxism, protestantism

5.1. Identificarea unor aspecte de timp profan și timp sacru în doctrina marilor culturi - Mitografia romantică - Gândirea indo-europeană - Importanța dimensiunii sacrale - Sacer în raport cu zeii - Sacer în raport cu numinosum - Sacer și realul - - Me : sacrul ca temelie a cosmosului

5. Interpretarea timpului: timp profan și timp sacru.

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

 Civilizațiile Chinei - China antică - Confucianismul - Daoismul - Cultura tibetană  Civilizația Americii precolumbiene - Incașii - Maiașii - Aztecii  Civilizația geto-dacilor - Principalele caracteristici  Civilizația ebraică - Spațiul geografic - Ambianța culturală semită - Religia: zorile revelației - Evreii în epoca patriarhilor - Evreii în perioada exodului - Iudaismul: context politic și socio-cultural - Practici cultice - Revoluția valorilor - Concepția asupra istoriei - De la patriarhi la Moise - Epoca judecătorilor - Exilul și reîntoarcerea - Biblia. Legea - Literatura profetică - Literatura didactică și de înțelepciune - Epoca Talmudului - Cabala evreiască - Problemele socio-politice actuale ale iudaismului - Originalitatea și influența culturii ebraice  Islamul: context politic și cultural - Epoca Ataturk - Khazarii - Turcii oghuzi și cucerirea Bagdadului  Imperiul roman și civilizațiile creștine - Formarea statului unitar - Uniunea Europeană - Principalele caracteristici ale globalizării și ecumenismului - Creștinismul: catolicism, ortodoxism, protestantism  Grupări socio-culturale vechi și moderne - Gnosticismul, bogumilismul, bahaismul, mormonii, new age - Cabala evreiască - Zeii - Hinduismul - Mitografia romantică - Gândirea indo-europeană - Importanța dimensiunii sacrale - Sacer în raport cu zeii - Sacer în raport cu numinosum - Sacer și realul - Me : sacrul ca temelie a cosmosului

SUGESTII METODOLOGICE

Istoria civilizațiilor și a religiei , ca parte a istoriei universale și în același timp ca disciplină de studiu, are menirea de a îmbogăți cultura generală a elevului și de a oferi oportunități de identificare și înțelegere a elementelor definitorii pentru dezvoltarea și evoluția civilizațiilor. Finalitatea studierii acestei discipline vizează facilitarea dialogului între oameni ce aparțin diferitelor culturi.

Modul în care este concepută programa școlară pentru disciplina Istoria civilizațiilor și a religiei răspunde, mai întâi de toate, nevoii de familiarizare a elevilor cu noțiunile de bază referitoare la istoria civilizațiilor și la marile grupări socio-culturale din trecut și din prezent, în perspectiva dialogului internațional. Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline umaniste, care îi furnizează elevului cunoștințele despre cultură, în general, și despre evoluția civilizației umane, a dogmelor și moralei sociale, evidențiind prin aceasta potențialul nesfârșit de care se poate folosi omul modern pentru a găsi răspunsuri la marile întrebări ale vieții.

Activitățile propuse pentru construirea demersurilor de învățare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informațiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor izvoare și evenimente sociale, de înțelegere treptată a relațiilor dintre diferite culturi și religii, de identificare a aspectelor din diferite culturi, pe care omul le supune permanent căutărilor și întrebărilor sale existențiale. Rolul elevului este de a învăța prin cooperare, de a căuta informații, de a le interpreta și analiza din perspectiva experienței proprii și a contextului social actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învățare și transferul cunoștințelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală.

Aceste activități contribuie la dezvoltarea interesului pentru cultura generală și în mod special pentru istoria marilor culturi, la spargerea diferitelor stereotipuri și automatisme de gândire, la cultivarea atitudinii de înțelegere față de semeni, de iertare, de slujire, de iubire, de respect și solidaritate umană.

În parcurgerea temelor prevăzute de programa școlară se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale (expunerea, prelegerea, explicația, exercițiul etc.) cu cele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Utilizarea surselor istorice trebuie să se afle permanent în atenția profesorului. Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală, învățarea prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice și interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe internet etc.) devine esențială pentru realizarea unor lecții atractive, care să suscite interesul elevilor și să valorifice cunoștințele acestora dobândite în afara școlii, în contexte nonformale și informale de educație.

Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei Istoria civilizațiilor și a religiei le poate susține: proiectul de cercetare a unor surse istorice, portofoliul referitor la diferite evenimente istorice sau culturale, autoevaluarea.

SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ

1. Braunstein, J.F., Pepin, J., Ghid de cultura generală , București, 1991. 2. Chevalier, J., Gheerbrant, L. Dicționar de simboluri , Vol. I-III (trad. rom), București, 1994. 3. Constantin, D., Civilizația feniciană, București, 1979. 4. Constantin, D., Civilizația asiro-babiloniană, București, 1981. 5. Constantin, D., Civilizația sumeriană, București, 1983. 6. Constantin, D., Scripta aramaică, București, 1980. 7. Drimba, O., O istorie a culturii și civilizației, Vol. I - III, București, 1997. 8. Eliade, M., Culianu, P., Dicționar al religiilor (trad. Rom.) , București, 1990. 9. Eliade, M., Istoria credințelor și ideilor religioase, Vol. I-III (trad. rom), București, 1991. 10. Eliade, M., Tratat de istorie a religiilor (trad. rom.), București, 1992. 11. Keith, R., Jean Calvin și reforma târzie , București, 1996. 12. Kernbach, V., Dicționar de mitologie generală , București, 1983. 13. Manolescu, R., Societatea feudala Europa Apuseană , București, 1974. 14. Matei, H., Enciclopedia statelor lumii , Bucuresti, 2001. 15. Mehmed, M.A., Istoria turcilor , Bucuresti, 1976. 16. Miron, R.E., Simbol și tipologie biblica , Tg. Lăpuș, 2012. 17. Moscati, S., Vechi imperii ale Orientului , București, 1982. 18. Moscati, S., Vechile civilizații semite , București, 1975. 19. Prager, V. (coord.), Dicționar enciclopedic de iudaism (trad. rom), București, 2001. 20. Sourdel, D., Civilizatia islamului clasic , Bucuresti, 1975. 21. Vilar, P., Istoria Spaniei , București, 2000. 22. Yves, T., Dicționar de civilizație musulmană (trad. rom.), București, 1997. 23. Yves, T., Dicționar de civilizație romană (trad. rom.), București, 1997.

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară

pentru disciplina

LIMBA GREACĂ BIBLICĂ

Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic

SPECIALIZARE GHID TURISM RELIGIOS

București, 2014

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Limba greacă biblică se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasa a IX-a și clasa a X-a.

Studierea acestei discipline școlare își propune familiarizarea elevilor cu istoria și cultura greacă, antică și modernă, sub aspect lingvistic, cultural, spiritual. Scopul acestei discipline de studiu este de a stimula curiozitatea și interesul elevilor pentru trecutul clasic ca formă de cunoaștere a culturii moderne, pentru călătorie ca mijloc de îmbogățire spirituală, precum și acela de a dezvolta capacitatea de reflecție și comparație, pentru a descoperi măsura în care cultura antică supraviețuiește în valorile civilizației moderne. Programa școlară propune o abordare interdisciplinară, stabilind corelații cu diferite elemente de conținut abordate la alte discipline școlare, precum limba română, limbile moderne, istoria, geografia, psihologia.

Programa școlară pentru disciplina Limba greacă biblică este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.

Programa școlară este structurată pe două axe: domeniul lingvistic și domeniul tematic (cultural și turistic). Finalitățile vizate de această disciplină de studiu sunt relevante pentru specializarea ghid turism religios și pot fi structurate pe patru niveluri: nivelul informativ, prin înlesnirea înțelegerii lumii antice; nivelul formativ, prin realizarea unei percepții globale asupra fundamentului culturii și civilizației moderne și contemporane; nivelul analitic, prin exercițiul gândirii analitice asupra limbii și civilizației grecești; nivelul estetic, prin analizarea evoluției literaturii și arhitecturii europene în structuri discursive, genuri literare și stiluri arhitectonice moderne și contemporane.

Programa școlară de Limba greacă biblică este structurată pe următoarele componente:

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul istoriei civilizațiilor și a religiei.

COMPETENȚE GENERALE

1. Receptarea și producerea de mesaje oral sau în scris, în diferite situații de comunicare 2. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 3. Analizarea caracteristicilor culturii și civilizației grecești, în vederea valorificării acestora în contextul turismului religios

VALORI ȘI ATITUDINI

 Înțelegerea specificului limbii grecești, a structurii și semnificației faptelor de limbă, prin comparația între limbile vechi și cele moderne studiate  Deprinderea unei exprimări corecte și nuanțate în limba română, prin cunoașterea evoluției sensurilor și a mecanismelor de formare a cuvintelor  Conștientizarea rolului civilizației grecești în conturarea spiritualității răsăritene, a apropierii intelectuale și afective față de obiceiurile și tradițiile grecești  Importanța promovării elementelor de cultură și civilizație prin turism

CLASA A IX-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Receptarea și producerea de mesaje transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare Competențe specifice Activități și resurse de învățare 1.1. Exprimarea corectă a sunetelor și scrierea corectă a literelor din alfabetul grecesc Fonetică și ortografie 1.2. Desprinderea sensului global dintr-un mesaj transmis în scris 1. 3. Sesizarea ordinii interne și a logicii unui text - scrierea și pronunțarea corectă a literelor și a spiritelor - citirea și aplicarea corectă a accentelor în cuvânt Morfologie - articolul: forme flexionare - substantivul: declinarea I, declinarea a II-a - adjectivul: adjective de clasa I - pronumele personal și pronumele aDTo� - numeralul cardinal (1-10) - verbul: verbe în –w; modul indicativ; modul infinitiv; diateza activă 2. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă Competențe specifice Activități și resurse de învățare 2.1. Scrierea corectă a literelor alfabetului grecesc, respectând forma și mărimea acestora Fonetică și ortografie 2. 2. Extragerea de informații dintrun text citit Morfologie 2. 3. Interpretarea informațiilor obținute prin lectură 3. Analizarea caracteristicilor culturii și civilizației grecești, în vederea valorificării acestora în contextul turismului religios Competențe specifice Activități și resurse de învățare 3.1. Identificarea unor locuri, fapte, procese și concepte definitorii pentru matricea civilizației grecești 3.2. Utilizarea unor instrumente adecvate pentru analiza și interpretarea trăsăturilor definitorii ale patrimoniului cultural al Greciei 3.3. Transferul și medierea informației culturale (cu precădere în domeniul turistic) - scrierea și pronunțarea corectă a literelor și a spiritelor - citirea și aplicarea corectă a accentelor în cuvânt - articolul: forme flexionare - substantivul: declinarea I, declinarea a II-a - adjectivul: adjective de clasa I - pronumele personal și pronumele aDTo� - numeralul cardinal (1-10) - verbul: verbe în –w; modul indicativ; modul infinitiv; diateza activă - Originile poporului grec: civilizația cretană și civilizația miceniană; Homer (Iliada și Odisseea) - Polis-ul: Atena; Acropole; Agora; monumente celebre; Sparta; educația spartană; Școala la Atena - Incursiune în mitologia greacă - Căsătoria. Familia în Grecia antică - Viața religioasă: avayKT, µompa, TDXT, µaKapE�, a0avaTom - Originile poporului grec: civilizația cretană și civilizația miceniană; Homer (Iliada și Odisseea) - Polis-ul: Atena; Acropole; Agora; monumente celebre; Sparta; educația spartană; Școala la Atena - Incursiune în mitologia greacă - Căsătoria. Familia în Grecia antică - Viața religioasă: avayKT, µompa, TDXT, µaKapE�, a0avaTom LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT Domeniul lingvistic  Fonetică și ortografie - scrierea și pronunțarea corectă a literelor și a spiritelor - citirea și aplicarea corectă a accentelor în cuvânt  Morfologie - articolul: forme flexionare - substantivul: declinarea I, declinarea a II-a - adjectivul: adjective de clasa I - pronumele personal și pronumele aDTo� - numeralul cardinal (1-10) - verbul: verbe în –w; modul indicativ; modul infinitiv; diateza activă Domeniul cultural și turistic  Originile poporului grec: civilizația cretană și civilizația miceniană; Homer (Iliada și Odisseea)  Polis-ul: Atena; Acropole; Agora; monumente celebre; Sparta; educația spartană; Școala la Atena  Incursiune în mitologia greacă  Căsătoria. Familia în Grecia antică  Viața religioasă: avayKT, µompa, TDXT, µaKapE�, a0avaTom

CLASA A X-A

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Receptarea și producerea de mesaje transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare Competențe specifice Activități și resurse de învățare 1.1. Recunoașterea literelor, grupurilor de litere, spiritelor și accentelor specifice limbii grecești vechi, existente într-un text scris Declinarea a III-a ( teme în oclusivă, teme consonantice în –cr–, teme în –avT– și –ovT–, teme vocalice ) o D�, a� 1.2. Desprinderea sensului global dintr-un mesaj transmis în scris 1. 3. Anticiparea elementelor de conținut ale unui text pe baza titlului sau a unui stimul vizual - Substantivul: declinările I, II ( consolidare ). - Adjectivul: clasa I ( consolidare), clasa a II-a; gradele de comparație; adjectivele neregulate: T8D�, µEya�, - Pronumele: pronumele personal și pronumele aDTo� ( consolidare ); pronumele relativ, pronumele demonstrativ - Verbul: indicativul și infinitivul ( consolidare ); diateza medio-pasivă; modul participiu - Sintaxa frazei: completiva infinitivală; construcțiile participiale 2. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă Competențe specifice Activități și resurse de învățare 2.1. Descrierea coerentă oral sau în scris a unor activități cotidiene utilizând comparații Declinarea a III-a (teme în oclusivă, teme consonantice în –cr–, teme în –avT– și –ovT–, teme vocalice) o D�, a� 2.2. Prezentarea esențializată, în limba română, a unui text literar sau a unei ecranizări pe baza unui plan de idei 2. 3. Susținerea unui punct de vedere pe o temă specifică, cu elemente de sprijin verbale sau figurative 3. Analizarea caracteristicilor culturii și civilizației grecești, în vederea valorificării acestora în contextul turismului religios Competențe specifice Activități și resurse de învățare 3.1. Identificarea unor locuri, fapte, procese și concepte definitorii pentru matricea civilizației grecești 3.2. Utilizarea unor instrumente adecvate pentru înțelegerea și interpretarea trăsăturilor definitorii ale patrimoniului cultural al Greciei - Substantivul: declinările I, II (consolidare ). - Adjectivul: clasa I (consolidare), clasa a II-a; gradele de comparație; adjectivele neregulate: T8D�, µEya�, - Pronumele: pronumele personal și pronumele aDTo� (consolidare); pronumele relativ, pronumele demonstrativ - Verbul: indicativul și infinitivul (consolidare); diateza medio-pasivă; modul participiu - Sintaxa frazei: completiva infinitivală; construcțiile participiale - Grecia clasică: olimpiadele; teatrul; tragedia greacă (Eschil, Sofocle, Euripide); filosofia (Socrate, Platon, Aristotel) - Arta greacă: Antichitatea; lumea elenistică; Bizanțul; valori ale patrimoniului elen în muzeele Greciei și ale Europei - Marea: tradiția navigației; de la expedițiile mitice la Competențe specifice Activități și resurse de învățare 3.3. Realizarea de transferuri ale informației culturale, cu accent pe valorificarea din perspectiva domeniului turistic rutele turistice moderne - Spații sacre: de la templul grec la locurile de cult ale creștinătății; turismul religios - Viața personală și socială a Greciei antice și moderne: îmbrăcămintea; jocuri și distracții; justiția - Cultul păgân și cultul creștin: EmToDpyma, EDTapmcrTma, EKK Tcrma, (pm ma LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT Domeniul lingvistic  Substantivul: declinările I, II ( consolidare ). Declinarea a III-a (teme în oclusivă, teme consonantice în –cr–, teme în –avT– și –ovT–, teme vocalice)  Adjectivul: clasa I (consolidare), clasa a II-a; gradele de comparație; adjectivele neregulate: T8D�, µEya�, o D�, a�  Pronumele: pronumele personal și pronumele aDTo� (consolidare); pronumele relativ, pronumele demonstrativ  Verbul: indicativul și infinitivul (consolidare); diateza medio-pasivă; modul participiu  Sintaxa frazei: completiva infinitivală; construcțiile participiale Domeniul cultural și turistic  Grecia clasică: olimpiadele; teatrul; tragedia greacă (Eschil, Sofocle, Euripide); filosofia (Socrate, Platon, Aristotel)  Arta greacă: Antichitatea; lumea elenistică; Bizanțul; valori ale patrimoniului elen în muzeele Greciei și ale Europei  Marea: tradiția navigației; de la expedițiile mitice la rutele turistice moderne  Spații sacre: de la templul grec la locurile de cult ale creștinătății; turismul religios  Viața personală și socială a Greciei antice și moderne: îmbrăcămintea; jocuri și distracții; justiția  Cultul păgân și cultul creștin: EmToDpyma, EDTapmcrTma, EKK Tcrma, (pm ma. SUGESTII METODOLOGICE Studierea disciplinei Limba greacă veche are ca obiectiv general familiarizarea elevilor cu istoria și cultura Greciei, cu marile creații ale spiritului uman, în vederea promovării patrimoniului cultural elen prin turism și a îndrumării elevilor spre a descoperi măsura în care cultura antică supraviețuiește în valorile civilizației moderne. Finalitățile cursului sunt atât de ordin lingvistic, cât și afectiv-atitudinal. Scopul este de a stimula curiozitatea elevilor, interesul lor pentru trecutul clasic, ca formă de cunoaștere a culturii moderne, pentru călătorie, ca mijloc de îmbogățire spirituală, precum și capacitatea de reflecție și comparație, în vederea formaării unei imagini de ansamblu asupra fenomenului cultural universal. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-și desfășoare activitatea eficient, într-o diversitate de situații concrete. Așadar, studiul limbii și civilizației vechi grecești are finalități multiple, oferind informații despre lumea antică, explicând evoluția societății până în contemporaneitate, îmbogățind percepția estetică a elevilor. Aceste finalități pot fi structurate pe patru niveluri:  informativ: înlesnirea înțelegerii lumii antice - din această perspectivă, limba greacă veche este complementară istoriei, arheologiei, epigrafiei, filosofiei;  formativ: realizarea unei percepții globale asupra fundamentului culturii și civilizației moderne și contemporane - din această perspectivă, studiul limbii vechi grecești întregește domeniul științelor socio-umane;  analitic: exercițiul gândirii analitice - sub acest aspect, studiul limbii și civilizației grecești vine în sprijinul științelor fundamentale de tipul matematicii, logicii și lingvisticii;  estetic: clarificarea evoluției literaturii și arhitecturii europene în structuri discursive, genuri literare și stiluri arhitectonice moderne și contemporane. Strategiile didactice utilizate vor urmări dezvoltarea capacității de lectură și traducere, a spiritului critic al elevilor prin reflecții, exprimarea opiniilor și compararea izvoarelor - astfel încât aceștia să-și exerseze competențele de înțelegere, analiză și interpretare de text, să poată asocia un text literar sau o creație artistică unei epoci / unui curent literar. Activitățile de învățare selectate vor fi orientate spre dezvoltarea creativității și a spiritului critic, spre perfecționarea exprimării și spre formarea capacităților de înțelegere și apreciere a moștenirii literare a umanității. Câteva exemple de activități didactice care pot susține demersul de dezvoltare a competențelor specifice sunt prezentate în cele ce urmează: - exerciții de identificare a sunetelor în cuvinte și structuri simple; - exerciții de scriere și transcriere, de traducere, de lectură; - exerciții de ordonare logică a cuvintelor în cadrul unei propoziții; - exerciții de recunoaștere a unor forme gramaticale greșite; - exerciții de completare a unor forme gramaticale; - elaborare de scheme, diagrame, tabele; - exerciții de etimologie ( detașarea etimonului grecesc în cuvinte din limba română și limbile moderne studiate) - recunoașterea și însușirea elenismelor de uz frecvent; - exerciții de retroversiune; - dezvoltarea de proiecte, portofolii pe teme date; - proiecții video; - extragerea unor informații din cărți, filme, emisiuni documentare și interpretarea lor; - utilizarea de dicționare, enciclopedii, hărți, planșe, fișe de lucru, resurse web; - exerciții de comparare între epoci, zone culturale etc., în vederea stabilirii de asemănări și deosebiri; - crearea unor produse de marketing turistic fundamentate pe promovarea patrimoniului elen; - analizarea de activități cotidiene publice sau private, obiceiuri, tradiții legate de sărbători, de educație, de familie; - analizarea de evenimente marcante ale istoriei grecești. Conținuturile abordate se centrează pe domeniul lingvistic și pe domeniul cultural și turistic. Temele propuse pentru domeniul lingvistic pe parcursul claselor a IX-a și a X-a vizează următoarele aspecte: elemente de construcție a comunicării; alfabetul; semnele de punctuație și semnele grafice, accentul; articolul; substantivul; adjectivul; pronumele; numeralul cardinal și ordinal; verbul; sintaxa frazei. Procesul de învățare a noțiunilor gramaticale va cuprinde următorii pași: a) distincția între diferitele teme (nominale sau verbale) și între diferitele subtipuri flexionare (declinări sau conjugări); b) recunoașterea morfemelor specifice tipurilor și subtipurilor flexionare; c) recunoașterea grupurilor desinențiale în funcție de tipurile flexionare. Temele propuse pentru domeniul cultural și turistic sunt organizate pe următoarele module tematice: Poporul grec pe pământ grec; Polis-ul. Sparta. Atena; Grecia clasică; Arta greacă; Marea – tradiția navigației; Spații sacre; Viața personală și socială a Greciei antice și moderne. Subtemele propuse pentru fircare temă sunt orientative, profesorul având posibilitatea de a propune și alte teme sau renunța la unele din listă, după cum va considera relevant pentru corelarea conținuturilor cu competențele vizate. Câteva recomandări pentru abordarea conținuturilor: - În selecția temelor și a textelor, se va avea în vedere domeniul de specializare al elevilor: ghid turism religios. Se recomandă texte reprezentative din autori clasici (Xenophon, Aisopos etc.), texte religioase ( din Noul Testament, din Sfinții Părinți ), selectate astfel încât să prilejuiască achiziția cunoștințelor de bază. - În abordarea didactică se va avea în vedere interferența activă între cunoașterea limbii și înțelegerea informației asupra modului de viață și asupra valorilor spiritualității și culturii antice, pe care aceasta le vehiculează. - Se recomandă o alocare orară relativ egală pentru conținutul lingvistic și cel cultural (50 % pentru fiecare domeniu). - Achizițiile lingvistice ale clasei a X-a se sprijină pe cele dobândite în clasa a IX-a, astfel încât poate deveni necesară reluarea și consolidarea anumitor elementelor-cheie în comunicarea lingvistică, de la o clasă de studiu la alta. În ceea ce privește metodele de evaluare utilizate la această disciplină de studiu, acestea vor fi adecvate profilului și specializării clasei, insistând pe corelația limbă – patrimoniu – turism. De asemenea, paleta opțiunilor profesorului trebuie să includă, pe lângă exerciții de tipul celor propuse mai sus, și activități complexe, cum ar fi studiul de caz, proiectul didactic, atelierele de lucru, dezbaterile, utilizarea imaginilor (planșe, afișe, hărți, atlase, fotografii, filme). Instrumentele de evaluare vor fi alese în funcție de competențele vizate și de obiectivele operaționale ale lecției (observarea sistematică, teste, proiecte, portofolii, autoevaluarea, investigația). SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ 1. Bonnard, A., Civilizația greacă , trad. rom. I. Iordan, Ed. Științifică, București, 1967. 2. Devamhez, P., Enciclopedia civilizației grecești , trad. rom. I. și S. Stati, Ed. Meridiane, București, 1970. 3. Dumitrescu-Bușulenga, Z., Itinerar cultural european , Ed. Garamond, București, 2007. 4. Dumitru, L., Manual de limba greacă pentru clasele IX-X , Ed. Humanitas Educational, București, 2005. 5. Filitti, G., Călători români în Grecia. Antologie , Ed. Pegassus Press, București, 2004. 6. Flaceliere, R., Viața de toate zilele în Grecia secolului lui Pericle , trad. rom. L. Lupaș, Ed. Eminescu, București, 1967. 7. Noul Testament în limba greacă 8. *** Texte din Sfinții Părinți (selectiv) MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Programa școlară pentru disciplina LIMBA FRANCEZĂ (limba modernă 2) Clasele a IX-a – a X-a Ciclul inferior al liceului Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS București, 2014 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Limba franceză se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a și a X-a. Obiectivul fundamental al acestei discipline de studiu constă în dezvoltarea competențelor necesare pentru o comunicare adecvată situațional și acceptată social, prin însușirea de cunoștințe, deprinderi și atitudini specifice, în conformitate cu Implementation of “Education & Training 2010” programme (2003), la niveluri echivalente cu cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referință . Astfel, construcția programei școlare a urmărit: - practica rațională a limbii, prin dezvoltarea competențelor de receptare și producere care vor permite elevilor să decodifice și să producă în mod conștient, atât oral cât și în scris, mesaje corecte și adecvate funcțional-comunicativ; - dezvoltarea de competențe de interacțiune, care vor permite utilizarea conștientă, adecvată și funcțională a unor modalități și tehnici de interacțiune orală și în scris, în diverse contexte comunicative; - dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală, care să valorifice cunoștințe și deprinderi achiziționate inclusiv prin studiul altor discipline, dintr-o perspectivă cross-curriculară. Programa școlară pentru disciplina Limba franceză este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal, respectiv la dezvoltarea competențelor necesare specializării ghid turism religios. Programa școlară de Limba franceză este structurată pe următoarele componente:  notă de prezentare;  competențe generale;  valori și atitudini;  competențe specifice asociate cu conținuturile;  conținuturi ale învățării;  sugestii metodologice;  sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară. Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare. Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale. Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul studierii limbii franceze. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii. Sugestiile bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare și documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât și elevilor care doresc să aprofundeze prin studiu individual anumite conținuturi abordate de această disciplină școlară. COMPETENȚE GENERALE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă 4. Transferul mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

VALORI ȘI ATITUDINI

 Manifestarea flexibilității în cadrul lucrului în echipă în diferite situații de comunicare  Conștientizarea rolului limbii franceze ca mijloc de acces la patrimoniul culturii universale  Disponibilitatea pentru acceptarea diferențelor și pentru manifestarea toleranței, prin abordarea critică a diferențelor și a stereotipurilor culturale și religioase transmise prin intermediul limbii franceze  Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte culturale și religioase specifice, prin receptarea unei varietăți de texte în limba franceză și prin raportarea la civilizația spațiului cultural francofon

CLASA A IX-A

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Identificarea ideilor principale din texte audiate/ citite, referitoare la probleme de actualitate 1.2. Identificarea, prin citire rapidă, de informații specifice dintr-un text mai lung, pentru a rezolva o sarcină de lucru 1.3. Corelarea, în mod coerent, a mai multor informații din diverse părți ale unui text sau din texte diferite, pentru a rezolva o sarcină de lucru 1.4. Identificarea, în mesaje orale și texte scrise, a unor puncte de vedere și opinii exprimate, pentru a le compara cu punctul de vedere personal Tipuri și surse de mesaje orale: Texte de lungime variabilă, care conțin și elemente de vocabular nefamiliare: - mesaje, formale și informale, emise de cei din jur - înregistrări audio-video pe teme de interes - programe radio și TV, talk-show-uri - convorbiri telefonice, inclusiv mesaje telefonice Tipuri de mesaje scrise: texte de lungime variabilă, în diverse registre, de dificultate medie: - texte autentice de informare generală, pagini Internet; - articole de presă (știri, texte publicitare) - texte funcționale cu conținut operațional (formulare, corespondență, prospecte) 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte Competențe specifice Conținuturi 2.1. Oferirea și solicitarea, oral / în scris, de informații și instrucțiuni clare și precise pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 2.2. Prezentarea, oral / în scris, de filme, cărți, evenimente, experiențe, cu exprimarea sentimentelor / reacțiilor personale în legătură cu acestea 2.3. Prezentarea, oral / în scris, de descrieri clare și detaliate, pe subiecte legate de domenii de interes propriu și de domeniul de specializare 2.4. Completarea de formulare și Tipuri de informații: Schimburi de informații, oral / în scris, privind: - informații factuale, inclusiv date personale - instrucțiuni, explicații, sfaturi, aranjamente sociale - desfășurarea unor eveniment - activități în situații de viață cotidiene Descrieri de persoane, locuri, procese, activități, situații Prezentare orală / scrisă, expunere, povestire Contexte : contexte sociale comune, situații specifice în familie, comunitate, domeniul de specializare. Tipuri de texte funcționale: - formulare cu utilizare curentă - scrisoare, chestionar, proces verbal, CV

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

redactarea de texte funcționale, cu respectarea convențiilor specifice Convenții și limbaj în comunicare: - pentru exprimarea raporturilor în cadrul comunicării; formule standardizate de comunicare orală și în scris, formule de politețe 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă Competențe specifice Conținuturi 3.1. Solicitarea adecvată, oral / în scris, a ideilor, opiniilor, părerilor interlocutorului și răspunsuri / comentarii adecvate la acestea 3.2. Verificarea înțelegerii și solicitarea / oferirea de reformulări / clarificări / explicații, atunci când informația nu este clar înțeleasă 3.3. Susținerea unui punct de vedere în cadrul unei discuții orale/ al unui schimb de mesaje scrise, pe teme de interes 3.4. Formularea, oral sau în scris, a unor ipoteze și răspunsuri adecvate la ipotezele emise de ceilalți Tipuri de interacțiuni: - Conversații, schimburi de opinii - Dezbateri, discuții - Redactare de scrisori Moduri de interacțiune: - față în față, în perechi / în grup mic - la distanță (la telefon, prin scrisori, schimburi de mesaje) Contexte: - situații sociale informale, situații familiare, situații conflictuale - întâlniri și contacte profesionale informale Schimburi de opinii: - argumente în susținerea unor idei / opinii personale; - preferințe, ipoteze, predicții 4. Transferul mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare Competențe specifice Conținuturi 4.1. Traducerea, oral și / sau în scris,din limba franceză în limba maternă/ din limba maternă în limba franceză a unor texte/ mesaje de dificultate medie, din domenii de interes (în scris, cu ajutorul dicționarului) 4.2. Redarea (oral și / sau în scris), cu cuvinte proprii, a spuselor altor persoane - Texte din domeniul de specializare (turism, istoria religiilor, tematică socială) - Tehnici de utilizare a dicționarului - Dialoguri înregistrate / interpretate

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme :

 domeniul personal: - familia: membrii familiei; - viața personală (locuință, cumpărături, alimentație, sănătate , sport); - universul adolescenței (stiluri de viață);  domeniul public: - țări, regiuni, orașe – obiective turistice și culturale; - aspecte din viața socială (locuri și servicii publice); - relația cu instituțiile și serviciile publice;  domeniul ocupațional: - meserii, ocupații; - activități de timp liber;  domeniul educațional: - corespondență și proiecte școlare; - universul cultural francez – trecut și prezent; obiceiuri și tradiții; personalități din sfera artistică, literară, științifică, sportivă. Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării : Pentru lexic: - cuvinte, sintagme corespunzând funcțiilor comunicative și domeniilor tematice; - relații semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte); Pentru gramatică:  articolul și substantivul (consolidare): - hotărât și nehotărât (consolidare); - cazuri de substituire a articolului partitiv (sistematizare);  adjectivul: - adjectivul calificativ: acordul și gradele de comparație (consolidare); - adjectivul posesiv și demonstrativ (consolidare); - adjectivul nehotărât (formele frecvente) (consolidare); - adjectivul numeral cardinal (consolidare);  pronumele: - pronumele personal subiect (forme accentuate și neaccentuate) (consolidare); - pronumele personal complement direct și indirect (locul lor în fraza asertivă și imperativă); - pronumele demonstrativ; - pronumele relativ simplu (consolidare); - pronumele adverbiale en și y (sistematizare);  verbul: - modul indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor (consolidare); - modul imperativ (consolidare); - modul condițional: condiționalul prezent; „ si condițional”, I și II;  adverbul (elemente cu mare frecvență în comunicare): - adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmație și de negație (consolidare);  prepoziții și conjuncții (elemente cu mare frecvență în comunicare) (consolidare). Categoriile gramaticale enumerate aparțin metalimbajului de specialitate. În cadrul comunicării didactice, acestea vor fi introduse în mod rațional, potrivit nevoilor de exersare / îmbogățire a funcțiilor comunicative și nu vor face obiectul unei evaluări explicite. Consolidarea se referă la reluarea elementelor de construcție a comunicării introduse în anii de studiu anteriori, cu îmbogățirea valențelor comunicative și / sau diversificarea contextelor de utilizare. Pe parcursul clasei a IX-a se va pune accent pe următoarele funcții comunicative ale limbii: - a se prezenta / a-și prezenta colegii / mediul de lucru; - a situa în spațiu persoane / obiecte / acțiuni; - a relata diferiet evenimente, întâmplări la prezent; - a da / a cere informații practice despre persoane, obiecte, locuri, acțiuni; - a exprima cantitatea; - a exprima gusturi, preferințe; - a exprima intenția; - a exprima acordul/dezacordul; - a mulțumi, a răspunde la mulțumiri; - a se scuza. Formele lingvistice de realizare a acestor funcții vor fi consolidate, cu îmbogățirea variantelor și / sau diversificarea contextelor de utilizare: - școala: relații cu colegii, orar, materii de studiu; - obiceiuri și tradiții: sărbători tradiționale religioase; - universul francez: orașe, monumente, muzee. CLASA A X-A Competențe specifice Conținuturi literar 2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte Competențe specifice Conținuturi individual / activități cotidiene 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă Competențe specifice Conținuturi 3.1. Formularea de idei/ păreri pe teme de interes în cadrul unei 1.1. Anticiparea elementelor de conținut ale unui text, pe baza titlului / unui stimul vizual 1.2. Identificarea sensului global al unui mesaj 1.3. Identificarea de informații cheie din texte autentice 1.4. Identificarea de detalii din mesaje orale / scrise (autentice) 1.5. Selectarea de informații din mai multe texte în scopul îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru 1.6. Recunoașterea organizării logice a unui paragraf / text - Texte de tipuri diverse (de lungime medie) de informare generală din diverse surse - Înregistrări audio-video din programe de știri - Texte literare - Texte adecvate profilului. 2.1. Descrierea (oral / în scris) a unor activități cotidiene, obiceiuri; 2.2. Relatarea conținutului unui film/ al unei povestiri, pe baza unui plan de idei dat 2.3. Redactarea de paragrafe / texte pe o temă de interes 2.4. Completarea de formulare 2.5. Redactarea de texte funcționale simple 2.6. Relatarea sub formă de raport a desfășurării unei activități de grup / proiect - Descrieri de obiecte, persoane, situații - Povestire orală - Paragrafe - Articole de presă axate pe diverse arii tematice - Discuția - Interviul ghidat COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare

discuții / în mesaje de răspuns 3.2. Adaptarea formei mesajului la situația de comunicare în funcție de stilul formal/ informal folosit de interlocutor 3.3. Redactarea de scrisori de răspuns în care sunt exprimate păreri despre subiecte legate de preocupările tinerilor - Scrisori oficiale simple (invitație, solicitare de informații și / sau de documentație) 4. Transferul mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare Competențe specifice Conținuturi 4.1. Înregistrarea informațiilor receptate oral sau în scris sub formă de notițe cu suport dat 4.2. Reducerea unui paragraf la o idee esențială 4.3. Reformularea, la cererea interlocutorului, a unei replici în cadrul unei conversații pe teme familiare. - Fragmente de texte de informare generală - Fișe și instrucțiuni de lucru - Dialogul și conversația - Înregistrări audio / video din dotarea școlii sau realizate de profesor

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

Pe parcursul clasei a X-a se recomandă ca activitățile de învățare să fie proiectate și realizate în contextul următoarelor teme :

 Domeniul personal: - Relații interpersonale în familie și în societate, bunele maniere - Viața personală (locuința / activități de timp liber) - Universul adolescenței (viața cotidiană); probleme ale vieții cotidiene (de exemplu: droguri / alcool / fumat / SIDA etc.)  Domeniul public: - Țări, regiuni, orașe – obiective turistice, culturale - Aspecte din viața socială / locuri publice - Mediul înconjurător  Domeniul educațional. Cultură și civilizație - Elemente importante din universul cultural francez și francofon (de exemplu : datini, obiceiuri, sărbători tradiționale, mâncăruri specifice etc.) - Mass-media - Personalități din sfera culturală / științifică / sportivă  Domeniul ocupațional - Cunoașterea unor aspecte semnificative din viața profesională (activități și profesiuni)

Pe parcursul clasei a X-a, la limba franceză (limba modernă 2) se vor achiziționa / consolida și utiliza următoarele acte de vorbire :

- a solicita și a oferi informații generale - a solicita și a oferi informații de ordin personal - a solicita și a oferi informații despre locuri de interes turistic - a solicita și a oferi informații despre evenimente, experiențe și activități - a solicita și a expune o părere - a invita / a face o propunere; a accepta / a refuza o invitație / propunere - a descrie persoane și obiecte - a exprima obligația - a exprima o dorință sau o preferință - a da instrucțiuni Actele de vorbire enumerate mai sus pot fi introduse potrivit nevoilor de exersare / îmbogățire a funcțiilor de comunicare ( fără o prezentare punctuală, explicită ). Pe parcursul clasei a X-a, la limba modernă 2 se recomandă a se opera cu următoarele elemente de construcție a comunicării (conținuturile marcate cu semnul  nu vor fi abordate autonom, ci global, integrate în structurile în care se impun): a. Elemente fonetice și lexicale - cuvinte, sintagme corespunzând domeniilor tematice și actelor de vorbire specificate mai sus - sinonime și antonime.

b. Elemente gramaticale  Articolul și substantivul - articolul hotărât și nehotărât  [consolidare] - cazuri de substituire a articolului partitiv  [consolidare] - substantivul – cazuri particulare (gen, număr)  Adjectivul - adjectivul calificativ : acordul și gradele de comparație  - adjectivul posesiv  - adjectivul demonstrativ  - adjectivul nehotărât  (forme frecvente) - adjectivul numeral cardinal   Pronumele - pronumele personale complement direct și indirect (locul lor în fraza asertivă și imperativă) [consolidare] - pronumele posesiv - pronumele demonstrativ  - pronumele relativ simplu  și compus - pronumele nehotărât (forme frecvente) - pronumele adverbiale en și y   Verbul - modul indicativ  : prezent, imperfect, perfect compus, mai mult ca perfect, viitor [consolidare] - modul condițional: condiționalul prezent  și trecut; si condițional (I, II  , III) - forme verbale perifrastice ( aller ,…. venir de ,…… être en train de + infinitiv) - modul subjonctiv: subjonctivul prezent: formare (verbe regulate și neregulate frecvente) și contexte de utilizare de mare frecvență - modul participiu : forme (participiul prezent, trecut: recunoaștere); acordul participiului trecut. - modul infinitiv: construcțiile V + Inf. , V + à+ Inf. , V + de+ Inf .  Adverbul (elemente cu mare frecvență în comunicare) - adverbe de mod, de cantitate, de timp, de loc, de afirmație și de negație* [consolidare] - adverbe cu grade comparație neregulate ( bien , mal )   Prepoziții și conjuncții ► elemente cu mare frecvență în comunicare  [consolidare]  Tipuri de fraze: asertivă (afirmativă și negativă), interogativă, imperativă 

SUGESTII METODOLOGICE

Limba franceză , ca parte a curriculumului pentru liceu, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, are ca scop consolidarea informațiilor obținute pe parcursul ciclului gimnazial, în domeniul comunicării și al gramaticii. Studierea limbii franceze la această specializare se recomandă datorită oportunităților pe care le oferă pentru cunoașterea lingvistică și teologică.

Abordarea didactică la această disciplină de studiu pune accent pe dezvoltarea de competențe, de valori și atitudini corelate. Astfel, trăsături de personalitate și atitudini care țin de imaginea de sine și, respectiv, de imaginea celuilalt în comunicare (lingvistică și interculturală) sunt reorganizate în jurul unui ansamblu de valori comune și sunt poziționate în curriculumul de limbi moderne în mod diferit, dar nu divergent, față de referențialul european care așează trăsăturile de personalitate și atitudinile sub genericul competenței generale individuale „a ști să fii”. Cele două opțiuni vehiculează, în principiu, aceeași termeni și propun, în particular, configurații compatibile.

Modul în care este concepută programa școlară pentru disciplina Limba franceză permite o flexibilizare a activității cadrului didactic. Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline, care îi furnizează elevului cunoștințele despre cultura și civilizația franceză. Activitățile propuse pentru construirea demersurilor de învățare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul.

Conținuturile recomandate sunt structurate pe următoarele domenii:

- teme – prezintă domeniile și elementele care vor constitui contextul pentru realizarea activităților de învățare pe parcursul orelor de limba franceză și vor delimita tematica ce va fi folosită în evaluare; - elemente de construcție a comunicării – conțin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate în comunicare; - funcții comunicative ale limbii – precizează actele de vorbire necesare pentru adecvarea funcțională a comunicării.

SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ

1. Charaudeau, P., Grammaire du sens et de l’expression , Paris. Ed. Hachette, 1992. 2. Cuvinciuc, E., Le français pour toi. Manual de conversatie , Iași, Polirom, 2003 3. Delatour, Y, Jennepin, D, Grammaire du Français. Cours de civilisation française de la Sorbonne , Vol. 1-2, Paris, Ed. Hachette, 1992. 4. Dima, S., Les catégories grammaticales. Le genre et le nombre , Iași, Ed. Ars longa, 2003. 5. Gherasim, P., Grammaire de la phrase française , Iași, Ed. Demiurg, 1997. 6. Goffic, P., Grammaire de phrase française , Paris, Ed. Hachette, 1993. 7. Jean-Baptiste, C.D’Istria, Chateaux de la Loire , Paris, Ed. Les créations du Pelican, 2001. 8. Jeanrenaud, A., Langue française contemporaine (Morphologie et syntaxe) , Iași, Ed. Polirom, 1996. 9. Lémarechal, A., Les parties du discours. Sémantique et syntaxe , Paris, Ed. PUF, 1989. 10. Lubke, R., Gramatica limbii franceze , Bucuresti, Ed. Niculescu, 2007. 11. Luca, G., Intermezzo European. Editie trilingva romana franceza italiana , Timișoara, Ed. Orizonturi universitare, 2006. 12. Maingueneau, D., Syntaxe du français , Paris, Ed. Hachette, 1994. 13. Nasta, D.I., Bratu, D., Valenovici, R., Top français, exercitii de gramatica si teste , București, Ed. Sigma, 2006. 14. *** Ghid metodic pentru profesorii de limba franceza , Focșani, Ed. Axa, 2007.

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară

pentru disciplina

STUDIU BIBLIC

Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2014

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Studiul biblic se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocate câte 2 ore/săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a.

Programa școlară de Studiu biblic este structurată pe următoarele componente:

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul studiului biblic.

COMPETENȚE GENERALE

VALORI ȘI ATITUDINI

 Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei – Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor  Dezvoltarea interesului față de întreaga istorie biblică  Dezvoltarea spiritului de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate etc., valori ce izvorăsc din textul revelat  Asumarea conștientă a răspunsului la Revelația lui Dumnezeu: rugăciune, recunoștință, bucurie, convertire  Cultivarea spiritului de încredere în Providența divină și acceptarea planului lui Dumnezeu. CLASA A XI-A 1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Definirea termenilor teologici specifici cărților din canonul Noului Testament - Canonul Noului Testament - Noțiuni introductive referitoare la -Evanghelii; terminologie, nașterea Evangheliilor, scopul Evangeliilor - Specificul Evangheliei după Sfântul Ioan - Scrierile apocrife ale Noului Testament 1.2. Descrierea caracteristicilor Evangheliilor sinoptice și a Evangheliei după Ioan - Evanghelia după Sfântul Matei: prezentare generală (autorul, locul, timpul și limba redactării, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) - Evanghelia după Sfântul Marcu: prezentare generală (autorul, locul, timpul și limba redactării, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) - Evanghelia după Sfântul Luca: prezentare generală (Autorul, locul, timpul și limba redactării, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) - Specificul Evangheliei după Sfântul Ioan 2. Interpretarea unor evenimente biblice, eviden\iind consecințele acestora pentru viața de credință Competențe specifice Conținuturi 2.1. Analizarea vieții lui Isus Cristos și a apostolilor ca modele pentru viața creștina - Copilăria lui Isus în Evanghelia după Matei si Luca - Începutul activității publice a lui Isus (botezul, ispitirea) - Predica de pe munte - Activitatea în Galileea - Drumul spre Ierusalim - Activitatea in Iudeea - Isus, Păstorul cel bun - Chemarea apostolilor - Trimiterea apostolilor în misiune 2.2. Interpretarea patimii, morții si invierii lui Isus ca suprem gest de iubire mantuitoare pentru lumea întreagă - Pătimirea și moartea lui Isus - Învierea și glorificarea lui Isus

2.3 Explicarea actualității învățăturii lui Isus pentru Biserica din toate timpurile si pentru fiecare crestin in parte - Predica de pe munte Dialogul lui Isus cu Nicodim - Intâlnirea lui Isus cu femeia samariteancă - Înmulțirea pâinilor și discursul euharistic - Discursul de rămas bun 3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existențiale ale omului Competențe specifice Conținuturi 3.1. Găsirea în textele biblice a unor răspunsuri pe care omul le formuleaza cu privire la viața veșnică - Întruparea Logos-ului ( Analiza Prologului: In .1,1- 18) - Minunile și parabolele lui Isus - Pătimirea, moartea lui Isus - Învierea și glorificarea lui Isus - Dialogul lui Isus cu Nicodim - Intâlnirea lui Isus cu femeia samariteancă - Inmulțirea pâinilor și discursul euharistic - Discursul de rămas bun 3.2.Corelarea unor texte și teme veterotestamentare cu texte din Noul Testament - Isus, vița cea adevărată - Isus, Păstorul cel bun - Înmulțirea pâinilor și discursul euharistic - Pătimirea și moartea lui Isus 4. Analizarea unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportare la mesajul biblic Competențe specifice Conținuturi 4.1. Analizarea unor evenimente cotidiene cu raportare la viața lui Isus - Copilăria lui Isus - Începutul activității publice a lui Isus: Ioan Botezătorul, botezul lui Isus, ispitirea lui Isus - Activitatea în Galileea: Chemarea apostolilor, Predica de pe munte - Drumul spre Ierusalim - Activitatea în Iudeea - Porunca iubirii 5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare Competențe specifice Conținuturi 5.1. Folosirea corectă a terminologiei biblice în diferite contexte de viață - Canonul Noului Testament - Contextul istoric, social și religios - Noțiuni introductive în Evanghelii 5.2. Utilizarea textului biblic pentru viața spirituală - Dialogul lui Isus cu Nicodim - Inmulțirea pâinilor și discursul euharistic - Isus, lumina lumii - Porunca cea nouă - Isus, păstorul cel bun 5.3. Utilizarea adecvată a terminologiei si a mesajului biblic in alte domenii de - Întruparea Logos-ului - Predica de pe munte

- - Invățătura si parabolele lui Isus - Minunile lui Isus - Invierea si glorificarea lui Isus

activitate

LISTA UNITATILOR DE CONȚINUT

 Introducere în Noul Testament - Canonul Noului Testament - Scrieri apocrife ale Noului Testament - Contextul istoric - Grupări sociale și religioase din timpul lui Isus Cristos - Noțiuni introductive referitoare la Evanghelii: scop, terminologie, nașterea Evangheliilor  Evangheliile sinoptice - Problema sinoptică - Evanghelia după Sfântul Matei: prezentare generală (autorul, locul și timpul redactării, limba, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) - Evanghelia după Sfântul Marcu: prezentare generală (autorul, locul și timpul redactării, limba, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) - Evanghelia după Sfântul Luca: prezentare generală (autorul, locul și timpul redactării, limba, destinatarii, structura, teologia, elemente specifce) - Teme centrale din Evangheliile sinoptice: o Copilăria lui Isus în Evanghelia după Matei si Luca o Începutul activității publice a lui Isus: Ioan Botezătorul, botezul lui Isus în Iordan, ispitirea lui Isus o Activitatea în Galileea: Chemarea apostolilor, Predica de pe munte o Drumul spre Ierusalim o Activitatea în Iudeea o Minunile săvârșite de Isus o Învățătura și parabolele lui Isus o Pătimirea și moartea lui Isus o Învierea și glorificarea lui Isus o Trimiterea apostolilor în misiune  Evanghelia după Sfântul Ioan - Prezentare generală: autorul, locul și timpul redactării, limba, destinatarii, structura, teologia - Specificul Evangheliei după Sfântul Ioan - Teme centrale din Evanghelia după Sfântul Ioan: o Întruparea Logos-ului ( Analiza Prologului: In .1,1-18) o Nunta din Cana o Dialogul lui Isus cu Nicodim o Intâlnirea lui Isus cu femeia samariteancă o Isus, lumina lumii o Porunca cea nouă o Înmulțirea pâinilor și discursul euharistic o Isus, vița cea adevărată o Discursul de rămas bun o Isus, Păstorul cel bun CLASA A XII-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI 1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Definirea diferitelor cărți canonice ale Noului Testament - Faptele apostolilor , Prezentare generală; - Scrisorile Sfântului Paul , Introducere; - Scrisoarea către evrei, Prezentare generală; - Scrisorile catolice, Introducere; - Specificul Evangheliei după Sfântul Ioan - Apocalipsul Sfântului Ioan, Prezentare generală; genul apocaliptic și chei de lectură 1.2. Explicarea denumirii și a particularităților întâlnite în scrisorile pauline - Scrisoarea întâi către tesaloniceni, prezentare generală - Scrisoarea a doua către tesaloniceni, prezentare generală - Scrisoarea întâi către corinteni, prezentare generală - Scrisoarea a doua către corinteni, prezentare generală - Scrisoarea către galateni, prezentare generală - Scrisoarea către filipeni, prezentare generală - Scrisoarea către romani, prezentare generală - Scrisoarea către coloseni, prezentare generală - Scrisoarea către efeseni, prezentare generală - Scrisoarea către Filemon, prezentare generală - Scrisoarea întâi către Timotei, prezentare generală - Scrisoarea către Tit, prezentare generală - Scrisoarea a doua către Timotei, prezentare generală 1.3. Explicarea denumirii și a particularităților întâlnite în scrisorile catolice - Scrisoarea Sfântului Iacob: prezentare generală și tema centrală: lucrările credinței - Scrisoarea întâi a Sfântului Petru: Prezentare generală și tema centrală: Cristos, piatra din capul unghiului - Scrisoarea a doua a Sfântului Petru: Prezentare generală și tema centrală: Cristos, judecător și domn - Scrisoarea întâi a Sfântului Ioan: Prezentare generală și teme centrale: Iubirea lui Dumnezeu prin Cristos; fiii lui Dumnezeu, fiii luminii - Scrisorile a doua și a treia a Sfântului Ioan: Prezentare generală și teme centrale: cauzele și

efectele dezbinării în comunitate; anticristul - Scrisoarea Sfântului Iuda: Prezentare generală și tema centrală: falșii învățători 2. Interpretarea unor evenimente biblice, evidențiind consecințele acestora pentru viața de credință Competențe specifice Conținuturi 2.1. Analizarea vieții și activității Sfântului Paul ca exemple de urmat pentru creștini - Viața și opera Sfântului Paul, - Călătoriile misionare 2.2. Interpretarea modului de viață al primelor comunități crestine ca model pentru Biserica zilelor noastre - Coborârea Duhului Sfânt - Comunitatea primară - Călătoriile misionare 3. Identificarea răspunsului pe care Biblia îl oferă principalelor întrebări existențiale ale omului Competențe specifice Conținuturi 3.1. Interpretarea unor texte biblice ca răspuns primit la unele întrebări existențiale - Așteptarea eshatologică și chemarea la sfințenie - Așteptarea eshatologică și datoria de a munci - Unicitatea Evangheliei și îndreptățirea prin credință - Mântuirea numai prin Cristos, viața nouă în Cristos și învierea morților 4. Analizarea unor fapte, fenomene și situații actuale, prin raportare la mesajul biblic Competențe specifice Conținuturi 4.1. Argumentarea unor comportamente din viața comunității creștine în lumina învățăturii Sfintei Scripturi - Scrisoarea întâi către corinteni: iubirea creștină, moralitatea vieții și viața comunitară - Scrisoarea a doua către corinteni: activitatea apostolică, valoarea suferinței și caritatea creștină - Scrisoarea către Filemon: Tema centrală: dreptatea socială - Scrisoarea către Tit: Tema centrală: viața creștină - Scrisoarea a doua către Timotei: statornicia în credință 4.2. Interpretarea prezenței lucrării lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt în Biserica universală și în comunitatea creștină pe baza textelor sfinte - Cartea Faptele apostolilor : Coborârea Duhului Sfânt; Comunitatea primară

Competențe specifice Conținuturi 5.1. Folosirea corectă a terminologiei biblice în anumite împrejurări - Scrisoarea către filipeni: Teme centrale: cristologia și eshatologia - Scrisoarea către coloseni: Teme centrale: mântuirea universală și Cristologia - Scrisoarea către efeseni: - Teme centrale: Biserica, Trupul Mistic al lui Cristos - Scrisoarea întâi către Timotei: Temă centrală: Cristologia - Scrisoarea a doua către Timotei: inspirația Scripturii - Scrisoarea către evrei: Preoția lui Cristos și Noul legământ - Apocalipsul Sfântului Ioan: Teme centrale: Sfânta Fecioară Maria în viața Bisericii; noul Ierusalim

5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului biblic în diferite contexte de comunicare

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

 Cartea Faptele apostolilor - Prezentare generală - Teme centrale: Coborârea Duhului Sfânt, Comunitatea primară  Scrisorile Sfântului Paul o Introducere: Viața și opera Sfântului Paul; Călătoriile misionare o Primele scrisori: - Scrisoarea întâi către tesaloniceni: Prezentare generală; Teme centrale: așteptarea escatologică și chemarea la sfințenie - Scrisoarea a doua către tesaloniceni: Prezentare generală; Teme centrale: așteptarea escatologică și datoria de a munci o Marile scrisori: - Scrisoarea întâi către corinteni – Prezentare generală; Teme centrale: iubirea creștină, moralitatea vieții și viața comunitară - Scrisoarea a doua către corinteni – Prezentare generală; Teme centrale: activitatea apostolică, valoarea suferinței și caritatea creștină - Scrisoarea către galateni – Prezentare generală; Teme centrale: unicitatea Evangheliei și îndreptățirea prin credință - Scrisoarea către filipeni – Prezentare generală; Teme centrale: Cristologia și escatologia - Scrisoarea către romani – Prezentare generală; Teme centrale: mântuirea numai prin Cristos, viața nouă în Cristos și învierea morților o Scrisori din captivitate: - Scrisoarea către coloseni – Prezentare generală; Teme centrale: mântuirea universală și Cristologia - Scrisoarea către efeseni – Prezentare generală; Teme centrale: Biserica, Trupul Mistic al lui Cristos - Scrisoarea către Filemon: Prezentare generală; Tema centrală: dreptatea socială o Scrisori pastorale - Scrisoarea întâi către Timotei – Prezentare generală; Temă centrală: Cristologia - Scrisoarea către Tit – Prezentare generală; Tema centrală: viața creștină - Scrisoarea a doua către Timotei – Prezentare generală; Teme centrale: inspirația Scripturii și statornicia în credință  Scrisoarea către evrei - Prezentare generală - Teme centrale: Preoția lui Cristos și Noul legământ  Scrisorile catolice - Introducere - Scrisoarea Sfântului Iacob: Prezentare generală și tema centrală: lucrările credinței - Scrisoarea întâi a Sfântului Petru: Prezentare generală și tema centrală: Cristos, piatra din capul unghiului - Scrisoarea a doua a Sfântului Petru: Prezentare generală și tema centrală: Cristos, judecător și domn - Scrisoarea întâi a Sfântului Ioan: Prezentare generală și teme centrale: Iubirea lui Dumnezeu prin Cristos; fiii lui Dumnezeu, fiii luminii - Scrisorile a doua și a treia a Sfântului Ioan: Prezentare generală și teme centrale: cauzele și efectele dezbinării în comunitate; anticristul - Scrisoarea Sfântului Iuda: Prezentare generală și tema centrală: falșii învățători  Apocalipsul Sfântului Ioan - Prezentare generală: genul apocaliptic și chei de lectură - Teme centrale: Sfânta Fecioară Maria în viața Bisericii; noul Ierusalim

SUGESTII METODOLOGICE

Sfânta Scriptură este documentul religios fundamental al creștinismului, principala cale de cunoaștere a Revelației divine. Ea trebuie pusă în relație atât cu istoria post-biblică, dar și cu experiențele umane fundamentale. Totodată, văzut ca o continuare lineară - istorică și soteriologică - a curriculum-ului din clasele IX-X, prezentul curriculum încearcă să țină seama de această perspectivă, astfel încât, în cei patru ani de liceu, elevii să intre în contact cu toate cărțile Bibliei și cu principalele teme necesare pentru înțelegerea globală a atât a Scripturii, cât și a celorlalte discipline teologice.

Modul în care este concepută programa școlară pentru clasele XI-XII răspunde necesității cunoașterii și interpretării corecte, în lumina documentelor Bisericii, a evenimentelor veteroși neo-testamentare, urmărind impactul acestora pentru viața proprie de credință în societatea modernă.

Rolul profesorului în furnizarea informațiilor corecte, în explicarea terminologiei de specialitate, dar și în identificarea răspunsurilor pe care Biblia le oferă întrebărilor existențiale ale omului este determinant.

De asemenea, utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenția profesorului. Formarea competențelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important deoarece valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, categoria tipologică și hermeneutică etc. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenția profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina și de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic.

flexibilității și de a face transferul informațional la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală etc. La Studiul biblic învățarea efectuată de elevi se cere a fi permanent, în mod direct sau indirect, dirijată și îndrumată de profesor.

Aceste activități contribuie la cultivarea atitudinii de venerare a Sfintei Scripturi, precum și la dezvoltarea spiritului de iubire, respect și solidaritate umană. De aceea, în parcurgerea temelor prevăzute de programele școlare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale ca: expunerea, prelegerea, explicația, exercițiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc. Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice și interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc.

Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe internet etc) devine esențială în condițiile multiplicării surselor de informare și de comunicare.

Una dintre finalitățile importante ale studierii Bibliei în școală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, în clasele a XI-a și a XII-a se va acorda o atenție sporită lucrului pe text - lecturii și interpretării textului biblic în lumina învățăturii Bisericii.

Evaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode și tehnici (aplicate strategic inițial și final / sumativ și continuu, cu funcție formativă de reglareautoreglare a activității pe tot parcursul lecției), în condiții de comunicare interactivă etc.

SUGESTIILE BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ

1. Bagot, J.P., Dubs, J. Cl. Pour lire la Biblie, traducere în limba română de Tarciziu Șerban, Cum să citim Biblia , Ed. ARCB, 1994. 2. Biblia Sacra Vulgata , Stuttgart, 1994 3. Biblia sau Sfânta Scriptură , Editura Institutului biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1988. 4. Charpentier, E., Pour lire l’Ancien Testament , Les, Edition du Cerf, Paris, 1994. Traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament , Ed. ARCB, 1998. 5. Charpentier, E., Pour lire le Nouveau Testament , Les, Edition du Cerf, Paris, 1992. Traducere în limba română de Cătălina Cărăbaș-Olaru, Să citim Noul Testament , Ed. ARCB, 1999. 6. Dictionnaire d'Archéologie chrétienne et de Liturgie, vol. I- XXX, Paris, 1907-1953 7. Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991 8. Dictionnaire de Théologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950 9. Dicționar biblic, ed. Cartea Creștină, Oradea, 1995 10. Evanghelia după Ioan (trad. rom. ARCB) 2001 11. Evanghelia după Luca (trad. rom. ARCB) 2001 12. Evanghelia după Marcu (trad. rom. ARCB) 1996 13. Evanghelia după Matei (trad. rom. ARCB) 1996 14. La Bible (TOB), traduction oecumenique, Paris,1989 15. La Bible de Jerusalem (CERF), Paris, 1986 16. Noul Testament , (trad. rom. ed. Sapientia) Iași 2002 17. Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic București, 1996 18. Septuaginta , Stuttgart, 1935 19. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură , Ed. Sapientia, Iași, 2001. 20. Societatea Biblică Interconfesională din România, Sinopsa celor patru Evanghelii, București, 2000. 21. Vocabular de Teologie Biblică (trad.rom.), ARCB 2001

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară

pentru disciplina

GEOGRAFIA TURISMULUI RELIGIOS

Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2014

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Geografia turismului religios se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XI-a.

Elaborarea programei școlare pentru Geografia turismului religios a avut la bază următoarele argumente:

- Turismul religios are o vechime de secole. Manifestat de cele mai multe ori sub forma pelerinajului, acesta implică din partea turiștilor un anumit nivel de cunoaștere pentru a putea aprecia contextele din punct de vedere al arhitecturii, al valorii și al semnificatiilor spirituale. Scopul acestui tip de turism, dincolo de nevoia de cunoastere și de plăcere estetică, este dorința unei experiențe divine. Acesta este motivul ce sta la baza păstrarii pelerinajelor, determinate de traditiile religioase sau cele legate de evenimente și manifestari specifice. - Turismul religios este un fenomen complex care se află în continuă transformare și diversificare, pastrându-și, însă, funcția de bază, care l-a consacrat: religia. - Turismul religios are o pondere importantă în fluxul turistic total la nivel mondial. - România dispune de un bogat potențial pentru turismul religios, renumit mai ales pe plan intern și recunoscut pe plan internațional, care se combină și se corelează cu turismul cultural. Programa școlară de Geografia turismului religios este centrată pe atingerea unui sistem de competențe generale și specifice asumate, comune sau corelate cu alte competențe din aria curriculară „Om și societate”. Competențele și conținuturile specificate permit corelații interdisciplinare cu discipline de studiu precum geografia, istoria, religia. De asemenea, programa școlară pentru Geografia turismului religios este relevantă pentru contribuția la dezvoltarea competențelor cheie formulate în Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competențele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), în special a competenței sensibilizare și exprimare culturală. Programa școlară pentru disciplina Geografia turismului religios este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa școlară de Geografia turismului religios este structurată pe următoarele componente:  notă de prezentare;  competențe generale;  valori și atitudini;  competențe specifice asociate cu conținuturile;  conținuturi ale învățării;  sugestii metodologice.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul geografiei, cu accent pe valorificarea acesteia din perspectiva turismului religios.

COMPETENȚE GENERALE

1. Utilizarea corectă a terminologiei și a limbajelor specifice, pentru explicarea mediului geografic 2. Raportarea elementelor semnificative din cultură, știință și societate la mediul înconjurător 3. Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate (natură și societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice sau modele 4. Utilizarea noilor tehnologii ca surse de învățare, documentare și diseminare a informațiilor referitoare la turismul religios 5. Argumentarea importanței obiectivelor religioase ca parte integrantă a patrimoniului cultural național și universal

VALORI ȘI ATITUDINI

 atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație  respect față de identitatea culturală proprie  valorizarea pozitivă a diferențelor culturale  atitudine pozitivă față de persoane și grupuri care aparțin unor culturi diferite, cu valori, opinii și credințe diferite  respectul pentru diversitatea naturală și umană

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Prezentarea elementelor generale ale geografiei turismului, utilizând terminologia specifică domeniului 1.3. Utilizarea unor elemente terminologice din limbile străine, relevante pentru geografia turismului, în general, respectiv pentru turismul religios, în special 2.1. Sintetizarea principalelor caracteristici ale fenomenului turistic, din diverse perspective (factori, tipuri, forme) 2.2. Identificarea diferitelor corelații între evenimente și elemente semnificative din cultură, știință și societate 3.1. Citirea și interpretarea informației cartografice și grafice referitoare la geografia turismului 3.2. Operarea cu simboluri, semne și convenții din domeniul geografiei turismului în general, al turismului religios în special 3.4. Relaționarea diferitelor informații structurate, utilizând informații cartografice sau grafice 4.2. Utilizarea tehnologiei documentării bibliografice eficiente 5.1. Analizarea elementelor de bază ale patrimoniului cultural național (vestigii arhitectonice de natură religioasă, culturale, Turismul religios – rezultant a trei componente cultur a , religie ș i turism - Istoricul turismului - Noțiuni utilizate în geografia turismului - Harta și legenda turistică - Ghidul turistic - Ce este turismul religios? - Turismul religios – clarificari conceptuale - Turismul religios: determinanti si tipuri de turisti - Forme ale turismului religios - Turismul religios: repere prezente si cerinte viitoare - Aspecte cantitative si calitative ale fluxurilor turistice religioase - Turismul religios – realitati si necesitati în secolul XXI

CLASA A XI-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Identificarea unui ansamblu de elemente comune existente în culturile laice și sacre

istorice, tradiții religioase) 5.2. Sintetizarea unei imagini complexe și coerente asupra patrimoniului cultural 1.2. Utilizarea conceptelor specifice turismului religios în contexte variate de comunicare scrisă și orală 1.3. Utilizarea unor elemente terminologice din limbile străine, relevante pentru geografia turismului, în general, respectiv pentru turismul religios 2.1. Sintetizarea principalelor caracteristici ale fenomenului turistic, din diverse perspective (factori, tipuri, forme) 2.2. Identificarea diferitelor corelații între evenimente și elemente semnificative din cultură, știință și societate 3.2. Operarea cu simboluri, semne și convenții din domeniul geografiei turismului în general, al turismului religios 3.3. Construirea unor schițe cartografice simple referitoare la turismul religios 4.1. Identificarea surselor de informare și a informației utile în sistemele multimedia, relevante pentru turismul religios 5.1. Analizarea elementelor de bază ale patrimoniului cultural național (vestigii arhitectonice de natură religioasă, culturale, istorice, tradiții religioase) 5.3. Argumentarea importanței turismului religios pentru cunoașterea identității culturale și naționale Turismul religios în spatiul românesc - Fondul cultural-religios, componenta de baza a ofertei de turism religios românesc - România si patrimoniul cultural-religios UNESCO - Alte atractii religioase de pe teritoriul României - Tipologia atractiilor turistice religioase si zonarea turistica din punct de vedere religios Destinații de renume în turismul religios-creștin mondial - Guadalupe - Vatican - Catedrala Notre Dame din Paris - Basilica Sacre Couer din Paris - Aparecida do Norte din Brazilia - Mormântul Padre Pio - Catedrala din Koln - Lourdes - Basilica Sf. Francisc - Fatima - Ierusalim - Alte destinații

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

 Turismul religios– rezultant a trei componente: cultură, religie și turism - Istoricul turismului - Noțiuni utilizate în geografia turismului - Harta și legenda turistică - Ghidul turistic - Ce este turismul religios? - Turismul religios – clarificari conceptuale - Turismul religios: determinanti si tipuri de turisti - Forme ale turismului religios - -Turismul religios: repere prezente si cerinte viitoare - -Aspecte cantitative si calitative ale fluxurilor turistice religioase - Turismul religios – realitati si necesitati în secolul XXI  Turismul religios în spa t iul românesc - Fondul cultural-religios, componenta de baza a ofertei de turism religios românesc - România si patrimoniul cultural-religios UNESCO - Alte atractii religioase de pe teritoriul României - Tipologia atractiilor turistice religioase si zonarea turistica din punct - de vedere religios  Destinații de renume în turismul religios-creștin mondial - Guadalupe - Vatican - Catedrala Notre Dame din Paris - Basilica Sacre Couer din Paris - Aparecida do Norte din Brazilia - Mormântul Padre Pio - Catedrala din Koln - Lourdes - Basilica Sf. Francisc - Fatima - Ierusalim - Alte destinații

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară pentru disciplina Geografia turismului religios face parte din curriculum diferențiat al specializării ghid turism religios. În acest context se evidențiază o serie de aspecte specifice demersului didactic la această disciplină de studiu.

Astfel, competențele generale și cele specifice vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoașterea domeniului, pe valorificarea corelațiilor interdisciplinare, pe dezvoltarea de atitudini pozitive față de patrimoniul cultural național și universal, pe utilizarea noilor tehnologii ca surse de învățare, documentare și diseminare a informațiilor referitoare la turismul religios.

Modul de organizare a elementelor de conținut facilitează o planificare calendaristică constructivă, precum și proiectarea unităților de învățare semnificative în raport cu diviziunile interne ale programei școlare. Principalele domenii de conținuturi sunt subordonate problematicii geografiei, istoriei și religiei și vizează următoarele dimensiuni educaționale: dimensiunea geoecologică, culturală, europeană, integratoare, dimensiunea interdisciplinară, metodologică, aspecte care ținde latura socială, religioasă, istorică și umanistă. Astfel, multe dintre elementele de conținut specificate în programa școlară au un caracter interdisciplinar, promovând valorificarea competențelor și cunoștințelor asimilate de elevi la alte discipline de studiu, precum și stabilirea de corelații cu acestea. Acest aspect constituie o provocare în desfășurarea demersului didactic, la care profesorii trebuie să facă față prin abordări didactice inovative.

Pentru aplicarea acestei programe și pentru dezvoltarea învățării în clasă se recomandă realizarea unor activități diverisificate de către elevi și profesor, care să promoveze: exersarea terminologiei specifice domeniului geografiei turismului prin forme și structuri atractive, raportarea terminologiei specifice la alte discipline școlare, utilizarea unor resurse complementare de instruire, exersarea unor activități de învățare care să faciliteze educația permanentă, centrarea demersului de predare-învățare pe elemente relevante și de interes actual din lumea contemporană. În contextul în care pentru această disciplină de studiu nu există manuale școlare, se recomandă utilizarea de ghidurile metodologice, atlase, lucrări complementare, precum și a unor suporturi de curs care să aibă rol de manual.

În ceea ce privește evaluarea rezultatelor elevilor, aceasta trebuie să aibă în vedere verificarea nivelului competențelor specifice atinse de elevi. Ca instrumente de evaluare, este

de preferat îmbinarea metodelor tradiționale cu cele alternative, dat fiind caracterul interdisciplinar și varietarea conținuturilor propuse în programă. Poate fi utilizată o largă tipologie de itemi, prin aplicarea de teste docimologice, dar și aplicarea unor metode alternative de evaluare, care să valorifice în mod deosebit activitatea individuală și de grup, precum: portofoliul, referatul, proiectul.

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară

pentru disciplina

ARTĂ RELIGIOASĂ

Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic

SPECIALIZARE GHID TURISM RELIGIOS

București, 2014

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Artă religioasă se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a.

Studiul acestei discipline școlare în liceele de profil teologic este centrat pe realizarea unei viziuni de ansamblu asupra diferitelor domenii ale artei religioase, în general, și ale artei religioase creștine, în special, care să ofere elevilor oportunitatea formării propriului sistem de valori estetice și a integrării acestora în ansamblul cunoștințelor religioase. Modul de abordare a conținutului, precum si competentele prevăzute realizează relații cu alte discipline ale curricumului, mai ales cu disciplinele teologice.

Programa de față urmărește însușirea de către elevi a unui vocabular de termeni specifici care să asigure înțelegerea componentei religioase a domeniului artistic și să susțină punerea in valoare a artei creștine și a mesajului acesteia, în contextul activitaților de turism religios.

Programa școlară pentru disciplina Artă religioasă este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.

Programa școlară de Artă religioasă este structurată pe următoarele componente:

 notă de prezentare;  competențe generale;  valori și atitudini;  competențe specifice asociate cu conținuturile;  conținuturi ale învățării;  sugestii metodologice. Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare. Aestae pun accent pe receptarea personală a mesajului artistic al operelor de artă religioasă si pe exprimarea sensibilității estetice prin opere de artă religioasă. Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale. Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul artei religioase. Conținuturile propuse oferă o viziune unitară asupra principalelor domenii ale educației artistice și sunt corelate cu achizițiile dobândite de elevi în anii anteriori la disciplinele teologice și la cele din aria curriculară Arte. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii. COMPETENȚE GENERALE 1. Identificarea aspectelor specifice artei religioase creștine 2. Analizarea modalităților de reprezentare a simbolurilor religioase și în special a celor religios-creștine în opere de artă 3. Abordarea artei ca drum spiritual de accedere spre frumusețea divină

VALORI ȘI ATITUDINI

 Manifestarea interesului pentru cunoașterea și pentru interpretarea operelor de artă religioasă  Manifestarea inițiativei în aprecierea critică a operei de artă religioasă (compararea propriului punct de vedere cu părerile celorlalți)  Motivația pentru ocrotirea și punerea în valoare a patrimoniului artistic religios  Aprecierea diverselor forme de expresie din patrimoniul artei religioase universale

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Caracterizarea diferitelor domenii ale artei religioase - Obiectul și scopul studierii artei religioase - Principalele ramuri ale artei religioase: arhitectura, pictura, sculptura, muzica, arte decorative - Artă religioasă – artă sacră – artă liturgică 1.2. Identificarea funcțiilor artei religioase în general și a celei liturgice, în special - Funcțiile artei religioase - Muzica liturgică - artă devenită rugăciune - Magisteriul Bisericii despre artă 1.3. Identificarea premiselor aparitiei artei crestine - Manifestări ale artei religioase precreștine în antichitatea europeană și extraeuropeană - Originea artei creștine – arta catacombelor

CLASA A XI-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Identificarea aspectelor specifice artei religioase creștine

2. Analizarea modalităților de reprezentare a simbolurilor religioase și în special a celor religios-creștine în operele de artă

Competențe specifice Conținuturi 2.1. Identificarea simbolurilor religioase utilizate în devenirea istorică creștinismului - Arhitectura lăcașului de cult - Elementele componente ale bisericii creștine și simbolismul lor - Erminia picturii bizantine: tipicul iconografic al picturii din bisericile ortodoxe 2.2. Interpretarea unor simboluri religioase în diferite opere de artă și de cult 2.3. Identificarea spiritului estetic al unei epoci și a modului de reflectare a acestuia în conștiința artiștilor

3. Abordarea artei ca drum spiritual de accedere spre frumusețea divină

Competențe specifice Conținuturi 3.1. Analizarea orientării și dinamicii concepțiilor despre lume, viață și artă ale unei epoci, reflectate în operele de artă - Frumusețea este numele liturgic al lui Dumnezeu - Erminia picturii bizantine - Muzica liturgică a Bisericii creștine:cântul gregorian și cântarea bizantină 3.2. Analizarea creațiilor artistice din punct de vedere creștin 3.3 Evidențierea rolului artei creștine în devenirea culturii europene

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

Domenii ale artei religioase: arhitectura, pictura, sculptura, muzica, artele decorative

Funcțiile artei religioase creștine Arta popoarelor antice

- Arta mesopotamiană - Arta egipteană - Arta greacă - Arta romană Muzică și cânt în Sfânta Scriptură - Muzica în tradiția vetero-testamentară - Muzica sinagogală - Muzică și cânt în Noul Testament Arhitectura lăcașului de cult: - locurile de cult ale marilor religii istorice - bazilica - biserica - bisericile bizantine Elementele componente ale bisericii creștine și simbolismul lor: - presbiterul - altarul (istoric și teologie) - scaunul celebrantului - amvonul sau pupitrul - tabernacolul - baptisteriul Tipicul iconografic al picturii din bisericile ortodoxe - turla - altarul - naosul - pronaosul - pictura de pe suprafața exterioară a bisericii Frumusețea este numele liturgic al lui Dumnezeu Muzica liturgică a Bisericii creștine: cântul gregorian și cântarea bizantină - cântările liturghie latine: missa - estetica melodiilor gregoriene

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Identificarea elementelor specifice artei plastice din diferite epoci și zone geografice - Imaginile sacre în perioada prigoanelor - Lăcașuri de cult creștine in primele secole - Arta romanica si gotica - Arta renascentistă - Arta barocului - - Arta clasică 1.2. Identificarea spiritului estetic al unei epoci și a modului de reflectare a acestuia în conștiința artiștilor 1.3. Identificarea tendințelor de diversificare a genurilor creației artistice - Cântul gregorian și cântul bizantin - două expresii ale tradiției liturgice creștine ce au marcat devenirea muzicii culte europene 2 Analizarea modalităților de reprezentare a simbolurilor religioase și în special a celor religios-creștine în operele de artă Competențe specifice Conținuturi 2.1. Interpretarea diferitelor simboluri crestin religioase din Vechiul Testament si din Noul Testament - Imagini si simboluri din Vechiul Testament: - creația, Edenul, Noe, turnul Babel, Iosif, Moise, - Samson, David, Iuda Maccabeu - Imagini si simboluri din Noul Testament: viața - si activitatea lui Isus, răstignirea si moartea lui Isus, Apocalipsa - Simboluri si reprezentări creștine in Catacombe - Reprezentarea picturala a Fecioarei Maria 2.2. Analizarea unor opere de artă de referință, care valorifică simbolurile religioase 2.3. Identificarea spiritului estetic al unei epoci și a modului de reflectare a acestuia în conștiința artiștilor 3. Abordarea artei ca drum spiritual de accedere spre frumusețea divină Competențe specifice Conținuturi 3.1. Analizarea orientării și dinamicii concepțiilor despre lume, viață și artă ale unei epoci, reflectate în operele de artă - Arta icoanei, teologie a frumuseții - Opere de artă de inspirație creștină din patrimoniul universal în orașe și marile muzee ale lumii 3.2. Analizarea creațiilor artistice din punct de vedere creștin 3.3 Evidențierea rolului artei în planul educației planul educației și al culturii europene

CLASA A XII-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Identificarea aspectelor specifice artei religioase creștine

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

Lăcașuri de cult creștine in primele secole

Imagini si simboluri din Vechiul Testament: creația, Edenul, Noe, turnul Babel, Iosif, Moise, Samson, David, Iuda Maccabeu

Imagini si simboluri din Noul Testament: viața si activitatea lui Isus, răstignirea si moartea lui Isus, Apocalipsa

Simboluri si reprezentări creștine in Catacombe Reprezentarea picturala a Fecioarei Maria în:

- arta bizantină - arta romanică - arta gotică - arta Renașterii - arta barocă - arta clasică - arta romantică - arta modernă și contemporană Arta icoanei, teologie a frumuseții - Frumusetea in viziunea biblica. Cuvantul si imaginea - Despre sacru - spatiu sacru,timp sacru - Icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubblin - Icoana Maicii Domnului de la Vladimir - Icoana Nasterii lui Cristos - Icoana Invierii lui Cristos - Frescele bisericilor românești din nordul Moldovei Mozaicul bizantin - San Vitale Ravena - Biserica Sfânta Sofia Arta romanica si gotica - Catedrala Notre-Dame, Paris - Catedrala Chartres Arta renascentistă - Leonardo da Vinci, Raffaello, Michelangelo Arta barocului - Basilica San Pietro - Biserica abației din Melk (Austria) Opere de artă de inspirație creștină din patrimoniul universal în orașe și marile muzee ale lumii: - Assisi, Padova, Florența – Giotto, Fra Angelico - Veneția – San Marco - Florența – Galeria Uffizi - Paris – Sainte – Chapelle, Catedrala Notre-Dame, Chartres - Muzeul Luvru – Paris - Roma –San Paulo fuori le Mura, Catedrala Sfântul Petru - Muzeele Vaticanului - National Gallery – Londra - Metropolitan Museum – New York - Ermitaj – Leningrad - Prado – Madrid - Muzeul de artă modernă – Paris SUGESTII METODOLOGICE Studiul discipline Artă religioasă în liceele de profil teologic este definitoriu pentru un ghid în domeniul turismului religios, fiind centrat pe realizarea unei viziuni de ansamblu asupra diferitelor domenii ale artei religioase, în general, și ale artei religioase creștine, în special. Domeniul ofera elevilor oportunitatea formării propriului sistem de valori estetice și a integrării acestora în ansamblul cunoștințelor religioase. Modul de abordare a conținutului, precum si competentele prevăzute realizează relații cu alte discipline ale curricumului, mai ales cu disciplinele teologice. În activitatea didactică se vor utiliza metode variate, care să pună elevul în contexte variate de învătare: - expunerea de informatii sintetice, generale si specifice, referitoare la încadrarea în timp si spatiu, în diferite domenii de creatie ale artei religioase; - domenstratia si analiza comparativa, prin imagini, a modului de realizare a spatiului plastic in opera de arta; - documentarea proprie în lăcașurile de cult, în muzee de artă și în biblioteci, ca exercițiu de informare directă; - elaborarea și susținerea de referate pe diferite teme, pentru aplicarea cunoștiințelor dobândite; - structurarea logica a informatiilor in raport cu evolutia cronologica a creatiilor artistice; - identificarea si diferentierea caracteristicilor generale si particulare ale operei de arta, într-un context dat; - discutarea în clasă a unor imagini din albumele de artă, proiecții și diapozitive, casete video, DVD, filme sau emisiuni TV; - utilizarea unui limbaj specific în comentarea operei de arta; - exprimarea unor judecati de valoare proprii față de artă. Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei Artă religioasă le poate susține. MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Programa școlară pentru disciplina MARKETING ÎN TURISM Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS București, 2014 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Marketing în turism se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XII-a. Studierea acestei discipline contribuie la dezvoltarea unui ansamblu de competențe ce dau identitate specializării ghid turism religios, prin accentul pus pe următoarele aspecte: - orientarea către rezolvarea problemelor consumatorului de servicii de turism religios, sub aspect economic clientul fiind cel mai important “element patrimonial“; - valorificarea ideii adaptării ofertei de servicii la particularitățile diferitelor categorii de consumatori și clienți de servicii de turism religios, prin apelul la instrumentele pe care le implică componentele marketingului (produs, preț, distribuție, promovare); - utilizarea tehnicilor și instrumentelor specifice cercetărilor de marketing, care stau la baza studierii comportamentului clienților.

In acord cu aceste aspecte, curriculumul propus pentru disciplina Marketing în turism

îmbină următoarele dimensiuni:

 dimensiunea explicativă-informativă: însușirea și utilizarea terminologiei și a instrumentelor de analiză specifice domeniului marketingului turismului, astfel încât elevii să dobândească competențe de analiză, evaluare, explicare a domeniului în care își vor exercita profesiunea;  dimensiunea normativă: curriculumul promovează perspectiva armonizării exigențelor normelor morale cu cele specifice cultivării unui comportament economic rațional, bazat pe valorile eficienței economice și sociale;  dimensiunea interogativ-reflexivă și valorizatoare: curriculumul propune exersarea și dezvoltarea competențelor specifice gândirii critice;  dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susținerea competentelor propuse cu conținuturi și sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieței turismului religios și spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi î n diferite contexte economice și profesionale simulate. Programa școlară pentru disciplina Marketing în turism este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Conținuturile tematice la disciplina Marketing în turism se sprijină pe anumite noțiuni și cunoștințe însușite de elevi în clasa a XI-a la disciplina Economie. Totodată, acestea au fost corelate cu conținuturile și competențele propuse la disciplinele Economia turismului religios și Tehnologia activității de turism. Programa școlară de Marketing în turism este structurată pe următoarele componente:  notă de prezentare;  competențe generale;  valori și atitudini;  competențe specifice asociate cu conținuturile;  conținuturi ale învățării;  sugestii metodologice.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul marketingului.

COMPETENȚE GENERALE

1. Aprecierea rolului și a importantei marketingului pentru unități și instituții 2. Utilizarea metodelor și tehnicilor specifice în analiza pieței 3. Analiza rezultatelor unui studiu de piață 4. Dezvoltarea strategiei de marketing ca element al planului de afaceri

VALORI ȘI ATITUDINI

 Promovarea valorilor etice in activitatea de marketing in turism  Atitudinea pozitivă față de clienții care aparțin unor culturi diferite, cu valori, opinii și credințe diferite  Sesizarea preferințelor diferitelor categorii de consumatori de servicii turistice  Conștientizarea impactului calității produselor și serviciilor asupra calității vieții  Susținerea eficienței economice și a eficienței sociale  Comportament economic activ și responsabil

CLASA A XII-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

Competente specifice Conținuturi 1.1. Definirea conceptului de marketing 1.2. Corelarea activităților de marketing al turismului cu mecanismele pieței serviciilor 1.3. Identificarea funcțiilor marketingului și a domeniilor sale de aplicare  Marketingul turistic și funcțiile acestuia - Conceptul si atitudinea de marketing - Domeniile marketingului; marketingul serviciilor și marketingul turistic - Funcțiile marketingului 2.1. Analiza relației „firmă-mediupiață” în industria turismului 2.2. Identificarea factorilor care influențează evoluția pieței firmei de turism 2.3. Investigarea elementelor definitorii ale pieței turistice  Mediul de marketing și componentele sale - Micromediul și macromediul de marketing - Relațiile întreprinderii de turism cu mediul extern - Studierea cererii și a ofertei de produse turistice 3.1. Stabilirea etapelor unei cercetări de marketing turistic 3.2. Utilizarea unor metode și tehnici specifice cercetării de marketing pe piața serviciilor turistice 3.3. Analizarea, sub aspect etic, a demersurilor specifice marketingului turismului  Cercetarea de marketing în turism - Procesul cercetării de marketing în turism - Metode și tehnici ale cercetării de marketing - Etica în cercetarea de marketing 1.4. Identificarea variabilelor mixului de marketing turistic 1.5. Analizarea caracteristicilor produsului turistic, a ciclului de viață și a procesului de planificare și înnoire a acestuia 1.6. Selectarea strategiilor optime ale politicii de produs în situații date 4.1. Dezvoltarea strategiei de produs 2.4. Identificarea factorilor care stau la baza deciziei de preț al produsului turistic 2.5. Caracterizarea tehnicilor de stabilire a preturilor in turism 2.6. Identificarea strategiilor de preț care maximizeaza vânzările în turism  Politici si strategii de marketing în turism - Mixul de marketing - Politica de produs turistic o Produsul turistic. Marca. Identitatea întreprinderii de turism o Ciclul de viață al produsului turistic o Planificarea și înnoirea produsului turistic o Strategii in politica de produs turistic - Politica de prețuri și tarife în turism o Factorii ce influențează deciziile de preț în turism o Tehnici de stabilire a prețurilor și tarifelor în turism o Strategii de prețuri în turism - Politica de distribuție

4.2. Dezvoltarea de strategii (strategie de prețuri, strategie de distribuție a produselor, strategie de promovare a produselor) într-o situație dată 2.7. Clasificarea canalelor de distribuție a produselor în cadrul pieței interne și externe 2.8. Identificarea impactului fenomenului publicitar asupra consumatorilor 2.9. Identificarea formelor de promovare a produselor diferitelor firme o Canale și forme de distribuție în turism o Distribuția fizică în turism o Strategii de distribuție - Politica de promovare o Rolul promovării în marketingul turistic o Forme de promovare a produsului turistic o Strategii promoționale 3.4. Identificarea aspectelor de comportament uman ce stau la baza conceperii și implementării programelor de marketing 3.5. Investigarea comportamentului consumatorului de produse / servicii  Comportamentul consumatorului de servicii turistice - Decizia de cumpărare - Influențe asupra deciziei de cumpărare 4.3. Aprecierea impactului unui program de marketing asupra consumatorilor / activității unei firme 4.4. Elaborarea unui program de marketing  Programul de marketing - Conținutul și rolul programului de marketing - Metodologia elaborării programului de marketing

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

 Marketingul turistic și funcțiile acestuia - Conceptul si atitudinea de marketing - Domeniile marketingului; marketingul serviciilor și marketingul turistic - Funcțiile marketingului  Mediul de marketing și componentele sale - Micromediul și macromediul de marketing - Relațiile întreprinderii de turism cu mediul extern - Studierea cererii și a ofertei de produse turistice  Cercetarea de marketing în turism - Procesul cercetării de marketing în turism - Metode și tehnici ale cercetării de marketing - Etica în cercetarea de marketing  Politici si strategii de marketing în turism - Mixul de marketing - Politica de produs turistic o Produsul turistic. Marca. Identitatea întreprinderii de turism o Ciclul de viață al produsului turistic o Planificarea și înnoirea produsului turistic o Strategii in politica de produs turistic - Politica de prețuri și tarife în turism o Factorii ce influențează deciziile de preț în turism o Tehnici de stabilire a prețurilor și tarifelor în turism o Strategii de prețuri în turism - Politica de distribuție o Canale și forme de distribuție în turism o Distribuția fizică în turism o Strategii de distribuție - Politica de promovare o Rolul promovării în marketingul turistic o Forme de promovare a produsului turistic o Strategii promoționale  Comportamentul consumatorului de servicii turistice - Decizia de cumpărare - Influențe asupra deciziei de cumpărare  Programul de marketing - Conținutul și rolul programului de marketing - Metodologia elaborării programului de marketing

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice pentru programa școlară de Marketing în turism au fost proiectate astfel încât să susțină centrarea activității didactice pe dezvoltarea competențelor specifice.

In proiectarea curriculumului s-a avut în vedere:

- Gradul de universalitate al marketingului aplicat în diferite domenii și elementele comune ale marketingului serviciilor și ale marketingului turistic au determinat necesitatea de realizare a corelărilor cu alte programe școlare de marketing, aflate în vigoare (de exemplu, programele școlare pentru liceul tehnologic, specializările Economic și Administrativ, la clasa a XI-a și specializarea Economic la clasa a XII). - Specificitatea marketingului turistic în raport cu alte discipline de marketing a condus la luarea în considerare a curriculumului pentru calificarea tehnician în turism, din cadrul liceului tehnologic, clasa a XI-a, profilul servicii și resurse naturale și protecția mediului. - Specializarea marketingului și a metodelor și tehnicilor a ținut seama de specificitatea domeniului de aplicare, respectiv turismul religios. - Bugetul de timp alocat acestei discipline de studiu determină necesitatea accentului pe unitățile de conținut referitoare la cercetarea de marketing și la politicile și mixul de marketing – aspecte cu relevanță pragmatică sporită pentru competențele profesionale ale viitorilor absolvenți ai specializării ghid turism religios. Unitățile de conținut care sprijină formarea competentelor propuse au fost structurate în șase unități: Marketingul turistic și funcțiile acestuia: Mediul de marketing și piața turistică; Cercetarea de marketing în turism; Politici și strategii de marketing în turism; Comportamentul consumatorului de servicii turistice; Programul de marketing. Succesiunea parcurgerii unităților de conținut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conținuturilor din curriculumul Marketingul turismului cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum Economia turismului religios și Tehnologia turismului , prin abordări interdisciplinare. In abordarea conținuturilor propuse, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice: - Exercitiul ca metoda algoritmica permite formarea de priceperi, deprinderi si operatii ce vor putea fi aplicate in rezolvarea altor sarcini mai complexe. Profesorul ar putea folosi această metodă în proiectarea unor situații de învățare capabile sa atraga elevii in exersarea in mod activ a noilor deprinderi si in analizarea problemelor. Un exemplu: elaborarea chestionarului de marketing. - Utilizarea problematizarii sustine formarea si utilizarea deprinderilor de gandire critica. De exemplu, metoda ar putea fi folosita in activitatile didactice dedicate transmiterii continuturilor selectate pentru domeniul Cercetarea de marketing. Dar problematizarea poate fi folosita si in fisele de lucru si evaluare de catre profesor. Problemele pot fi: de identificare, de construire, de explicare, de demonstrare. - Invatarea prin cooperare asistata de profesor, in diferite variante, se preteaza la oricare dintre unitatile de continut, fiind potrivita pentru toate categoriile de elevi. De exemplu, proiectarea si dezvoltarea strategiilor de marketing, a mixului de marketing, a programului de marketing. - Simularea si jocul de rol ar fi indicate mai ales in activitatile didactice centrate pe formarea si dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor. Simularea pe calculator ar putea fi benefica pentru analiza proceselor legate de impactul strategiilor de promovare asupra cererii, pretului si a altor variabile ale pietei . - Proiectul poate fi utilizat mai ales dupa parcurgerea unei unitati de continut propuse, în vederea promovării perspectivei interdisciplinare, a accentuării caracterului aplicativ al disciplinei, al valorificării experientei de viata a elevilor, al dezvoltării de competențe sociale specifice muncii în echipa. - Invatarea prin descoperire poate fi potrivita in proiectarea activitatilor care implica elevii in identificarea si analiza tendintelor pietei serviciilor turistice. - Metoda dezbaterii poate fi utilizată pentru transmiterea antrenanta a unor continuturi precum domeniile de aplicare ale marketingului sau etica in marketingul turismului. De asemenea, dezbaterea ar trebui sa fie integrata in activitatile didactice care se bucura de sprijinul consultantilor din domeniul marketingului turismului. Utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor ar trebui sa intermedieze oricare dintre metodele de mai sus, fiind menita sa sustina dimensiunea practica a curricumului . Apelul profesorului la consultanti din comunitatea de afaceri precum si la alte resurse din oferta educationala a unor parteneri educationali ai Ministerului Educatiei ar putea, de asemenea, fi benefica pentru sustinerea activitatilor de learning by doing din scoala si din afara ei. Printre aceste activitati s-ar putea numara crearea si functionarea Companiei elev , participarea elevilor la competitiile de simulare economica si manageriala pe calculator, lectiile-vizita la agenti din domeniul marketingului . Curricumulul de fata sugereaza organizarea, pe cat posibil, a activitatii de evaluare ca proces continuu, cu valente formative. După parcurgerea uneia sau a mai multor unitati de continut, tinand cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competentelor specificate in programa s-ar putea realiza pe baza unor metode traditionale precum probele scrise sau practice. In ambele cazuri ar fi indicata si autoevaluarea elevilor. Aceste metode ar putea fi completate, in cazul evaluarii finale, si cu alte metode complememtare precum proiectul sau portofoliu. Observarea sistematica pe baza fiselor de evaluare ar putea sustine, de asemenea, calitatea evaluarii. Se recomanda conceperea probelor scrise de evaluare prin utilizarea unor itemi semiobiectivi, de tipul intrebarilor structurate sau cu raspuns scurt, precum si a celor subiectivi din categoria rezolvarii de probleme sau a eseului. MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Programa școlară pentru disciplina TEHNOLOGIA ACTIVITĂȚII DE TURISM Clasele a XI-a – a XII-a Ciclul superior al liceului Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS București, 2014 NOTA DE PREZENTARE Disciplina Tehnologia activității de turism se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a. Studierea acestei discipline se realizează din perspectiva familiarizării cu elementele de bază ale proceselor economice și financiare ale unei agenții de turism. Competentele vizate si continuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăța despre sistemul liberei inițiative și de a explora rolurile lor ca cetățeni, producători sau consumatori. Îl ajută pe elev să înțeleagă sistemul economiei de piață, sistemul de prețuri și concurență, dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii, le permite elevilor să exploreze oportunități în alegerea unei cariere. Programa școlară pentru disciplina Tehnologia activității de turism este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa școlară de Tehnologia activității de turism este structurată pe următoarele componente:  notă de prezentare;  competențe generale;  valori și atitudini;  competențe specifice asociate cu conținuturile;  conținuturi ale învățării;  sugestii metodologice;  sugestii bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale. Dezvoltarea competențelor specifiec propuse de programă asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăța despre sistemul liberei inițiative, de a explora rolurile lor ca cetățeni, producători sau consumatori, de a a înțelege sistemul economiei de piață, sistemul de prețuri și concurență – toate acestea din perspectiva deyvoltării personale și a explorării oportunităților în alegerea unei cariere.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul activitatii de turism. Concepția curriculară a acestei discipline fundamentează un tip de proiectare interdisciplinară pe unități tematice, semi-autonome. Conținuturile acestei discipline sunt elaborate pe baza unor componente generale și specifice de analiză a fenomenelor socio-economice, a proceselor tehnologice și de luare de decizii în domeniul activității de turism.

COMPETENȚE GENERALE

1. Identificarea modalităților de promovare a importanței culturale, sociale și economice a turismului 2. Caracterizarea activității agențiilor de turism în cadrul turismului intern și internațional 3. Elaborarea de produse turistice de interes național, regional și local 4. Organizarea și derularea de acțiuni turistice 5. Analizarea implicațiilor umane și ecologice în domeniul turismului 6. Aplicarea noțiunilor de prim-ajutor în situații de urgență relaționate cu activitatea de turism

VALORI ȘI ATITUDINI

 Respectul pentru diversitatea naturală și umană  Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură și civilizație  Valorizarea pozitivă a diferențelor culturale și sociale  Respectul față de identitatea culturală proprie  Apreciere față de persoane și grupuri care aparțin unor culturi diferite, cu valori, opinii și credințe diferite

CLASA A XI-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Identificarea modalităților de promovare a importanței culturale, sociale și conomice a turismului

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Identificarea factorilor care influențează activitățile de turism 1.2. Descrierea principalelor forme de turism de interes național, zonal și local 1.3. Identificarea componentelor patrimoniului turistic natural, cultural și religios din România 1.4. Elaborarea de itinerarii și programe turistice specifice diferitelor zone de interes turistic Generalități privind activitatea de turism: - Locul și rolul turismului în societate - Factorii de influență ai activității de turism - Formele de turism (cultural, de agrement, agroturism, balneoterapeutic, religios - Potențialul turistic al României - Resursele turistice ale României și principalele zone de atracție turistică - Patrimoniul cultural și religios, vestigii arheologice din diferite zone ale țării 2. Caracterizarea activității agențiilor de turism în cadrul turismului intern și internațional

Competențe specifice Conținuturi 2.1. Elaborarea planului de activitate al unei agenții de turism 2.2. Caracterizarea structurii diferitelor agenții de turism și a relațiilor din cadrul acestora 2.3. Elaborarea de programe pentru îmbunătățirea calității activităților agenției de turism Agenții de turism - Tipuri de agenții de turism - Structura organizatorică și relațiile dintre compartimentele agenției - Organizarea și planificarea activității agenției de turism - Cercetări sociologice folosind diferite modele statistice 3. Elaborarea de produse turistice de interes național, regional și local

Competențe specifice Conținuturi 3.1. Analizarea portofoliului de oferte ale unei agenții de turism Agenții de turism - Organizarea și planificarea activității agenției de turism 4. Organizarea și derularea de acțiuni turistice

Competențe specifice Conținuturi 4.1. Analizarea unor exemple de acțiuni turistice, din perspectiva relevanței acestora pentru domeniul religios Generalități privind activitatea de turism: - Formele de turism (cultural, de agrement, agroturism, balneoterapeutic, religios - Resursele turistice ale României și principalele zone de atracție turistică - Patrimoniul cultural și religios, vestigii arheologice din diferite zone ale țării

6. Aplicarea noțiunilor de prim-ajutor în situații de urgență relaționate cu activitatea de turism

5. Analizarea implicațiilor umane și ecologice în domeniul turismului

Competențe specifice Conținuturi 5.1. Identificarea regulilor de comportament cu privire la mediul înconjurător 5.2. Analizarea unor exemple de comportament cu relevanță pentru menținerea unui mediu natural echilibrat Protecția și ameliorarea mediului - Rolul organizațiilor care acționează la diferite niveluri în problemele mediului - Mijloace de regenerare și protejare a biosferei

Competențe specifice Conținuturi 6.1. Identificarea măsurilor de asigurare a locului în care s-a derulat un accident 6.2. Stabilirea măsurilor de prevenire pentru evitarea înrăutățirii situației create 6.3. Identificarea modurilor de stabilire a contactului cu persoana accidentată și a traumelor 6.3. Selectarea priorităților de acțiune în mod corespunzător într-o situație de accident Noțiuni de prim-ajutor - Scoaterea persoanei accidentate din zona în care a avut loc accidentul și securitatea persoanelor din jur - Apelarea rapidă a serviciilor de urgență - Examinarea accidentatului, evaluarea situației - Măsurile necesare pentru prevenirea agravării situației - Stabilirea contactului fizic cu persoana accidentată și urmărirea răspunsurilor date de către aceasta - Evaluarea semnelor și indiciilor clare obținute de la accidentat - Examinarea corectă a traumelor și natura acestora - Acordarea primului ajutor cu prioritate persoanelor cu traume mai grave, folosind trusa din dotare - Metodele de transport depind de tipul accidentării și de mijloacele materiale de care dispunem.

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

 Generalități privind activitatea de turism - Locul și rolul turismului în societate - Factorii de influență ai activității de turism - Formele de turism (cultural, de agrement, agroturism, balneoterapeutic, religios - Potențialul turistic al României - Resursele turistice ale României și principalele zone de atracție turistică - Patrimoniul cultural și religios, vestigii arheologice din diferite zone ale țării  Agenții de turism - Tipuri de agenții de turism - Structura organizatorică și relațiile dintre compartimentele agenției - Organizarea și planificarea activității agenției de turism - Cercetări sociologice folosind diferite modele statistice  Protecția și ameliorarea mediului - Rolul organizațiilor care acționează la diferite niveluri în problemele mediului Mijloace de regenerare și protejare a biosferei  Noțiuni de prim-ajutor - Scoaterea persoanei accidentate din zona în care a avut loc accidentul și securitatea persoanelor din jur - Apelarea rapidă a serviciilor de urgență - Examinarea accidentatului, evaluarea situației - Măsurile necesare pentru prevenirea agravării situației - Stabilirea contactului fizic cu persoana accidentată și urmărirea răspunsurilor date de către aceasta - Evaluarea semnelor și indiciilor clare obținute de la accidentat - Examinarea corectă a traumelor și natura acestora - Acordarea primului ajutor cu prioritate persoanelor cu traume mai grave, folosind trusa din dotare - Metodele de transport depind de tipul accidentării și de mijloacele materiale de care dispunem.

CLASA A XII-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

1. Identificarea modalităților de promovare a importanței culturale, sociale și conomice a turismului

Competențe specifice Conținuturi 1.1. Evaluarea factorilor care influențează activitățile de turism 1.2. Analizarea importanței diferitelor produse turistice din perspectivă culturală, socială, economică Produsul turistic - Mijloace de promovare și valorificare ale produsului turistic 2. Caracterizarea activității agențiilor de turism în cadrul turismului intern și internațional

Competențe specifice Conținuturi 2.1. Analizarea portofoliului unei agenții de turism, din perspectiva relevanței pentru turismul religios Tehnica derulării acțiunilor turistice - Începerea și derularea acțiunii turistice - Activități și reguli de comportament în acord cu drepturile omului 3. Elaborarea de produse turistice de interes național, regional și local

Competențe specifice Conținuturi 3.1. Identificarea produselor turistice și caracterizarea acestora 3.2. Elaborarea unor strategii de promovare și comercializare specifice diferitelor tipuri de produse turistice 3.3. Analizarea relației calitate-preț pentru produsele prezentate Produsul turistic - Conținut, caracteristici - Metode de promovare ale produsului - Mijloace de promovare și valorificare ale produsului turistic - Politica de preț în funcție de relația calitate-preț - Produse ale naturii – plantele medicinale 4. Organizarea și derularea de acțiuni turistice

Competențe specifice Conținuturi 4.1. Stabilirea deciziilor pentru rezolvarea unor situații special legate de organizarea și derularea acțiunilor turistice 4.2. Planificarea principalelor etape prezente în derularea acțiunilor turistice 4.3. Negocierea ofertei de servicii turistice, în funcție de cerere 4.4. Identificarea unor soluții la situațiile speciale care apar în organizarea și derularea activităților turistice 4.5. Analizarea cadrului legislativ privind protecția consumatorilor Tehnica derulării acțiunilor turistice - Preluarea acțiunii turistice - Încheierea acțiunii turistice - Documente utilizate în derularea activităților turistice - Începerea și derularea acțiunii turistice - Rezolvarea unor situații speciale - măsuri de prim-ajutor - Activități și reguli de comportament în acord cu drepturile omului

6. Aplicarea noțiunilor de prim-ajutor în situații de urgență relaționate cu activitatea de turism

5. Analizarea implicațiilor umane și ecologice în domeniul turismului

Competențe specifice Conținuturi 5.1. Stabilirea unor modalități de promovare a regulilor de comportament cu privire la mediul înconjurător, în diferite contexte 5.2. Argumentarea rolului regulilor de comportament în menținerea unui mediu natural echilibrat Protecția și ameliorarea mediului - Rolul organizațiilor care acționează la diferite niveluri în problemele mediului - Mijloace de regenerare și protejare a biosferei

Competențe specifice Conținuturi 6.1. Identificarea măsurilor de asigurare a locului în care s-a derulat un accident 6.2. Stabilirea măsurilor de prevenire pentru evitarea înrăutățirii situației create 6.3. Identificarea modurilor de stabilire a contactului cu persoana accidentată și a traumelor 6.3. Selectarea priorităților de acțiune în mod corespunzător într-o situație de accident - Scoaterea persoanei accidentate din zona în care a avut loc accidentul și securitatea persoanelor din jur - Apelarea rapidă a serviciilor de urgență - Examinarea accidentatului, evaluarea situației - Măsurile necesare pentru prevenirea agravării situației - Stabilirea contactului fizic cu persoana accidentată și urmărirea răspunsurilor date de către aceasta - Evaluarea semnelor și indiciilor clare obținute de la accidentat - Examinarea corectă a traumelor și natura acestora - Acordarea primului ajutor cu prioritate persoanelor cu traume mai grave, folosind trusa din dotare - Metodele de transport depind de tipul accidentării și de mijloacele materiale de care dispunem.

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

 Produsul turistic - Conținut, caracteristici - Metode de promovare ale produsului - Mijloace de promovare și valorificare ale produsului turistic - Politica de preț în funcție de relația calitate-preț - Produse ale naturii - plantele medicinale  Tehnica derulării acțiunilor turistice - Preluarea acțiunii turistice - Încheierea acțiunii turistice - Documente utilizate în derularea activităților turistice - Începerea și derularea acțiunii turistice - Rezolvarea unor situații speciale - măsuri de prim-ajutor - Activități și reguli de comportament în acord cu drepturile omului  Protecția și ameliorarea mediului - Rolul organizațiilor care acționează la diferite niveluri în problemele mediului Mijloace de regenerare și protejare a biosferei  Noțiuni de prim-ajutor - Scoaterea persoanei accidentate din zona în care a avut loc accidentul și securitatea persoanelor din jur - Apelarea rapidă a serviciilor de urgență - Examinarea accidentatului, evaluarea situației - Măsurile necesare pentru prevenirea agravării situației - Stabilirea contactului fizic cu persoana accidentată și urmărirea răspunsurilor date de către aceasta - Evaluarea semnelor și indiciilor clare obținute de la accidentat - Examinarea corectă a traumelor și natura acestora - Acordarea primului ajutor cu prioritate persoanelor cu traume mai grave, folosind trusa din dotare - Metodele de transport depind de tipul accidentării și de mijloacele materiale de care dispunem.

SUGESTII METODOLOGICE

Disciplina Tehnologia activității de turism are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice și financiare ale unei agenții de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la sepcializarea ghid turism religios să înțeleagă sistemul economiei de piață, sistemul de prețuri și concurență și susține dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunități în alegerea unei cariere.

Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios.

Activitățile propuse pentru construirea demersurilor de învățare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informațiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informație. Rolul elevului este de a învăța prin cooperare, de a căuta informații relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta și analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învățare și transferul cunoștințelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală.

Conținuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activității de turism, până la analizarea de aspecte specifice precum: agenția de turism, produsul turistic, tehnica derulării acțiunilor turistice. Nu în ultimul rând, analizarea activității de turism este contextualizată la problematica globală referitoare la protecția și ameliorarea mediului și este corelată cu noțiuni de prim-ajutor – ca aspecte conexe, dar absolut necesare în activitățile de turism.

Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susține: proiectul, portofoliul referitor la diferite activități turistice, autoevaluarea.

SUGESTII BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ

1. Cristea, A., Tehnologia activităților de turism , Editura Pro Universitaria, Universitatea Creștină ,,Dimitrie Cantemir”. 2. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului și a calității vieții , Editura LVS Crepuscul, Ploiești. 3. Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om-sănătate-protecția consumatorului , Editura LVS Crepuscul, Ploiești. 4. Merce, E. și colectiv, Marketing, Turism și alimentație public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, București. 5. Mihai, Șt., Capotă, V., Costea, F., Alimentație publică și turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press. 6. Mihai, Șt., Capotă, V., Costea, F., Alimentație publică și turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press. 7. Patriche, D. și colectiv, Elemente de marketing turistic , Editura Global MediaImage; 8. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii , manual pentru clasa a X- a, Editura Oscar Print, București. 9. Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa aXI-a, Editura Oscar Print, București.

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

Programa școlară

pentru disciplina

ECONOMIA TURISMULUI RELIGIOS

Clasa a XII-a Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic Cultul romano-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2014

NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Economia turismului religios se studiază în cadrul curriculumului diferențiat, profilul teologic, cultul romano-catolic, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XII-a.

Integrând, într-o perspectivă economică, elemente din arii diferite – discipline economice de ramură, științe sociale, teologie – predarea disciplinei Economia turismului religios este menită să asigure viitorilor absolvenți fundamente ale unei culturi profesionale adecvate unui absolvent al specializării ghid turism religios.

Proiectarea programei disciplinei Economia turismului religios a avut ca punct de plecare finalitățile comune disciplinelor economice și sociale de specialitate, care pun accent pe:

- dobândirea de către elevi a competențelor de orientare eficientă în mediul profesional, economic și social ; - valorificarea resurselor personale în acord cu standardele proprii și cu cele ale comunității în care trăiesc; - dezvoltarea motivației și a disponibilitatii de a reacționa pozitiv la o realitate economică complexa, în continuă schimbare.

In acord cu aceste finalitati, curricumul propus imbina urmatoarele dimensiuni :

 dimensiunea explicativă-informativă: însușirea și utilizarea terminologiei și a instrumentelor de analiză specifice domeniului economiei, cu aplicabilitate la domeniul turismului religios,;  dimensiunea normativă: curriculumul promovează perspectiva armonizării exigențelor normelor morale cu cele specifice cultivării unui comportament economic rațional, bazat pe valorile eficienței economice și sociale;  dimensiunea interogativ-reflexivă și valorizatoare: curriculumul propune exersarea și dezvoltarea competențelor specifice gândirii critice;  dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susținerea competentelor propuse cu conținuturi și sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieței turismului religios și spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi î n diferite contexte economice și profesionale simulate. Programa școlară pentru disciplina Economia turismului religios este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal. Programa școlară de Economia turismului religios este structurată pe următoarele componente:  notă de prezentare;  competențe generale;  valori și atitudini;  competențe specifice asociate cu conținuturile;  conținuturi ale învățării;  sugestii metodologice. Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare. Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios. Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale. Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul economiei. Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii. COMPETENȚE GENERALE 1. Utilizarea conceptelor specifice științelor economice pentru explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața reală 2. Aplicarea cunoștințelor specifice științelor economice în rezolvarea unor situațiiproblemă, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare 3. Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice din domeniul economiei turismului religios, cu accent pe perspectiva etica

VALORI ȘI ATITUDINI

 Deschidere catre dialogul dintre culturi, civilizatii și religii  Toleranță , înțelegere bazată pe cunoaștere  Respect pentru integritatea și semnificația spațiului religios  Promovarea valorilor etice în turismul religios  Comportament economic activ și responsabil CLASA A XII-A COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI Competențe specifice Conținuturi 2.2. Evaluarea motivatiei cererii de turism religios, prin raportare la atractiile turistice religios 2.3. Identificarea resurselor turistice religioase, cu relevanta la diferite niveluri (loal, national) 3.2. Proiectarea in echipa a unor solutii de utilizare eficienta a resurselor turistice religioase de la nivel local / national 1.7. Caracterizarea fortei de munca din sfera turismului religios 2.4. Analizarea profilului ghidului de turism religios (competente, valori) 3.3. Rezolvarea, in echipa, a unor situatii problema specifice activitatii de ghid de turism religios, cu acent pe 1.1. Explicarea unor fenomene specifice industriei turismului, utilizand termeni specific domeniului economiei 1.2. Identificarea unor caracteristici ale diferitelor aspecte de turism religios (servicii) 1.3. Stabilirea de comparații între diferite forme ale turismului religios 1.4. Analizarea determinanților activității de turism religios 3.1. Proiectarea în echipă a unor soluții la situații-problemă generate de relațiile dintre actorii cheie din turismul religios 2.1. Evaluarea tendintelor turismului religios, pe baza utilizarii indicatorilor circulatiei turistice  Economia turismului și turismul religios - Obiectul de studiu al Economiei turismului - Caractersiticile generale ale serviciilor turistice - Specificitatea serviciilor de turism religios - Forme de turism și tipurile de turism religios - Determinanții activității de turism religios - Actori cheie in turismul religios - Indicatorii circulației turisitice 1.5. Analizarea caracteristicilor comportamentului consumatorului de turism religios 1.6. Compararea diferitelor segmente ale cererii si consumului de turism religios  Consumatorul și cererea de servicii de turism religios - Turistul religios – purtător al cererii pe piața serviciilor de turism religios - Structura cererii de turism religios: tipuri de călătorii religioase - Tipologia consumatorilor de servicii de turism religios - Atracțiile turistice și motivația cererii de turism  Producătorul și oferta de servicii de turism religios - Resursele turismului religios - Resurse turistice religioase, atracțiile turistice, edificiille religioase, patromoniul culturalreligios - Resurse materiale generale, specifice ți facilitățile turisitice - Resursele umane - Ghidul de turism religios perspectiva etica 1.2. Identificarea unor caracteristici ale diferitelor aspecte de turism religios (piata) 1.7. Analiza dinamicii pietei turismului religios 3.4. Realizarea in grup a unui produs turistic adaptat tendintelor pietei turismului religios 1.1. Explicarea unor fenomene specifice industriei turismului, utilizand termeni specifici domeniului economiei (eficienta economica si sociala) 1.8. Compararea diferitelor categorii de efecte ale turismului religios 2.5. Utilizarea unor indicatori specifici in evaluarea eficientei turismului religios 3.3. Rezolvarea, in echipa, a unor situatii problema specifice activitatii de ghid de turism religios, cu acent pe perspectiva etica 3.5. Proiectarea unor solutii de optimizare a activitatii de turism religios  Piața serviciilor de turism religios - Caracteristicile pieței și prețul serviciilor turistice - Agenții pieței și întâlnirea cererii cu oferta de servicii turistice - Tendințe ale pieței turismului religios  Eficiența serviciilor de turism religios - Eficiența economică a serviciilor turistice - Efectele microeconomice, mezoeconomice, macroeconomice și globale ale turismului religios - Efecte sociale - Indicatori de efort și de efect și indicatori de eficiență: sintetici și parțiali - Forme ale eficienței în industria turismului - Eficientizarea activității de turism religios LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT  Economia turismului și turismul religios - Obiectul de studiu al Economiei turismului - Caractersiticile generale ale serviciilor turistice - Specificitatea serviciilor de turism religios - Forme de turism și tipurile de turism religios - Determinanții activității de turism religios - Actori cheie în turismul religios - Indicatorii circulației turisitice  Consumatorul și cererea de servicii de turism religios - Turistul religios – purtător al cererii pe piața serviciilor de turism religios - Structura cererii de turism religios: tipuri de călătorii religioase - Tipologia consumatorilor de servicii de turism religios - Atracțiile turistice și motivația cererii de turism religios  Producătorul și oferta de servicii de turism religios - Resursele turismului religios - Resurse turistice religioase, atracțiile turistice, edificiille religioase, patromoniul culturalreligios - Resurse materiale generale, specifice ți facilitățile turisitice - Resursele umane - Ghidul de turism religios  Piața serviciilor de turism religios - Caracteristicile pieței și prețul serviciilor turistice - Agenții pieței și întâlnirea cererii cu oferta de servicii turistice - Tendințe ale pieței turismului religios  Eficiența serviciilor de turism religios

- Eficiența economică a serviciilor turistice - Efectele microeconomice, mezoeconomice, macroeconomice și globale ale turismului religios - Efecte sociale - Indicatori de efort și de efect și indicatori de eficiență: sintetici și parțiali - Forme ale eficienței în industria turismului - Eficientizarea activității de turism religios

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice pentru programa școlară de Economia turismului religios au fost proiectate astfel încât să susțină centrarea activității didactice pe dezvoltarea competențelor specifice.

Unitățile de conținut care sprijină formarea competentelor propuse au fost structurate în cinci unități: Economia turismului și turismul religios, Consumatorul și cererea de servicii de turism religios; Producătorul și oferta de servicii de turism religios; Piața serviciilor de turism religios; Eficiența serviciilor de turism religios.

Succesiunea parcurgerii unităților de conținut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conținuturilor din curriculumul Economia turismului religios cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum și Marketingul turismului si Tehnologia turismului , prin abordări interdisciplinare.

In abordarea conținuturilor propuse, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice:

- Utilizarea problematizarii sustine formarea si utilizarea deprinderilor de gandire critica. De exemplu, metoda ar putea fi folosita in activitatile didactice dedicate exersarii analizei si identificarii unor solutii care armonizeaza aspectele economice cu cele sociale si etice la diferite situatii problema din activitatea de turism. - Invatarea prin cooperare asistata de profesor, in diferite variante, se preteaza la oricare dintre unitatile de continut, fiind potrivita pentru toate categoriile de elevi. Se recomanda utilizarea metodei in cazul sarcinilor de invatare mai complexe, care pun elevii in situatia de a gasi soluii in comun, de a se sustine reciproc in procesul de invatare. - Simularea si jocul de rol ar fi indicate mai ales in activitatile didactice centrate pe formarea si dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor, pe exersarea comportamentelor rationale pe piata muncii din industria turismului religios. Simularea pe calculator ar putea fi benefica pentru analiza proceselor specifice pietii turismului religios, precum si a eficientei economice in acest domeniu al economiei. - Proiectul poate fi utilizat mai ales dupa parcurgerea unei unitati de continut propuse, în vederea promovării perspectivei interdisciplinare, a accentuării caracterului aplicativ al disciplinei, al valorificării experientei de viata a elevilor, al dezvoltării de competențe sociale specifice muncii în echipa. - Invatarea prin descoperire poate fi potrivita in proiectarea activitatilor care implica elevii in identificarea si analiza tendintelor pietei si industriei turismului religios.

Utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor ar trebui sa intermedieze oricare dintre metodele anteiro mentionate, fiind menita sa sustina dimensiunea practica a curricumului.

Apelul profesorului la consultanti din comunitatea de afaceri precum si la alte resurse din oferta educationala a unor parteneri educationali ai Ministerului Educatiei ar putea, de asemenea, fi benefica pentru sustinerea activitatilor de learning by doing din scoala si din afara ei. Printre aceste activitati s-ar putea numara organizarea de lectii-vizita la agenti din industria turismului religios de la nivel local sau regional.

Curricumulul de fata sugereaza organizarea, pe cat posibil, a activitatii de evaluare ca proces continuu, cu valente formative. După parcurgerea uneia sau a mai multor unitati de continut, tinand cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competentelor specificate in programa s-ar putea realiza pe baza unor metode traditionale precum probele scrise sau practice. In ambele cazuri ar fi indicata si autoevaluarea elevilor. Aceste metode ar putea fi completate, in cazul evaluarii finale, si cu alte metode complememtare precum proiectul sau portofoliu. Observarea sistematica pe baza fiselor de evaluare ar putea sustine, de asemenea, calitatea evaluarii. Se recomanda conceperea probelor scrise de evaluare prin utilizarea unor itemi semiobiectivi, de tipul intrebarilor structurate sau cu raspuns scurt, precum si a celor subiectivi din categoria rezolvarii de probleme sau a eseului.

Aprobate prin ORDINUL nr. 5.121 din 15 decembrie 2014 , publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 37 din 16 ianuarie 2015.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.