Strategia din 14 ianuarie 2015

ABREVIERI

*Font 9*
ANOFM
- Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
ANPDCA
- Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
ANR
- Agenția Națională pentru Romi
BJR
- Biroul Județean pentru Romi
SRANR
- Structurile regionale ale Agenției Naționale pentru Romi
CE
- Comisia Europeană
CMR
- Comisia Ministerială pentru Romi
CIME
- Comitetul Interministerial de Monitorizare și Evaluare a Strategiei
CNCD
- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
CNCR
- Centrul Național de Cultură a Romilor
DRI
- Departamentul pentru Relații Interetnice
FESI
- Fonduri europene, structurale și de investiții
FSE
- Fondul Social European
FRDS
- Fondul Român de Dezvoltare Socială
INS
- Institutul Național de Statistică
IOMC
- Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Prof. Dr. Alfred Rusescu"
MADR
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
MAE
- Ministerul Afacerilor Externe
MAI
- Ministerul Afacerilor Interne
MC
- Ministerul Culturii
MDRAP
- Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
MECS
- Ministerul Educației și Cercetării Științifice
MFP
- Ministerul Finanțelor Publice
MFE
- Ministerul Fondurilor Europene
MJ
- Ministerul Justiției
MMFPSPV
- Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice
MS
- Ministerul Sănătății
PNDR
- Programul Național de Dezvoltare Rurală
PND
- Planul național de dezvoltare
POSDRU
- Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane
SGG
- Secretariatul General al Guvernului
Strategia
- Strategia Guvernului României de incluziune socială a cetățenilor români
aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020
UE
- Uniunea Europeană
1. Introducere
Conform
art. 6 lit. cc) din Legea asistenței sociale nr. 292/2011
"procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării - comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății".
Incluziunea socială este definită în documentele UE ca "procesul care conferă persoanelor confruntate cu riscul sărăciei și excluziunii sociale oportunitățile și resursele necesare pentru a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală, pentru a se bucura de un standard de viață și bunăstare considerat normal în societatea în care trăiesc. Incluziunea socială asigură participarea sporită a acestor persoane la luarea deciziilor care le afectează viața, precum și accesul la drepturile fundamentale"*1).
Politica de incluziune socială a Guvernului României are drept obiectiv general creșterea standardului de viață al populației și stimularea câștigurilor obținute din muncă prin facilitarea ocupării și promovarea politicilor publice cu adresabilitate către toate grupurile vulnerabile: romii, persoanele cu dizabilități, femeile, copiii străzii, tinerii de 18 ani care părăsesc instituțiile de protecție ale statului, persoanele în vârstă etc.
Incluziunea socială a cetățenilor români aparținând minorității rome presupune o abordare integrată, un proces planificat și acțiuni conjugate, urmate de adoptarea și implementarea de strategii, politici publice, programe și proiecte specifice.
Guvernul României consideră incluziunea socială a romilor un aspect ce trebuie reflectat în numeroase domenii de activitate de pe agenda fiecărei instituții publice centrale și locale. Aceste instituții, precum și societatea civilă joacă un rol determinant în procesul de dezvoltare socială, contribuind la îmbunătățirea situației romilor.
Conform Comunicării Comisiei Europene din 2011, Un cadru UE pentru strategiile naționale de incluziune a romilor până în 2020, incluziunea cetățenilor UE aparținând minorității rome este unul dintre cele mai stringente aspecte sociale din Europa. Cu toate că responsabilitatea principală pentru incluziunea socială și economică a romilor revine autorităților publice, incluziunea romilor este un proces care presupune o schimbare importantă atât în mentalitatea majorității, cât și în mentalitatea romilor, o provocare pentru care se impun acțiuni ferme, desfășurate în cadrul unui dialog activ cu reprezentanții romilor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.
Noua abordare strategică pentru creșterea incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității rome are în vedere:
1. înțelegerea dezideratului intervenției publice pentru îmbunătățirea situației romilor, nu doar din considerente care țin de justiția și protecția socială, dar și din considerente care se raportează la dezvoltarea economică și socială durabilă a României - resursa umană furnizată de populația romă, una din cele mai tinere din UE, căpătând o miză foarte importantă. Acest aspect este foarte important, în special în contextul identificării de soluții în fața scăderii accentuate a ratei natalității în ultimele două decenii, avându-se în vedere provocările majore pentru menținerea echilibrului sistemului de pensii în deceniile care urmează. Costurile asociate non-intervenției sunt foarte mari. Astfel, la nivelul anului 2010, Banca Mondială estima pentru România pierderile de productivitate anuală, din cauza excluziunii romilor, la 887 milioane euro*2);
2. asigurarea eficienței și eficacității intervenției publice pentru îmbunătățirea situației cetățenilor români aparținând minorității rome printr-o abordare integrată, având ca prioritate incluziunea educațională și creșterea egalității de șanse educaționale pentru toți copiii;
3. necesitatea parteneriatului permanent cu societatea civilă în toate etapele de intervenție publică, atât la nivelul administrației publice centrale, cât și, în mod deosebit, la nivelul celei locale;
4. intervenție adaptată particularităților sociale care caracterizează unele subgrupuri ale minorității rome, inclusiv comunitățile tradiționale, luând în calcul clivajele socio-economico-culturale din interiorul acestei minorități.
Prezenta Strategie reprezintă o revizuire necesară a Strategiei din 2011 în lumina noilor realități și provocări sociale (evidențiate inclusiv în cadrul datelor recent furnizate de recensământul populației și al locuințelor - 2011), a țintelor europene asumate în Strategia Europa 2020 (obiectivul național asumat prin Programul Național de Reformă este de reducere a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000 persoane până în anul 2020), precum și noul context dat de accesarea de fonduri europene în perioada 2014-2020.
Această strategie se va aplica în strânsă corelare cu implementarea fondurilor europene, structurale și de investiții, care au ca obiectiv creșterea incluziunii sociale.
Strategia asigură continuitatea măsurilor deja întreprinse prin Strategiile Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor.
Procesul de consultare pentru revizuirea Strategiei
Procesul de revizuire s-a fundamentat pe un amplu proces de consultare a tuturor actorilor relevanți: reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale, organizații ale societății civile, reprezentanți ai mediului academic, reprezentanții misiunilor diplomatice la București, precum și experți ai Băncii Mondiale sau diferitelor structuri ONU etc.
Inițierea procesului de consultare în vederea revizuirii Strategiei a avut loc începând cu luna martie 2013 și a cuprins mai multe etape, desfășurându-se în perioada martie 2013-decembrie 2014.
Durata de implementare
Strategia se implementează în perioada 2015-2020. Documentul este însoțit de planuri de măsuri aferente fiecărei direcții principale de acțiune pentru perioada 2015-2016 și de rezultatele așteptate conform măsurilor derulate.
În funcție de evoluțiile la nivel național și european, Strategia va fi revizuită, adaptată sau completată, planurile de măsuri specifice urmând a fi actualizate pe baza rezultatelor și recomandărilor formulate în procesul de monitorizare și evaluare.
2. Informații generale relevante
Descrierea situației actuale
Potrivit rezultatelor recensământului populației și al locuințelor efectuat în anul 2011*3), numit în continuare recensământ, numărul romilor declarați a fost de 621.573 ceea ce reprezintă 3,3% dintr-un total de 18.884.831 persoane pentru care a putut fi identificată etnia și care fac parte din populația stabilă a României*4). Estimările privind numărul cetățenilor români care aparțin minorității rome nu sunt concordante, Consiliul Europei operând, de exemplu, cu cifra de 1.850.000 persoane*5), în timp ce alte studii ale ANR și Băncii Mondiale*6) estimau numărul celor care locuiesc în comunități compacte cu o pondere ridicată de romi la maximum 1 milion de persoane.
Majoritatea (63%) celor care la recensământ s-au declarat a fi romi locuiesc în mediul rural, doar puțin peste 230.000 dintre romii autodeclarați locuind în municipii și orașe (37%). Dintre persoanele care și-au declarat etnia romă la recensământ, 244.503 (39,3%) au declarat că au drept limbă maternă - limba români. Restul romilor identificați conform recensământului au declarat că limba maternă este: limba română - 342.674 persoane, adică 55.1% dintre romi; limba maghiară - 32.777 persoane, adică 5,2% dintre romi; 1.127 - turcă, 86 - tătară, 59 - sârbă etc. În mediul rural se înregistrează cel mai mare număr de romi care au indicat limba români ca limbă maternă (circa 150.000 persoane - 61,3% din totalul celor 244.503 persoane care au declarat că limba maternă este români).
Deoarece educația este domeniul-cheie care asigură sustenabilitatea intervenției pentru incluziunea socială a cetățenilor români aparținând minorității rome, este important a analiza comparativ situația populațiilor rome, respectiv române și maghiare, așa cum rezultă din datele recensământului:
Structura educațională a celor mai numeroase trei grupuri etnice din România
*Font 7*
┌────────┬─────────┬────┬────────────┬────┬─────────┬────┬─────────┬────┬───────────────┬───┬────────────┬────┬──────────┐
│
│ Superior│
% │Postliceal +│
% │Gimnazial│
% │ Primar
│
% │
Fără școală
│ % │Fără școală │ %
│
Total
│
│
│
│
│Liceal
│
│
│
│
│
│
absolvită
│
│absolvită și│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│
│dar alfabetizat│
│ analfabet
│
│
│
├────────┼─────────┼────┼────────────┼────┼─────────┼────┼─────────┼────┼───────────────┼───┼────────────┼────┼──────────┤
│Români
│2.254.966│14,8│
6.442.610│42,3│4.043.714│26,6│2.101.700│13,8│
225.858│1,5│
153.221│ 1,0│15.222.069│
├────────┼─────────┼────┼────────────┼────┼─────────┼────┼─────────┼────┼───────────────┼───┼────────────┼────┼──────────┤
│Maghiari│
114.470│10,2│
517.794│46,2│
341.661│30,5│
122.939│11,1│
14.104│1,3│
9.020│ 0,8│ 1.119.988│
├────────┼─────────┼────┼────────────┼────┼─────────┼────┼─────────┼────┼───────────────┼───┼────────────┼────┼──────────┤
│Romi
│
3.397│ 0,7│
44.111│ 9,2│
170.465│35,7│
163.231│34,2│
29.031│6,1│
67.480│14,1│
477.715│
├────────┼─────────┼────┼────────────┼────┼─────────┼────┼─────────┼────┼───────────────┼───┼────────────┼────┼──────────┤
│Total
│2.372.833│
│
7.004.515│
│4.555.840│
│2.387.870│
│
268.993│
│
229.721│
│16.819.772│
└────────┴─────────┴────┴────────────┴────┴─────────┴────┴─────────┴────┴───────────────┴───┴────────────┴────┴──────────┘
Sursa: Calcule ale Direcției pentru Strategii Guvernamentale (Guvernul României) pe baza datelor recensământului din 2011. Conform standardelor de raportare a datelor de recensământ numărul persoanelor pe niveluri educaționale este indicat pentru populația cu vârstă de peste 10 ani.
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii 10 ani ca urmare a măsurilor afirmative și a altor inițiative implementate în România, se poate încă observa persistența decalajului dintre cetățenii români aparținând minorității rome și cei care nu aparțin acestei minorități, în termeni de stoc educațional acumulat. Astfel, dacă în rândul persoanelor care s-au declarat cetățeni români, ponderea celor cu studii superioare este de 14,8% (și 10,2% în rândul persoanelor care s-au declarat de etnie maghiară), în rândul persoanelor care s-au declarat romi ponderea este de doar 0,7% (adică 3.397 de cetățeni români aparținând minorității rome cu studii superioare identificați în recensământ).
Situația analfabetismului reclamă, de asemenea, continuarea eforturilor pentru creșterea gradului de incluziune educațională a cetățenilor români aparținând minorității rome. Astfel, în rândul persoanelor care s-au declarat cetățeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea celor analfabeți este de 1% (0,8% în rândul persoanelor care s-au declarat de etnie maghiară); în schimb, analfabetismul în rândul persoanelor care s-au declarat romi cu vârstă de peste 10 ani este de 14,1% (unul din șapte). Din altă perspectivă putem observa că, din totalul persoanelor analfabete pe care România le are (229.721), o pondere de 27,4% (67.480) sunt persoane care s-au declarat romi, aceasta în condițiile în care ponderea persoanelor aparținând minorității rome reprezintă 3,3% din totalul cetățenilor români a căror etnie a putut fi identificată la recensământul din 2011. Fie și numai dacă luăm în calcul aceste date reiese că se impune continuarea și completarea măsurilor specifice pentru creșterea acumulărilor educaționale ale persoanelor aparținând minorității rome ca mijloc esențial de incluziune socială a acestora.
În ce privește ocuparea și integrarea pe piața muncii, trebuie menționat că populația formată din cetățeni români aparținând minorității rome are, în general, un nivel de pregătire școlară mai redus în comparație cu populația majoritară, ceea ce le limitează accesul pe piața muncii în condițiile în care cererea de forță de muncă calificată este în creștere. Dacă în rândul persoanelor aparținând minorității rome rata ocupării a fost estimată în anul 2011 la nivelul de 36,3%*7), în rândul populației nerome aceeași rată avea valoarea de 58,5%*8). Conform acelorași surse, șomajul estimat în rândul persoanelor aparținând minorității rome a fost de 48,6% în anul 2011, față de 7,4% la nivel național.
Prezentare comparativă a unor parametri
socioprofesionali între cetățenii români
aparținând minorității rome și ansamblul populației
┌──────────────────────────────┬───────────┬─────────────┐
│
│Romi (2011)│
Populația
│
│
│
(%)
│totală (2011)│
│
│
│
(%)
│
├──────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Rata ocupării
│
36,3
│
58,5
│
├──────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Rata șomajului
│
48,6
│
7,4
│
├──────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Rata ocupării în rândul
│
│
│
│tinerilor (15-24 ani)
│
73,5
│
23,8
│
├──────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Statut profesional - angajați │
24,1
│
67,3
│
├──────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Statut profesional - lucrător │
│
│
│pe cont propriu cu sau fără
│
│
│
│angajați, altceva
│
59
│
31,5
│
├──────────────────────────────┼───────────┼─────────────┤
│Angajat cu normă parțială
│
65,4
│
10,4
│
└──────────────────────────────┴───────────┴─────────────┘
Sursa: Institutul Național de Statistică - tabel preluat din Raportul societății civile asupra implementării Strategiei Naționale de Integrare a Romilor și a Planului de Acțiune al Deceniului în România în 2012, p. 72.
Doar unul din zece cetățeni români aparținând minorității rome a avut un loc de muncă stabil în ultimii doi ani, iar 52% au declarat că nu au găsit deloc de lucru în acea perioadă. Femeile rome manifestă o slabă participare pe piața muncii, doar 27% fiind angajate și 36% declarând că sunt în căutarea unui loc de muncă.
Este important faptul că rata de ocupare în rândul persoanelor tinere aparținând minorității rome este net superioară celei în rândul tinerilor care nu aparțin acestei minorități. Este o consecință a condiționării reciproce dintre situația economică și gradul de integrare educațională - tinerii romi intră mai devreme pe piața muncii în lipsa unui suport economic care să le permită continuarea studiilor. Pe de altă parte, cetățenii români aparținând minorității rome sunt mai angrenați în activități pe cont propriu sau cu normă parțială, opțiuni care implică un risc social mai ridicat de alunecare în sărăcie. Aceste ocupații sunt supuse unei anumite ciclicități, pe o perioadă determinată, și implică măsuri de protecție socială.
În acest cadru este important de precizat că și discrepanțele economice dintre cetățenii români aparținând minorității rome și restul populației sunt semnificative. În anul 2011, trei din patru persoane aparținând minorității rome se aflau în sărăcie relativă, în vreme ce doar unul din patru cetățeni majoritari se aflau într-o situație similară. Situația economică a cetățenilor români aparținând minorității rome s-a deteriorat în 2011 față de 2005 (în anul 2005, doi din cinci cetățeni romi se aflau în sărăcie relativă în vreme ce, în anul 2011, trei din patru se aflau în aceeași situație). Acest fapt confirmă evoluțiile la nivel global, respectiv european: recenta criză economico-financiară și-a lăsat amprenta negativă mai accentuat asupra situației sociale a grupurilor vulnerabile, în cazul de față asupra cetățenilor români aparținând minorității rome. Dacă luăm în calcul rata sărăciei absolute, aceasta este de cel puțin patru ori mai mare în rândul cetățenilor români aparținând minorității rome comparativ cu restul populației (54% la cetățenii români care aparțin minorității rome vs. 13% la cetățenii români care nu aparțin minorității rome). Discrepanțele de venit în rândul romilor sunt mai mari decât cele înregistrate la restul populației, ceea ce relevă existența unui subgrup de cetățeni români aparținând minorității rome supus unui risc accentuat de sărăcie*9).
Condițiile socioeconomice precare și nivelul redus de educație, asociate cu barierele de acces la serviciile de sănătate, au consecințe directe și asupra stării de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității rome. Astfel, deși intervențiile publice inițiate de România în ultimii 10 ani converg către o îmbunătățire a situației existente, se mențin încă diferențe semnificative între cetățenii români aparținând minorității rome și restul populației în ceea ce privește indicatorii care măsoară starea de sănătate. În ceea ce privește mortalitatea infantilă, deși tendința descendentă s-a menținut până la valoarea de 9,4 la mie în 2011, România rămâne totuși cu cea mai mare rată din țările UE 28 și de 2,4 ori peste media europeană (aprox. 4 la mie în 2011)*10), iar conform unui studiu recent UNICEF*11) riscul mortalității infantile este de 4 ori mai mare în rândul copiilor romi de 0-1 ani. Conform aceluiași raport, aproape jumătate (45,7%) dintre copiii romi nu beneficiază de vaccinarea gratuită furnizată de Ministerul Sănătății în cadrul Programului Național de Imunizări, fie din cauza refuzului de vaccinare, fie a lipsei de informare/educație a mamelor sau din cauza deficiențelor din asistența medicală primară. Probabilitatea de deces la copiii sub 5 ani este cea mai înaltă din UE 28 (11,7/1.000 născuți vii, 2010). Totodată, ultimul raport realizat de IOMC relevă o pondere de peste 80% a deceselor în rândul copiilor din mediul rural între 0-5 ani (inclusiv din rândul romilor). Riscul de deces matern la naștere este de circa cinci ori mai mare în România decât în UE. După o scădere susținută pe parcursul a aproximativ două decenii, începând cu anul 2007 se constată o tendință îngrijorătoare de creștere a ratei mortalității materne cu 5-6% pe an, cauzată de creșterea componentei de mortalitate gestațională, iar mortalitatea maternă în rândul femeilor rome este de 15 ori mai mare comparativ cu media națională*12). Doar 52% dintre romi au asigurări de sănătate, iar 73% dintre romi nu au acces la medicamente vitale.*13) 11% dintre respondenții romi au raportat într-un studiu din 2013 că în ultimul an au avut nevoie de asistență medicală, dar nu au beneficiat de aceasta, comparativ cu 5% din populația generală.*14) În acest context este oportun a menționa și rezultatele unui studiu realizat în anul 2009 care arată că cetățenii români aparținând minorității rome au cea mai pozitivă percepție subiectivă asupra stării de sănătate proprie comparativ cu celelalte șase țări europene (Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Portugalia, Slovacia, Spania unde studiul a mai fost derulat)*15). De asemenea, este important de menționat că ponderea cetățenilor români aparținând minorității rome care suferă de o dizabilitate sau o boală cronică este mai mică decât cea înregistrată la nivelul minorității rome din Europa, respectiv 14,5% în România față de 15% la nivelul european*16).
──────────
În ciuda progreselor înregistrate în ultimii 10 ani ca urmare a eforturilor depuse, se menține o diferență și în privința calității locuirii. Astfel, în 2011, 36% dintre gospodăriile rome aveau acces la rețeaua publică de apă potabilă, în contextul în care, conform datelor INSSE, 61,2% dintre toate gospodăriile din România aveau acces la apă curentă prin rețeaua publică, iar 24% dintre locuințele romilor din România aveau acces la canalizare (rețeaua publică sau fose septice), față de 43,5% la nivel național. De asemenea, o pondere de 16% aveau toaletă cu apă curentă, spre deosebire de 42% din populația României, iar 68% au spus că au toaletă în curte sau în afara locuinței.*17)
Elementele culturale pot juca și ele un rol în acest proces*18). De exemplu, în ceea ce privește religia celor care la recensământul din 2011 s-au declarat romi, cel mai adesea ei împărtășesc religia (sau subdiviziunea religioasă) majoritarilor în mijlocul cărora trăiesc*19). Cu toate acestea, se poate observa, față de recensământul din 2001, o creștere marcantă a numărului romilor care au aderat la culte neoprotestante (îndeosebi la cel penticostal - 71.262 persoane). Există, de altfel, unele intervenții și studii de caz care arată că biserica/religia pot constitui un catalizator al incluziunii sociale.
Datele prezentate arată existența unor diferențe intercorelate în toate componentele sociale esențiale care definesc calitatea vieții între grupul cetățenilor români aparținând minorității rome și restul populației. Acumularea educațională și calitatea educației sunt reflectate în șansele de ocupare de mai târziu și sunt condiționate de statutul ocupațional al familiei de origine sau de calitatea locuirii. De asemenea, starea de sănătate depinde într-o mare măsură de starea economică și de calitatea locuirii, dar afectează și acumulările educaționale. Această precizare este importantă, deoarece fundamentează necesitatea unei intervenții integrate pentru îmbunătățirea situației sociale a cetățenilor români aparținând minorității rome.
În plus, trebuie luat în considerare faptul că îmbunătățirea situației persoanelor aparținând minorității rome are loc în cadrul unui proces asumat cu fermitate de Guvernul României începând cu anul 2001, ale cărui efecte se manifestă gradual, pe termen lung. În mod realist, decalajele sociale mari acumulate în sute de ani nu pot fi anulate pe termen scurt. Important este ca progresul în reducerea decalajelor dintre grupul persoanelor aparținând minorității rome și restul populației să se manifeste constant în urma unor acțiuni sistematice. Este ceea ce își propune și actuala Strategie.
3. Priorități, politici, cadrul juridic existent
Guvernul României își propune să continue măsurile întreprinse pentru incluziunea socială a romilor, inclusiv prin facilitarea dialogului instituțiilor competente din România cu partenerii europeni, dar și cu societatea civilă.
Astfel, în 2001 a fost adoptată Strategia Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor pentru perioada 2001-2010, prin
Hotărârea Guvernului nr. 430/2001
privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor, cu modificările și completările ulterioare, ca document cuprinzător de politică publică în domeniul incluziunii sociale a romilor din România.
Ulterior, prin adoptarea
Hotărârii Guvernului nr. 1.221/2011
pentru aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020 s-a avut în vedere asigurarea incluziunii socioeconomice a romilor prin implementarea unor politici publice în domeniul educației, ocupării forței de muncă, sănătății, locuirii, culturii și infrastructurii sociale.
În anul 2010, UE a lansat Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, prin care a stabilit obiective în cinci domenii majore: ocuparea forței de muncă, cercetarea, mediul și energia, cercetarea, dezvoltarea și inovarea, educația, combaterea sărăciei. Obiectivul social pentru UE la nivelul anului 2020 urmărește reducerea cu aproximativ 20 de milioane a numărului de cetățeni europeni expuși riscului de sărăcie, precum și asigurarea coeziunii economice, sociale și teritoriale și sprijinirea categoriilor supuse riscului de excluziune socială.
În anul 2010, România și-a asumat ținte pentru toate obiectivele Strategiei Europa 2020, inclusiv o țintă de reducere a numărului celor aflați în risc de sărăcie și incluziune socială cu 580.000 persoane.
Așa cum a arătat Comisia Europeană, cauzele principale ale excluziunii sociale sunt: sărăcia, lipsa competențelor de bază și a oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții sau discriminarea. Acestea sunt cauze care explică și decalajul social dintre cetățenii români aparținând minorității rome și restul populației; datele ne arată că populația romă este afectată în proporție semnificativ mai mare, comparativ cu restul populației de: rată scăzută de ocupare, rată ridicată de părăsire timpurie a școlii, acumulare educațională scăzută și sărăcie. Este limpede în acest context că obiectivele Strategiei Europa 2020, transpuse în ținte naționale, nu pot fi atinse în România fără a aborda problema decalajului de incluziune socială a romilor comparativ cu restul populației. Strategia prezentă poate fi considerată ea însăși un demers important pentru atingerea țintelor naționale ale Strategiei Europa 2020 transpuse în Programul Național de Reformă.
În anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, au fost aprobate Cadrul European pentru strategiile naționale privind incluziunea romilor (2011-2020) și, în 2013, Recomandarea Consiliului UE cu privire la măsurile de incluziune efectivă a romilor în statele membre.
4. Provocări actuale în domenii-cheie
Potrivit celor mai recente date pe care administrația publică centrală le are la dispoziție, grupul cetățenilor români aparținând minorității rome manifestă, în cadrul celor vulnerabile, un risc mai ridicat de excluziune socială*20), înregistrându-se diferențe de acumulare educațională, de incluziune pe piața muncii, în ceea ce privește starea de sănătate și a locuirii. Gradul de incluziune socială a cetățenilor români aparținând minorității rome, la fel ca în restul țărilor din Uniunea Europeană, este inferior mediei naționale la toate capitolele care caracterizează calitatea vieții, iar explicația unei asemenea situații se regăsește într-un complex de cauze care țin atât de blocajul într-un cerc vicios al sărăciei perpetuat de la o generație la alta, cât și de manifestarea unor mecanisme sociale care pot provoca uneori marginalizare socială. Mai jos sunt prezentate date punctuale, la nivelul domeniilor relevante, privind situația actuală și modalități de eficientizare a politicilor guvernamentale specifice.
A. Educație
Educația este cel mai puternic instrument prin intermediul căruia adulții și copii din grupurile marginalizate se pot ridica din starea de sărăcie, atât din punct de vedere social, cât și economic. În România rata de înscriere la grădiniță a copiilor romi de vârstă 3-6 ani este mult sub cea a populației majoritare, 37% la copii romi vs. 77% la copii care nu aparțin minorității rome*21). Doi din zece copii romi nu merg la școală, cel mai frecvent motiv invocat fiind cel legat de lipsa resurselor financiare*22). Unul din șase părinți romi explică slaba participare școlară a copiilor prin discriminarea etnică*23). Peste 80% dintre părinții romi afirmă că își doresc cel puțin educație secundară pentru copiii lor, însă mai mult de 75% dintre copiii romi nu termină 8 clase*24).
Integrarea în sistemul educațional a copiilor de vârstă școlară la nivel primar și gimnazial
┌─────────────────────┬─────────┬─────────┬─────────┐
│
│2005/2006│2007/2008│2009/2010│
├─────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Ponderea copiilor de │
│
│
│
│vârsta învățământului│
│
│
│
│primar (7-10 ani) în │
3,33%
│
5,43%
│
6,48%
│
│afara sistemului de
│
│
│
│
│educație care nu mai │
│
│
│
│frecventează sistemul│
│
│
│
│de educație
│
│
│
│
├─────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┤
│Ponderea copiilor de │
│
│
│
│vârsta învățământului│
│
│
│
│gimnazial (11-14 ani)│
3,84%
│
5,68%
│
5,45%
│
│în afara sistemului
│
│
│
│
│de educație care nu
│
│
│
│
│mai frecventează
│
│
│
│
│sistemul de educație │
│
│
│
└─────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┘
Sursa: Prelucrări pe baza datelor INS, Institutul de Științe ale Educației. 2012. "STUDIU NAȚIONAL - ROMÂNIA. Analiza situației copiilor aflați în afara sistemului de educație în România". UNICEF
Datele arată că există rate semnificative de copii care nu frecventează școala (unul din douăzeci de copii de vârsta învățământului primar sau gimnazial au părăsit sistemul de educație), dar și faptul că situația s-a deteriorat în intervalul 2006-2010 (probabil un efect secundar al crizei economice). Rata nefrecventării școlii a crescut, mai ales la nivel primar, din 2006 până în 2010 aceasta aproape dublându-se (de la 3,3% la 6,5%), în vreme ce la nivel gimnazial pare a se stabiliza la un nivel de 5%.
Un alt studiu a remarcat că ponderea ridicată a copiilor romi în școală este asociată cu scăderea calității dotărilor materiale ale instituției în cauză*25). A fost semnalat și faptul că persoanele rome de gen feminin se confruntă cu riscuri semnificativ mai mari de a abandona sau părăsi timpuriu școala, în raport cu cele de gen masculin*26). Acest fapt se reflectă și în ce privește rata de analfabetism care este semnificativ mai ridicată în rândul femeilor decât în rândul bărbaților romi (conform unui sondaj din 2011 ponderea femeilor rome care declară că nu știu să scrie și să citească este cu 10% mai mare decât în rândul bărbaților)*27).
Conform datelor recensământului din 2011, ponderea persoanelor cu studii superioare este: la cele care s-au declarat cetățeni români 14,8%; la cele declarate de etnie maghiară 10,2%, iar la cele aparținând minorității rome 0,7% (au fost identificate 3.397 persoane aparținând minorității rome cu studii superioare).
În privința analfabetismului, din totalul persoanelor analfabete pe care România le are [245.387*28)] o pondere de 27,4% (67.480) sunt cetățenii români aparținând minorității rome. Dacă la persoanele care s-au declarat cetățeni români cu vârstă de peste 10 ani, ponderea celor analfabeți este de 1% (0,8% în rândul persoanelor de etnie maghiară), analfabetismul în rândul persoanelor aparținând minorității rome s-a ridicat la 14,1%.
B. Ocuparea forței de muncă
Nivelul limitat de educație, combinat cu discriminarea, conduce la decalaje foarte mari în ceea ce privește ocuparea și la rate ale productivității extrem de reduse. Romii din România înregistrează o participare redusă pe piața formală a muncii, dar au o participare ridicată pe piața informală a muncii, fără a putea beneficia de mecanismele de securitate socială. Un studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de cetățenii români aparținând minorității rome de 16 ani și peste*29) arată că rata de ocupare a fost de doar 36%, iar alte 36% persoane își căutau un loc de muncă și 28% erau inactive (față de rata de ocupare de 58%, respectiv rata de șomaj de 7,4%, la nivel național, conform datelor INS 2011).
Doar unul din zece romi au avut un contract de muncă pe durată nedeterminată în ultimii doi ani, iar 52% declară că nu au găsit niciun loc de muncă în această perioadă. În rândul femeilor rome, participarea pe piața muncii este deosebit de scăzută, doar 27% desfășurând activități economice și 36% declarându-se în căutarea unui loc de muncă. În plus, majoritatea femeilor rome au, încă de foarte tinere, un număr mare de copii în îngrijire.
Persoanele aparținând minorității rome care sunt ocupate lucrează majoritar pe cont propriu, doar 10-15% fiind salariați. Dintre salariații romi, majoritatea fie nu au nicio calificare, fie desfășoară activități care nu necesită calificare. Per total, din populația ocupată de cetățeni români aparținând minorității rome de 15 ani și peste, 38% lucrează ca muncitori necalificați, 32% au ocupații care solicită o calificare (muncitori, vânzători, comercianți), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupații tradiționale rome.
Activitățile economice pe care le desfășoară sunt în cea mai mare parte temporare, sezoniere sau ocazionale, ceea ce indică gradul ridicat de subocupare la nivelul acestei populații. Barometrul de incluziune socială (2010) arată că riscul de concediere în cazul cetățenilor români aparținând minorității rome este de zece ori mai ridicat decât în cazul întregii populații, iar 41% dintre romii care își caută de lucru nu sunt angajați tocmai pentru că sunt romi. Din acest motiv, 55% dintre romii angajați nu au un contract de muncă și 45% dețin doar slujbe ocazionale sau temporare (față de 5% dintre români). În aceste condiții, 72% dintre romii aflați în căutarea unui loc de muncă sunt dispuși să presteze o muncă indiferent de condiții, să fie angajați fără forme legale, ceea ce înseamnă că nu vor contribui nici la sistemul de pensii și nici nu vor beneficia de asigurări sociale.
Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, ponderea șomerilor în rândul cetățenilor români aparținând minorității rome reprezintă, în medie, aproximativ 10% din totalul șomerilor înregistrați: 49.242 de persoane din rândul minorității rome din totalul de 492.427 de șomeri înregistrați la sfârșitul lunii martie 2013. Similar cu populația generală, romii șomeri înregistrați sunt în majoritate bărbați, cu vârste cuprinse între 30 și 49 de ani, cu un nivel scăzut de educație: 32% nu au nicio școală formală, 37% au învățământ gimnazial incomplet, 22% au terminat 8 clase și doar 4% au studii liceale. Aproximativ 58% dintre cetățenii romi înregistrați în evidențe (martie 2013) provin din trei regiuni: Centru, Nord-Vest și Sud. Cea mai mare parte (88%) nu sunt șomeri indemnizați, aceste persoane înregistrându-se doar pentru a obține documentele necesare pentru venitul minim garantat.
Participarea redusă și accesul limitat la poziții nesigure și marginale pe piața muncii se traduc în venituri precare și risc ridicat de sărăcie și excluziune socială. Astfel, venitul total disponibil la nivelul gospodăriilor rome este de trei ori mai mic decât în rândul populației generale. În fapt, 60% dintre gospodăriile rome trăiesc dintr-un venit lunar mai mic decât un salariu minim. În plus, instabilitatea locului de muncă rezultă în venituri care variază considerabil de-a lungul anului, ceea ce poate afecta negativ în special copiii (absenteism și chiar abandon școlar, subnutriție, dezvoltarea unor boli cronice etc.).
Consecința directă constă în sărăcie și o rată mare a privațiunilor materiale, cu atât mai mult cu cât gospodăriile cetățenilor români aparținând minorității rome sunt formate din adulți cu mulți copii și puține (sau niciuna) persoane ocupate. În România, precum și în Bulgaria sau Ungaria, atât incidența, cât și profunzimea sărăciei sunt semnificativ mai ridicate la cetățenii aparținând minorității rome decât la alte grupuri etnice. Riscul de sărăcie absolută cu care se confruntă aceștia este de șapte ori mai mare, 31,1% dintre romi față de 4,4% din populația țării.
C. Sănătate
Starea de sănătate a populației este determinată multifactorial. Un acces universal și echitabil la servicii de sănătate, deși esențial, are o contribuție limitată la îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații. Nivelul de dezvoltare socio-economică, condițiile de locuit, nivelul de educație, factorii de mediu și comportamentali/stilul de viață contribuie în egală măsură la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a unei populații.
Studii și analize recente demonstrează un decalaj semnificativ al indicatorilor de morbiditate și mortalitate a cetățenilor români aparținând minorității rome față de populația generală din România și explică acest decalaj prin condiționarea socioeconomică. Altfel spus, fără reducerea gradului de sărăcie, asigurarea unor condiții de locuit decente, creșterea nivelului de educație, nu se poate vorbi despre îmbunătățirea substanțială a indicatorilor care măsoară starea de sănătate a romilor. Studiul privind starea de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității rome arată că, deși diferențele între starea de sănătate a romilor și majoritate sunt semnificative, "nu există o singură afecțiune sau factor care explică această discrepanță în ceea ce privește rezultatele privind starea de sănătate dintre romi și restul populației din România. Mai degrabă, discrepanța se datorează interacțiunii multiplilor factori care se află la rădăcina inegalității din domeniul sănătății, între care pot fi menționați: sărăcia, condițiile precare de trai, niveluri mai scăzute ale șomajului și educației și excludere socială."*30)
În plus, sănătatea bărbaților și femeilor aparținând minorității rome este determinată de stilul de viață și de normele sociale care guvernează rolurile lor în rândul populației rome. Pe de altă parte, comunitățile în care trăiesc cetățenii români aparținând minorității rome sunt foarte diverse. Prin urmare, sunt necesare măsuri care să aibă în vedere condițiile de viață ale romilor, iar implementarea măsurilor trebuie adaptată în funcție de situația particulară a acestora. Astfel, direcțiile de acțiune care au drept scop îmbunătățirea stării de sănătate a romilor trebuie să includă și această dimensiune.
Speranța de viață a cetățenilor români aparținând minorității rome este în medie cu 6 ani mai mică decât a restului populației nerome din România. Studiul regional 2011 UNDP/Banca Mondială/CE*31) arată că doar 2,6% dintre romii din România depășesc 65 de ani, comparativ cu 18% în rândul populației generale.
Conform aceluiași studiu, indicatorii care măsoară starea de sănătate arată o stare de sănătate a populației rome precară comparativ cu restul populației. În special în cazul femeilor rome, problemele de sănătate sunt mai frecvente și apar la vârste mai tinere. Între factorii care contribuie la starea de sănătate deficitară se regăsesc condițiile precare de locuire. Conform aceluiași studiu, povara mare a bolilor cronice în rândul romilor este atribuibilă unui comportament cu risc crescut, cum este fumatul, atât pentru bărbați, cât și pentru femei, dieta săracă și un nivel scăzut de activitate fizică. Analiza arată că aproape jumătate din adulții romi fumează regulat, comparativ cu aproximativ 30% din populația generală. Prevalența fumatului în rândul femeilor rome este de 2,2 ori mai mare decât în rândul femeilor care nu aparțin acestei etnii. Studiul regional 2011 UNDP constată o utilizare redusă a serviciilor de sănătate de către cetățeni români aparținând minorității rome. Astfel, 42% dintre romi declară că nu solicită asistență medicală atunci când au nevoie. Peste 80% dintre romii care nu apelează la serviciile de sănătate motivează acest comportament prin lipsa mijloacelor financiare, a asigurărilor de sănătate și lipsa de cunoștințe asupra a ceea ce ar avea de plătit dacă merg la medic, o barieră declarată fiind costurile ridicate ale medicamentelor. Studiul constată o suprautilizare a serviciilor de urgență și ambulanță.
O intervenție inovatoare promovată de către Ministerul Sănătății este integrarea serviciilor de sănătate și sociale la nivel comunitar. Accesul scăzut la servicii de sănătate, educație și protecție socială, capacitatea și cunoștințele reduse asupra drepturilor de asigurat duc la excluziunea socială a unor întregi familii. Pentru a aborda multiplele forme de excluziune, evidențele arată că intervențiile cu impact ridicat sunt cele de furnizare de servicii intersectoriale la nivel comunitar cu accentul pus pe prevenire. Problemele majore rezultă din cadrul de reglementare fragmentat, lipsa personalului de la nivel local având cunoștințe temeinice în planificarea, organizarea și monitorizarea serviciilor publice, inclusiv a serviciilor de sănătate, precum și din lipsa unor bugete adecvate.
Este important de menționat că direcțiile de acțiune și măsurile propuse pentru îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității rome fac parte din Strategia Națională de Sănătate și vizează perioada 2014-2020. Având în vedere că măsurile de reformă a sistemului de sănătate, inclusiv din perspectiva procesului de descentralizare recent legiferat, sunt în permanentă dinamică, planul de măsuri propus pentru îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității rome va fi revizuit, în funcție de evoluția indicatorilor de morbiditate și mortalitate.
D. Locuire și mică infrastructură
Conform Analizei socioeconomice pentru programarea fondurilor europene 2014-2020*32), în România aproape o treime din gospodăriile rome nu au niciun contract (cumpărare sau închiriere) privind locuința în care stau și, ca atare, nu o pot asigura. O mare parte din locuințele romilor sunt construite din paiantă și chirpici, nefiind conectate la utilități (apă, canalizare și gaze); 13% dintre romi nu au electricitate vs. 2%, media la nivel național. Locuințele sunt supra-populate, slab dotate cu mobilier și bunuri de folosință îndelungată.
Din cauza lipsei capitalului uman și material, comunitățile compacte de romi și instituțiile care le deservesc - școală, dispensar - funcționează cu resurse reduse, într-o perpetuă situație de criză. Riscul marginalizării din cauza accesului mai dificil la anumite servicii, în cazul comunităților compacte de romi, este ridicat.
Aproximativ 30% din gospodăriile cetățenilor români aparținând minorității rome trăiesc în locuințe inadecvate, comparativ cu 4% din gospodăriile ne-rome, doar 18% din gospodăriile cetățenilor români aparținând minorității rome au canalizare în timp ce 40% din familiile ne-rome din jur au aceste facilități. O pondere de 35% din gospodăriile cetățenilor români aparținând minorității rome nu dispun de facilități de colectare a deșeurilor solide, comparativ cu 20% din gospodăriile ne-rome în apropiere. 42% din gospodăriile cetățenilor români aparținând minorității rome folosesc combustibil lemnos pentru gătit (14% din gospodăriile ne-rome din jur) și 87% din gospodăriile cetățenilor români aparținând minorității rome utilizează lemn sau cărbune pentru încălzire*33).
E. Cultură
Politicile culturale vizând persoanele aparținând minorităților naționale au drept obiective, printre altele, folosirea și păstrarea limbii/limbilor minoritare, păstrarea/dezvoltarea culturii scrise și a mass-mediei etnice, conservarea patrimoniului material (colecții muzeale și etnografice), păstrarea patrimoniului imaterial (artele spectacolului, meșteșuguri tradiționale, tezaure umane vii, sărbători, festivaluri). Atât politicile culturale pentru ansamblul populației, cât și elementele specifice pentru persoanele aparținând minorităților naționale se bazează pe câteva principii precum: participarea populației la activitățile culturale, aspirația către egalitatea accesului la cultură și înțelegerea faptului că sectorul cultural poate avea efecte economice și sociale benefice atunci când programele sunt de succes. În acest sens, din anul 2003 funcționează la București Centrul Național de Cultură a Romilor având ca obiectiv principal al activității conservarea și promovarea culturii tradiționale rome.
F. Infrastructură și servicii sociale
Prevenirea și combaterea discriminării
Începând cu anul 2000, în România s-a perfecționat cadrul legislativ și instituțional pentru prevenirea și combaterea discriminării, inclusiv discriminarea la adresa cetățenilor români aparținând minorității rome.
Cu toate acestea, discriminarea la adresa romilor este un fenomen care continuă să se manifeste, la fel ca în alte țări europene, în ceea ce privește accesul la serviciile publice, piața muncii și prezentarea în mass-media, aceste atitudini fiind întreținute de stereotipuri negative și prejudecăți înrădăcinate în mentalitatea publică.
România înregistrează la nivel european cea mai mică pondere de cetățeni români aparținând minorității rome care declară că au suferit acte discriminatorii din partea celorlalți datorită faptului că sunt romi, fiind singura țară din UE care înregistrează la acest indicator o valoare de sub 30%*34). Acest fapt este și o consecință directă a eforturilor constante depuse după anul 2000 în România pentru creșterea incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității rome.
5. Scopul, obiectivele și grupul-țintă al Strategiei
Scopul Strategiei
Scopul Strategiei este incluziunea socioeconomică a cetățenilor români aparținând minorității rome la un nivel similar cu cel al restului populației și asigurarea de șanse egale prin inițierea și implementarea unor politici și programe publice în domenii precum: educația, formarea profesională și ocuparea forței de muncă, sănătatea, locuirea și mica infrastructură, cultura, servicii sociale, prevenirea și combaterea discriminării, inclusiv prin proiecte și programe integrate care să vizeze problemele comunității în ansamblu. Totodată, Strategia urmărește implicarea autorităților publice centrale și locale, a romilor înșiși și a societății civile în activități care vizează creșterea incluziunii socioeconomice.
Obiectivele Strategiei:
1. creșterea nivelului de incluziune educațională a cetățenilor români aparținând minorității rome, inclusiv al celor din comunitățile tradiționale rome, la un nivel similar cu cel al restului populației, inclusiv prin combaterea decalajelor sociale care cresc riscul de abandon școlar și analfabetism, prin măsuri afirmative și asigurarea accesului egal, gratuit și universal al romilor la o educație de calitate;
2. asigurarea accesului tuturor copiilor romi la o educație de calitate;
3. creșterea nivelului de ocupare a cetățenilor români aparținând minorității rome și combaterea decalajelor de participare pe piața muncii formală comparativ cu populația majoritară, inclusiv prin acordarea de sprijin persoanelor cu șanse reduse de acces la piața muncii formală (tineri, persoane cu educație scăzută, de gen feminin, în șomaj de lungă durată, din zonele în care oportunitățile de angajare sunt limitate, fără competențe profesionale într-o meserie specifică cu cerere în zona de locuire, cu dizabilități etc.) și persoanelor care au în întreținere copii de vârstă școlară, inclusiv prin măsuri proactive de ocupare precum consiliere, mediere și formare profesională;
4. îmbunătățirea stării de sănătate a cetățenilor români aparținând minorității rome prin creșterea accesului la servicii de sănătate preventive și curative;
5. îmbunătățirea condițiilor de locuit în comunitățile locale defavorizate rome din punct de vedere economico-social, precum și asigurarea accesului la servicii publice și mica infrastructură;
6. păstrarea, afirmarea și dezvoltarea identității culturale (limbă, obiceiuri, patrimoniu etc.) a romilor, în concordanță cu respectarea drepturilor omului și a legislației în vigoare;
7. îmbunătățirea situației sociale a categoriilor defavorizate rome, inclusiv a comunităților tradiționale rome, în domeniile: dezvoltare comunitară, protecția copilului, justiție și ordine publică;
8. dezvoltarea unei abordări integrate a domeniilor prioritare și corelarea tuturor măsurilor cuprinse în Strategie, în vederea sprijinirii cetățenilor români aparținând minorității rome, pe tot parcursul vieții, cu măsuri directe specifice problemelor fiecărei etape de viață.
Grup-țintă
Grupul-țintă vizat de actuala Strategie este constituit din persoane aparținând minorității rome, în special cele care sunt în risc de excluziune socioeconomică și de marginalizare socială. În acest mod se are în vedere instituirea unui principiu de prioritizare a beneficiarilor măsurilor de intervenție prevăzute în Strategie. Direcțiile de acțiune stabilite în Strategie vor viza explicit, dar nu exclusiv, cetățenii români aparținând minorității rome, inclusiv cei din comunitățile tradiționale.
6. Principii
În elaborarea și implementarea Strategiei Guvernul României are în vedere cu prioritate cele 10 principii de bază comune agreate la nivel european privind incluziunea romilor*35):
1. politici constructive, pragmatice și nediscriminatorii;
2. vizarea explicită, dar nu exclusivă a persoanelor aparținând minorității romilor;
3. abordarea interculturală;
4. vizarea unei abordări integratoare, a tuturor domeniilor-cheie la nivelul societății;
5. conștientizarea dimensiunii de gen;
6. transferul politicilor bazate pe elemente concrete;
7. utilizarea instrumentelor puse la dispoziția statelor membre de către UE;
8. implicarea autorităților publice regionale și locale;
9. implicarea societății civile;
10. participarea activă a romilor.
Strategia va avea în vedere și următoarele principii complementare:
11. principiul diviziunii sectoriale și complementarității - Strategia este un angajament al Guvernului României, conceput integrat și aplicabil pe domenii de responsabilitate sectorială ce asigură implicarea părților interesate în procesul decizional și în procesul de implementare a Strategiei;
12. principiul cooperării - Strategia destinată incluziunii sociale a cetățenilor români aparținând minorității rome are la bază realizarea de proiecte integrate care să trateze în același timp problemele în domeniile: educație, ocupare, sănătate, cultură, infrastructură și locuire, administrație publică și dezvoltare comunitară;
13. principiul adiționalității fondurilor - Strategia va asigura o alocare eficace și suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, de la bugetele locale, sau a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanțare;
14. principiile subsidiarității și al descentralizării în execuție - Strategia se va realiza conform partajării competențelor specifice instituțiilor și autorităților publice centrale și locale și va asigura luarea deciziilor cât mai aproape de cetățean;
15. principiul nediscriminării și respectării demnității umane în exercitarea drepturilor prevăzute de
art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată;
16. principiul transparenței - Implementarea Strategiei se face în mod transparent, cu participarea societății civile, alături de instituțiile publice centrale și locale, pentru atingerea obiectivelor acesteia, în concordanță cu politicile publice naționale și ale UE din domeniul incluziunii sociale.
7. Direcții de acțiune
A. Educație
În domeniul educației, una dintre țintele asumate de România în cadrul Strategiei Europa 2020 este reducerea ratei abandonului școlar la maximum 11,3% (în anul 2013 rata părăsirii timpurii a școlii a fost de 17,3%). Având în vedere riscul ridicat de părăsire timpurie a școlii în rândul copiilor și tinerilor din zonele și grupurile dezavantajate (de exemplu în mediul rural, în rândul cetățenilor români aparținând minorității rome etc.), atingerea acestui obiectiv este de o importanță majoră. Tot în domeniul educației și în contextul Strategiei Europa 2020, România și-a asumat ca minimum 26,7% din persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să fie absolvenți ai unei forme de educație terțiară (procentul absolvenților unei forme de învățământ terțiar din acest segment de vârstă era, în anul 2013, de 22,8 %). În acest context, o creștere a ponderii tinerilor romi absolvenți ai unei forme de educație superioară ar asigura coagularea unei elite de tineri intelectuali de etnie romă.
Obiective specifice:
1. reducerea decalajului de acumulare educațională (nivel de cunoștințe) și de participare școlară la toate nivelurile (preșcolar, primar, gimnazial, liceal, terțiar) între cetățenii români aparținând minorității rome, inclusiv cei din comunitățile tradiționale, și restul populației;
2. reducerea decalajului socioeconomic între elevii romi și cei care nu aparțin acestei minorități în aspectele care blochează incluziunea educațională (hrană, haine, condiții de locuire, stare de sănătate) inclusiv prin furnizarea de suport pentru îmbunătățirea situației economice a familiei sau asigurarea de transport gratuit zilnic de acasă la școală;
3. promovarea educației incluzive și reducerea cazurilor de discriminare și segregare școlară pe baze etnice, de statut social, dizabilități sau alte criterii care afectează copiii și tinerii proveniți din grupuri dezavantajate, inclusiv romi, prin instituirea unui sistem de identificare eficace, monitorizare și intervenție promptă pentru eradicarea cazurilor de segregare școlară și completarea legislației actuale pentru combaterea segregării ( Ordinul nr. 1.540/2007
privind interzicerea segregării școlare a copiilor romi și aprobarea Metodologiei pentru prevenirea și eliminarea segregării școlare a copiilor romi), cu sancțiuni sau acțiuni obligatorii în cazul depistării situațiilor de segregare școlară;
4. creșterea participării și performanțelor școlare a elevilor romi;
5. creșterea nivelului educațional al romilor;
6. cultivarea și dezvoltarea identității etno-culturale a romilor prin educație, în concordanță cu legislația națională și cea a UE;
7. asigurarea și extinderea predării limbii români și, după caz, a istoriei și tradițiilor romilor la toate nivelurile educaționale, acolo unde există cerere suficientă în acest sens, inclusiv pentru beneficiarii romi admiși pe locurile distincte la licee și facultăți.
Direcții de acțiune:
1. crearea unor programe naționale distincte vizând sporirea accesului la educația timpurie a copiilor din grupuri dezavantajate, inclusiv a copiilor cetățenilor români aparținând minorității rome:
a) facilitarea și stimularea participării la educație timpurie a copiilor romi (consiliere parentală, hrană furnizată copiilor defavorizați la grădiniță etc.);
b) înființarea sau dezvoltarea unor creșe, grădinițe cu program normal sau prelungit în comunități cu populație romă, inclusiv grădinițe estivale, grădinițe bilingve, centre de zi multifuncționale etc., pentru a asigura șanse reale de succes școlar acestor copii;
2. extinderea/dezvoltarea programelor de tip "Școală după școală" la nivelul comunităților unde ponderea elevilor romi este semnificativă, precum și stimularea finanțării de către autoritățile publice centrale și/sau locale a participării la aceste programe a copiilor romi (inclusiv a altor categorii de copii vulnerabili în fața excluziunii educaționale);
3. continuarea programelor de tipul "A doua șansă" sau a celor pentru alfabetizare funcțională, în vederea corectării părăsirii timpurii a școlii*36) (inclusiv reducerea ratei analfabetismului), pentru copii, tineri și persoane mature, inclusiv cei din comunitățile cu populație majoritară romă;
4. inițierea și dezvoltarea unor programe destinate îmbunătățirii situației socioeconomice a elevilor romi în aspectele care blochează incluziunea educațională (hrană, haine, condiții de locuire, stare de sănătate), inclusiv prin furnizarea de suport pentru îmbunătățirea situației economice a familiei. Astfel de programe sunt menite să stimuleze participarea școlară, să reducă absenteismul, precum și să sprijine accesul copiilor aparținând minorității rome la o educație de calitate;
5. continuarea măsurilor afirmative în domeniul educației. Acordarea în continuare de facilități și locuri distincte pentru tinerii romi care doresc să urmeze învățământul preuniversitar liceal, profesional sau postliceal, precum și instituții de învățământ superior, incluzând masterate și doctorate;
6. facilitarea accesului copiilor romi la învățământul profesional care să le permită modernizarea ocupațională și detașarea de profesiile tradiționale, depășite istoric, nerentabile și unele anacronice;
7. asigurarea predării limbii români și a istoriei romilor la toate nivelurile educaționale, acolo unde există o cerere suficientă în acest sens;
8. dezvoltarea activităților de consiliere și orientare, ca și cele de tutorat, cu conținut specific, adaptat pentru copiii aparținând grupurilor dezavantajate;
9. organizarea de cursuri de formare inițială și continuă a cadrelor didactice în domeniul educației interculturale, al diversității, al nondiscriminării și al egalității de șanse. Continuarea implementării unor programe de formare a cadrelor didactice care lucrează în unități de învățământ cu copii aparținând minorității rome, inclusiv cu cele care predau istoria și cultura romilor;
10. continuarea implementării unor programe de formare a mediatorilor școlari și creșterea ponderii angajării acestora în sistemul educațional. Formarea de mediatori școlari romi (cu precădere absolvenți de liceu cu diplomă de bacalaureat; pentru comunitățile tradiționale, persoane provenite din comunitate și vorbitori ai limbii români);
11. conceperea și implementarea unor programe și activități de educație parentală și de încurajare a participării părinților romi la procesul educațional din școală și din afara ei. Monitorizarea activității și a grupurilor/comitetelor locale de sprijin pentru îmbunătățirea accesului la educație al grupurilor dezavantajate, inclusiv al romilor;
12. instituirea unui sistem de identificare eficace, monitorizare și intervenție promptă pentru eradicarea cazurilor de discriminare și segregare școlară;
13. completarea legislației actuale pentru combaterea segregării ( Ordinul nr. 1.540 din 19 iulie 2007 ) cu sancțiuni sau acțiuni obligatorii în cazul depistării situațiilor de segregare școlară;
14. amenajarea spațiilor școlare și dotarea școlilor în care învață cu preponderență elevi romi, cunoscut fiind faptul că în aceste școli spațiile și dotările sunt inferioare din punct de vedere calitativ în comparație cu alte școli;
15. asigurarea transportului școlar pentru elevii romi care locuiesc în zone marginale și îndepărtate ale localităților;
16. campanii de combatere și prevenire a discriminării în școli și medierea conflictelor apărute în sistemul educațional, cu implicarea elevilor sau a părinților aparținând minorității rome;
17. realizarea de activități extrașcolare cu elevi și copii romi și cei care nu aparțin acestei minorități pentru deprinderea și stimularea relațiilor interetnice;
18. monitorizarea cazurilor de abandon școlar și intervenție prin furnizare de servicii de consiliere elevilor romi aflați în risc de abandon școlar și familiilor acestora;
19. alte intervenții considerate necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite;
20. conceperea și implementarea de programe de educație a tinerilor și adulților romi/din comunitățile de romi, axate pe cunoașterea drepturilor civice și pe creșterea stimei de sine, prin parteneriate cu APL-uri (autorități publice locale), Agenția Națională pentru Romi, Ministerul Culturii și/sau ONG-uri;
21. conceperea și implementarea de programe de instruire a funcționarilor din instituțiile publice și a personalului din serviciile publice de educație, sănătate, asistență și protecție socială etc. pe teme referitoare la prevenirea și combaterea discriminării, la promovarea diversității (istorică/etnică/lingvistică/culturală/ religioasă/de gen/fizică etc.), a interculturalității și alterității în societate, prin parteneriate cu ANR, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Culturii și/sau ONG-uri;
22. adoptarea de măsuri legislative și administrative în vederea asigurării participării și continuității școlare pentru copiii care călătoresc în străinătate, prin elaborarea unei metodologii privind reînscrierea în unitățile de învățământ a copiilor care, din diferite motive, își însoțesc frecvent părinții la muncă în străinătate.
B. Ocuparea forței de muncă
Obiectiv specific:
Îmbunătățirea participării pe piața muncii a cetățenilor români aparținând minorității rome.
În contextul Strategiei Europa 2020, ținta asumată de România în domeniul ocupării forței de muncă este ca minimum 70% din populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să fie ocupată. Participarea cetățenilor români aparținând minorității rome (un grup cu o medie de vârstă redusă) cu drepturi egale pe piața muncii devine esențială pentru sprijinirea costurilor naționale aflate în creștere aferente sistemelor de pensii și de sănătate, dar și altor costuri aferente vârstelor înaintate*37).
Direcții de acțiune:
Măsurile implementate, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 76/2002
privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, și ale
Legii nr. 279/2005
privind ucenicia la locul de muncă, republicată, în vederea integrării pe piața muncii a categoriilor vulnerabile, inclusiv a cetățenilor români aparținând minorității rome, cuprinse în programele de formare profesională și de ocupare a forței de muncă, conduc la formularea următoarelor direcții de acțiune:
1. asigurarea informării privind piața muncii și punerea în contact a șomerilor romi cu angajatorii:
a) servicii gratuite de informare și consiliere profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
b) servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau nou-create;
2. creșterea șanselor de ocupare a persoanelor aparținând minorității rome prin încurajarea mobilității geografice și valorificarea capacităților antreprenoriale:
a) stimularea mobilității forței de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz;
b) acordarea gratuită de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau inițierea unei afaceri, în scopul creșterii gradului de ocupare prin înființarea propriei afaceri;
3. stimularea încadrării șomerilor indemnizați înainte de expirarea perioadei de acordare a indemnizației de șomaj prin completarea veniturilor salariale;
4. dezvoltarea și certificarea competențelor profesionale:
a) organizarea de cursuri de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă;
b) servicii gratuite de evaluare și certificare de competențe dobândite în sistem informal și non-formal;
c) cuprinderea în programe de ucenicie la locul de muncă;
5. stimularea angajatorilor care încadrează persoane aparținând unor categorii defavorizate pe piața muncii prin acordarea de subvenții;
6. acordarea de sprijin financiar pentru înființarea/dezvoltarea unor noi afaceri: sprijin financiar nerambursabil, precum și de servicii de consultanță, mentorat și asistență pentru începerea unei activități independente sau inițierea unei afaceri, în scopul creșterii gradului de ocupare;
7. acordarea de acompaniament personalizat tinerilor romi cu risc de marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate și oferirea de servicii specifice.
Cetățenii români aparținând minorității rome vor putea beneficia de măsurile finanțate din Fondul Social European 2014-2020 care vor susține: crearea de locuri de muncă, prin: creșterea adaptabilității și mobilității în scop de muncă; crearea unor mecanisme adecvate de căutare a unui loc de muncă; furnizarea serviciilor de ocupare în funcție de nevoile specifice ale acestora; sprijinirea acțiunilor de ocupare pe cont propriu.
Din Fondul Social European 2014-2020 vor fi acordate stimulente financiare/subvenții persoanelor din cadrul comunităților defavorizate și grupurilor vulnerabile, inclusiv persoanelor de etnie romă, în vederea încurajării intrării sau menținerii lor pe piața muncii, în paralel cu asigurarea tranziției de la sistemul de protecție socială către piața muncii.
Fondul Social European 2014-2020 va finanța consilierea și pregătirea profesională pentru antreprenorii din sectorul social, entitățile din economia socială/întreprinderile sociale de inserție, precum și măsuri de integrare socioeconomică a persoanelor din comunitățile marginalizate, inclusiv a celor cu o pondere semnificativă a cetățenilor români aparținând minorității rome, precum și dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale la nivelul comunităților locale.
Tinerii de etnie romă (16-24 ani) pot beneficia de măsuri destinate integrării lor pe piața forței de muncă sau de îmbunătățire a competențelor, în special cei care nu au un loc de muncă sau care nu urmează studii sau cursuri de formare, inclusiv prin implementarea "garanției pentru tineri".
C. Sănătate
Obiective specifice:
1. îmbunătățirea accesului cetățenilor români aparținând minorității rome, inclusiv al celor din comunitățile tradiționale rome, la servicii de sănătate de bază, preventive și curative, integrate și de calitate;
2. reducerea riscurilor și prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate și morbiditate prevalente în populația romă;
3. creșterea capacității instituționale a autorităților publice locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare și implementare a programelor/intervențiilor de sănătate adresate comunităților cu romi, monitorizarea și evaluarea acestora;
4. prevenirea discriminării cetățenilor români aparținând minorității rome care accesează serviciile de sănătate.
Direcții de acțiune:
1. îmbunătățirea accesului cetățenilor români aparținând minorității rome la servicii de sănătate de bază, preventive și curative, integrate și de calitate:
a) dezvoltarea rețelei de servicii de sănătate de bază și promovarea asigurării de servicii integrate în domeniile protecției sociale, educației și sănătății la nivel comunitar:
(i) continuarea înființării de centre comunitare pilot (multifuncționale) la nivel local;
(ii) îmbunătățirea cadrului normativ de funcționare a asistenței comunitare în sănătate;
(iii) formarea unui grup de lucru permanent cu scopul de a analiza situațiile identificate și a elabora și promova proiecte de acte normative, atât în interiorul Ministerului Sănătății, cât și pe circuitul interministerial, în vederea îmbunătățirii cadrului legislativ privind serviciile comunitare de bază și funcționarea acestora în sistem integrat;
(iv) asigurarea controlului metodologic de către autoritățile publice centrale și locale:
- standarde și proceduri privind serviciile comunitare integrate;
- monitorizarea semestrială și evaluarea periodică a funcționării sistemului de servicii integrate;
(v) extinderea la nivel național a rețelei de centre comunitare care furnizează servicii de bază integrate;
(vi) dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de servicii de sănătate la nivel comunitar:
- instruire și formare;
- elaborarea de instrumente de lucru în sistem integrat, ghiduri și protocoale de practică;
(vii) angajarea, cu prioritate, a unui asistent medical comunitar rom în comunitățile rurale cu cetățeni români aparținând acestei minorități;
(viii) sprijinirea, în condițiile legislației în vigoare, a tinerilor romi absolvenți cu studii în domeniul medical, în vederea angajării acestora pe piața muncii, inclusiv în comunitățile cu populație preponderent romă;
b) creșterea ponderii cetățenilor români aparținând minorității rome în sistemul asigurărilor sociale de sănătate:
(i) informarea cetățenilor români aparținând minorității rome asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
(ii) creșterea ponderii cetățenilor români aparținând minorității rome care beneficiază de serviciile de asistență medicală primară;
(iii) monitorizarea accesului cetățenilor români aparținând minorității rome neasigurate la pachetul minimal de servicii de sănătate;
2. reducerea riscurilor și prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate și morbiditate prevalente la cetățenii români aparținând minorității rome:
a) reducerea incidenței bolilor transmisibile și netransmisibile în rândul cetățenilor români aparținând minorității rome:
(i) creșterea acoperirii vaccinale la copiii din categoriile vulnerabile;
(ii) implementarea de programe adaptate specificului diverselor comunități de romi sau mixte privind prevenția primară și depistarea precoce a bolilor cronice netransmisibile cu prevalență crescută în rândul populației rome;
(iii) implementarea de programe de prevenire a bolilor transmisibile;
(iv) dezvoltarea de parteneriate între structurile deconcentrate ale Ministerului Sănătății, autoritățile publice locale și societatea civilă în domeniul promovării sănătății și implementarea de programe și proiecte în acest domeniu;
b) creșterea prevalenței utilizării planificării familiale, în special în rândul tinerelor rome, și implementarea de intervenții adresate sănătății femeii și copilului:
(i) informarea și consilierea femeilor și fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei și copilului, prevenirea și combaterea violenței domestice și a traficului de persoane;
(ii) extinderea gradului de acoperire teritorială cu măsuri de contracepție gratuite;
(iii) creșterea capacității personalului din rețeaua comunitară în domeniul sănătății reproducerii și sănătății mamei și copilului;
3. creșterea capacității instituționale a autorităților publice locale în procesul de identificare a nevoilor de sănătate, dezvoltare și implementare a programelor/intervențiilor de sănătate adresate comunităților cu cetățeni români aparținând minorității rome, monitorizarea și evaluarea acestora:
a) dezvoltarea de programe de formare pentru autoritățile locale în domeniul politicilor de sănătate bazate pe elemente concrete, al sănătății publice și organizării sistemului de servicii de sănătate;
b) identificarea și inventarierea nevoilor medico-sociale ale populației cu risc atât în mediul urban, cât și în mediul rural;
c) elaborarea și implementarea de planuri de sănătate locale, județene și regionale adaptate specificului fiecărei comunități;
d) furnizarea de asistență tehnică pentru elaborarea și implementarea planurilor de sănătate;
e) consolidarea capacității autorităților publice locale în ceea ce privește recunoașterea și reacția la problemele de sănătate ale romilor și ale altor grupuri vulnerabile, precum și formarea acestora în accesarea fondurilor europene cu care să faciliteze intervenția necesară;
f) elaborarea unor instrumente standardizate de analiză, colectare de date, planificare, comunicare între autoritățile publice locale și centrale implicate în asigurarea asistenței medicale comunitare;
4. prevenirea discriminării cetățenilor români aparținând minorității rome care accesează serviciile de sănătate:
a) promovarea educației pentru nediscriminarea grupurilor vulnerabile în învățământul cu profil medical preuniversitar, universitar, postuniversitar;
b) înființarea de către fiecare consiliu județean a unei linii verzi de sesizare a discriminării pacienților romi care accesează serviciile de sănătate;
D. Locuire și mică infrastructură
Obiectiv specific:
Asigurarea condițiilor decente de locuit în comunitățile defavorizate din punct de vedere economic și social, inclusiv în comunitățile de romi, precum și asigurarea accesului la servicii publice și la infrastructura de utilități publice.
În vederea îndeplinirii obiectivului în domeniul de competență, au fost identificate următoarele priorități:
1. realizarea de construcții de locuințe sociale la care să aibă acces nediscriminatoriu cetățenii români aparținând minorității rome cu venituri reduse;
2. reabilitarea unor clădiri, aflate în proprietatea autorităților administrației publice locale, din zonele cu populație romă defavorizată;
3. dezvoltarea infrastructurii de utilități publice în comunitățile locale cu populație romă defavorizată;
4. dezvoltarea unor programe de regenerare urbană integrată și eradicare a habitatului insalubru, în baza unei legi și a unei metodologii specifice;
5. elaborarea cadrului strategic prin care vor fi elaborate și implementate proiecte integrate de dezvoltare locală, cu finanțare FESI, destinate reducerii sărăciei populației defavorizate de la nivel urban;
6. identificarea așezărilor informale în vederea dezvoltării unor politici adecvate;
7. asigurarea cadrului legislativ și metodologic adecvat pentru îmbunătățirea calității condițiilor de locuit și a dezvoltării zonelor dezavantajate;
8. cadastru și intabularea gratuită a proprietăților imobiliare, cu atenție specială pentru grupurile vulnerabile și cetățenii români aparținând minorității rome.
Direcții de acțiune în domeniile locuire și mică infrastructură:
1. susținerea proiectelor de construire și/sau reabilitare a locuințelor sociale, astfel încât persoanele din categoriile defavorizate, în special cetățenii români aparținând minorității rome, să poată beneficia de spații de locuire, inclusiv cu implicarea cetățenilor romi în construcția/reabilitarea locuințelor respective (activitate care va avea impact atât în domeniul ocupării, cât și în domeniul responsabilizării acestora);
2. asigurarea condițiilor decente de viață persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile, în special cetățenii români aparținând minorității rome, prin dezvoltarea infrastructurii de utilități publice;
3. implementarea unor programe de construcții de locuințe în zonele cu populație romă defavorizată;
4. elaborarea procedurilor prin care vor fi elaborate și implementate proiecte integrate de dezvoltare locală, cu finanțare FESI, destinate reducerii sărăciei populației defavorizate de la nivel urban;
5. definirea mecanismelor pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor de regenerare urbană;
6. asigurarea cadrului de reglementări și de instrumente de intervenție (inclusiv proiecte-pilot), în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață a grupurilor vulnerabile (inclusiv romi);
7. identificarea așezărilor informale în vederea dezvoltării unor politici adecvate, în baza strategiei naționale a locuirii;
8. simplificarea procedurii de înregistrare sistematică a proprietăților imobiliare;
9. înregistrarea sistematică gratuită a proprietăților în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară (cu atenție specială pentru grupurile vulnerabile și cetățenii români aparținând minorității rome);
10. campanii de informare și sensibilizare publică cu scopul înștiințării cetățenilor (cu atenție specială pentru grupurile vulnerabile și cetățenii români aparținând minorității rome) cu privire la desfășurarea lucrărilor de înregistrare sistematică a proprietăților, beneficiile ce decurg și modul de implicare a deținătorilor de proprietăți din zona respectivă;
11. participarea grupurilor vulnerabile și a cetățenilor români aparținând minorității rome în cadrul procesului de înregistrare sistematică a proprietăților;
12. consolidarea capacității administrative a autorităților administrației publice locale în vederea planificării strategice și accesării de fonduri externe nerambursabile destinate incluziunii romilor.
E. Cultură
Obiectiv specific:
Păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității culturale (limbă, obiceiuri, istorie, patrimoniu) a cetățenilor români aparținând minorității rome.
Direcții de acțiune:
1. inițierea unor proiecte culturale pentru păstrarea, dezvoltarea și promovarea patrimoniului cultural al cetățenilor români aparținând minorității rome, acordând o atenție deosebită tinerilor:
a) organizarea unor expoziții tematice care să reflecte aspecte ale vieții și istoriei romilor pe teritoriul României, în vederea înființării unui muzeu de profil;
b) sprijinirea proiectelor culturale privind păstrarea și promovarea culturii români, a evenimentelor culturale cu specific inspirat din folclorul și cultura români, a cercetărilor interculturale și a lucrărilor cultural-științifice referitoare la romi;
c) fondarea unui ansamblu artistic-muzical în cadrul Centrului Național de Cultură a Romilor și a unui repertoriu specific;
d) atragerea unor muzicieni care să constituie un atelier de creație muzicală specifică;
e) facilitarea manifestării artei teatrale și cinematografice cu tematică romă sau în limba români, în instituțiile de cultură locale;
f) valorificarea contribuțiilor muzicale ale lăutarilor și muzicanților romi, organizarea de festivaluri anuale, la nivel local;
2. proiecte de promovare a interculturalității și a culturii romilor în spațiul public.
F. Infrastructură și servicii sociale
Obiectiv specific:
Dezvoltarea de către instituțiile publice a unor măsuri care să răspundă unor nevoi sociale ale categoriilor defavorizate, inclusiv ale cetățenilor români aparținând minorității rome, în domeniile: protecția copilului, dezvoltare comunitară, justiție și ordine publică.
Direcții de acțiune:
1. protecția copilului:
a) educarea adolescenților și a părinților în spiritul valorilor familiale, al responsabilităților parentale și al noii viziuni referitoare la drepturile copilului în familie;
b) sensibilizarea populației în ceea ce privește atât dispozițiile legale privind primordialitatea responsabilității părinților referitoare la creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, cât și sancțiunile ce decurg din nerespectarea obligațiilor părintești;
c) promovarea valorilor familiale prin campanii de informare și sensibilizare;
d) dezvoltarea serviciilor de prevenire a separării copilului de familie și asigurarea creșterii și educării acestuia în cadrul comunității;
e) desfășurarea unor programe educative pentru părinți și copii, în vederea prevenirii abuzului și neglijării copilului și a violenței familiale;
2. justiție și ordine publică:
a) organizarea unor campanii de promovare și respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
b) derularea unor programe de informare pentru identificarea și soluționarea corectă a cazurilor de discriminare;
c) identificarea, prevenirea și rezolvarea operativă, prin mediere comunitară, fără caracter judiciar, a stărilor conflictuale susceptibile a genera violență familială, comunitară sau/și interetnică;
d) inițierea și desfășurarea unor programe de educație juridică, civică și de prevenire, în colaborare cu cetățenii români aparținând minorității rome;
e) continuarea alocării de locuri distincte pentru admiterea la instituțiile de formare profesională ale Ministerului Afacerilor Interne;
3. administrație și dezvoltare comunitară:
a) evaluarea anuală a activității BJR, precum și a experților locali pentru problemele romilor care activează în cadrul primăriilor;
b) introducerea în programele de pregătire a specialiștilor în administrație publică, asistență socială, sănătate, învățământ etc. a unor module didactice referitoare la istoria, cultura și situația socioeconomică a cetățenilor români aparținând minorității rome;
c) continuarea procesului de identificare a persoanelor fără certificate de stare civilă și fără acte de identitate în vederea înregistrării în registrele de stare civilă a actelor și faptelor de stare civilă aferente acestora, precum și procurării certificatelor de stare civilă și a actelor de identitate;
d) realizarea și difuzarea de materiale cu privire la prevenirea și combaterea discriminării, în cadrul unor campanii locale, județene sau/și naționale;
e) asigurarea reprezentării cetățenilor români aparținând minorității rome în structurile administrației publice locale.
Toate direcțiile de acțiune pentru fiecare sector, planurile sectoriale de măsuri prezentate în anexa nr. 1 și tipurile de indicatori din anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezenta strategie.
A. Educație
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│
Indicatori
│
Rezultate 2016
│
Rezultate 2020
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 1.│Numărul circumscripțiilor școlare cu pondere
│Sistem de culegere și monitorizare
│Sistem de culegere și monitorizare│
│
│elevi romi de minimum 15% în care este
│date implementat în 300 de
│date implementat în toate școlile │
│
│implementat un sistem de culegere și
│circumscripții școlare unde ponderea│unde ponderea elevilor romi este
│
│
│monitorizare a datelor privind cuprinderea
│elevilor romi este de minimum 15%
│de minimum 15%
│
│
│copiilor de vârstă preșcolară (3-6 ani) și
│
│
│
│
│școlară (7-16 ani) într-o formă de învățământ │
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 2.│Numărul copiilor romi de vârstă ante-
│5.800 copii romi de vârstă ante-
│30.000 copii romi de vârstă ante- │
│
│preșcolară și preșcolară care nu sunt înscriși│preșcolară și preșcolară beneficiari│preșcolară și preșcolară
│
│
│la grădiniță, beneficiari de sprijin pentru a │de sprijin pentru a se înscrie la
│beneficiari de suport pentru a se │
│
│se înscrie la grădiniță și a beneficia de
│grădiniță și a beneficia de educație│înscrie la grădiniță și a
│
│
│educație preșcolară (identificare, consiliere │ante-preșcolară/preșcolară/
│beneficia de educație ante-
│
│
│parentală, haine, hrană, scurtarea duratei
│școlară*38)
│preșcolară/ preșcolară/școlară
│
│
│necesare pentru a ajunge la cea mai apropiată │
│
│
│
│grădiniță etc.)
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 3.│Rata de participare la educație timpurie
│Creșterea la cel puțin 50% în anul
│Creșterea la 70% în anul 2020
│
│
│(preșcolară) a copiilor cu vârste între
│2016 (față de 37% în 2011)*39)
│(față de 37% în 2011)
│
│
│3-5 ani
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 4.│Numărul copiilor romi cu vârstă aferentă
│2.000 de copii romi cu vârstă
│Toți copiii din grupuri
│
│
│nivelului primar și gimnazial în afara
│aferentă nivelului primar sau
│vulnerabile (inclusiv romi) cu
│
│
│sistemului educațional, care primesc sprijin
│gimnazial beneficiari de sprijin
│vârstă aferentă nivelului primar
│
│
│pentru a se înscrie și a urma efectiv
│pentru a se înscrie și a urma
│și gimnazial beneficiari de
│
│
│cursurile școlare (identificare, consiliere
│efectiv cursurile școlare
│sprijin pentru a se înscrie și a
│
│
│parentală, haine, hrană, scurtarea duratei
│
│urma efectiv cursurile școlare
│
│
│necesare pentru a ajunge la cea mai apropiată │
│
│
│
│grădiniță etc.)
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 5.│Numărul copiilor romi cu vârste între 7-14 ani│Reducerea cu 10% (față de anul 2011)│Toți copiii din grupuri
│
│
│(nivel primar + gimnazial) care nu urmează
│a numărului copiilor cu vârste între│vulnerabile (inclusiv romi) cu
│
│
│școala
│7-14 ani care nu urmează școala
│vârste între 7-14 ani urmează
│
│
│
│
│școala
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 6.│Număr de elevi romi beneficiari de program
│10.000 de elevi romi beneficiari de │40.000 de elevi romi beneficiari
│
│
│școlar suport "Școală după școală"
│programe-suport "Școală după școală"│de programe-suport "Școală după
│
│
│
│
│școală"
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 7.│Număr de cetățeni români aparținând
│5.000 de cetățeni români aparținând │20.000 de cetățeni români
│
│
│minorității rome care și-au îmbunătățit
│minorității rome și-au îmbunătățit
│aparținând minorității rome și-au │
│
│nivelul educațional ca beneficiari de program │nivelul educațional în urma
│îmbunătățit nivelul educațional în│
│
│școlar suport "A doua șansă"
│participării la un program-suport
│urma participării la un program-
│
│
│
│"A doua șansă"
│suport "A doua șansă"
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 8.│Pondere persoane analfabete din totalul
│Reducere de la 14,1% în 2011*40) la │Reducere de la 14,1% în 2011*41)
│
│
│cetățenilor români aparținând minorității
│13,1% în 2016. Acest fapt presupune │la 10% în 2020. Acest fapt
│
│
│rome cu vârsta de peste 10 ani
│alfabetizarea a 5.000 de persoane
│presupune alfabetizarea a încă
│
│
│
│aparținând minorității rome în
│15.000 de cetățeni români
│
│
│
│următorii 2 ani
│aparținând minorității rome până
│
│
│
│
│în 2020 (în plus față de cei
│
│
│
│
│alfabetizați în intervalul
│
│
│
│
│2015-2016)
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 9.│Număr de elevi din mediul rural din categorii │10.000 de copii din mediul rural din│Acordarea de transport gratuit
│
│
│vulnerabile (cu precădere romi), din
│categorii vulnerabile (cu precădere │(în baza carnetului de elev)
│
│
│localități unde ponderea elevilor romi din
│romi), din localități unde ponderea │tuturor copiilor vulnerabili
│
│
│școală este de minimum 15%, care beneficiază
│elevilor romi din școală este de
│(inclusiv copiii romi)
│
│
│de transport școlar gratuit
│minimum 15%, beneficiari de
│
│
│
│
│transport gratuit la școală
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│10.│Număr de copii din categorii vulnerabile (cu
│10.000 de părinți ai unor copii din │50.000 de părinți ai unor copii
│
│
│precădere romi) în risc de abandon școlar, ale│categorii vulnerabile (cu precădere │din categorii vulnerabile (cu
│
│
│căror familii au primit suport pentru
│romi) în risc de abandon școlar,
│precădere romi) în risc de abandon│
│
│creșterea șanselor de ocupare pe piața muncii │beneficiari de suport pentru
│școlar, beneficiari de suport
│
│
│(informare, mediere, formare)
│creșterea șanselor de ocupare pe
│pentru creșterea șanselor de
│
│
│
│piața muncii (informare, mediere,
│ocupare pe piața muncii
│
│
│
│formare)
│(informare, mediere, formare)
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│11.│Număr de copii din categorii vulnerabile (cu
│10.000 de copii din categorii
│30.000 de copii din categorii
│
│
│precădere romi) în risc de abandon școlar,
│vulnerabile (cu precădere romi) în
│vulnerabile (cu precădere romi)
│
│
│care au beneficiat de programe pentru
│risc de abandon școlar, beneficiari │în risc de abandon școlar,
│
│
│îmbunătățirea situației socioeconomice în
│de suport pentru îmbunătățirea
│beneficiari ai unor astfel de
│
│
│aspectele care le blochează incluziunea
│situației socioeconomice în
│programe
│
│
│educațională (hrană, haine, condiții de
│aspectele care le blochează
│
│
│
│locuire, stare de sănătate etc.)
│incluziunea educațională (hrană,
│
│
│
│
│haine, condiții de locuire, stare de│
│
│
│
│sănătate etc.)
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│12.│Număr de școli în care învață elevi romi în
│200 de școli în care învață elevi
│Toate școlile în care învață elevi│
│
│pondere de minimum 15%, în care nu s-a
│romi în pondere de minimum 15%,
│romi cu pondere de minimum 15%, în│
│
│intervenit prin alte programe similare de
│reabilitate școlar
│care nu s-a intervenit prin alte
│
│
│reabilitare școlară
│
│programe similare de reabilitare
│
│
│
│
│școlară reabilitate școlar
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│13.│Număr de studenți romi înscriși pe locuri
│800 de tineri romi înscriși la
│1.000 de tineri romi înscriși la
│
│
│speciale la universitate
│facultate pe locuri distincte
│facultate pe locuri distincte
│
│
│
│destinate candidaților romi (față
│destinate candidaților romi
│
│
│
│de 600 în 2013)
│(față de 600 în 2013)
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│14.│Număr de mediatori școlari formați, cu accent │252 de mediatori formați
│
│
│
│pe managementul problemelor asociate educației│
│
│
│
│incluzive pentru copii romi
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│15.│Număr de mediatori școlari încadrați și
│Încadrarea și angajarea a minimum
│Încadrarea și angajarea de
│
│
│angajați în unitățile de învățământ care
│600 de mediatori școlari în
│mediatori școlari în toate cele
│
│
│necesită mediere școlară
│unitățile de învățământ care
│1.680 de unități de învățământ în │
│
│
│necesită mediere școlară
│care numărul de copii și elevi
│
│
│
│
│romi este de minimum 15%
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│16.│Număr de cadre didactice inițiate/
│252 de persoane formate ca
│
│
│
│perfecționate în cunoștințe de limba români,
│potențiali educatori, învățători,
│
│
│
│principiile școlii incluzive, a cunoașterii și│profesori de limba români
│
│
│
│aplicării elementelor de istorie, cultură a
│
│
│
│
│romilor
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│17.│Număr de județe care au elaborate planuri de
│Toate județele (42) vor avea
│În toate școlile segregarea
│
│
│prevenire a segregării școlare pe criteriu
│elaborate planuri de prevenire a
│școlară este prevenită și
│
│
│etnic
│segregării școlare pe criteriu
│eliminată.
│
│
│
│etnic.
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│18.│Îmbunătățirea legislației antidiscriminare
│Modificarea Ordinului nr. 1.540 din │
│
│
│prin includerea de acțiuni și măsuri
│19 iulie 2007 cu completări privind │
│
│
│obligatorii în cazurile de segregare etnică
│acțiuni și măsuri obligatorii, în
│
│
│
│constatate
│cazurile de segregare etnică
│
│
│
│
│constatate
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│19.│Numărul elevilor romi care studiază în școală │Creșterea cu aproximativ 10% a
│Creșterea cu aproximativ 15% a
│
│
│limba români ori disciplina istoria și
│numărului de elevi romi care
│numărului de elevi romi care
│
│
│tradițiile romilor (la clasele a VI-a-a VII-a,│studiază în școală limba români și/ │studiază în școală limba români
│
│
│în trunchiul comun ori ca disciplină opțională│sau istoria și tradițiile romilor
│și/sau istoria și tradițiile
│
│
│la alte clase)
│
│cultura romilor în școală
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│20.│Numărul de elevi romi înscriși în clase/secții│Creșterea cu 10% a numărului de
│Creșterea cu 15% a numărului de
│
│
│cu predare în limba români
│elevi romi înscriși în clase/secții │elevi romi înscriși în clase/
│
│
│
│cu predare în limba români
│secții cu predare în limba români │
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│21.│Includerea în programele școlare de la toate
│Programele școlare revizuite cuprind│În întreg curriculumul național și│
│
│nivelurile de învățământ (în nota de
│elemente privind diversitatea și,
│în toate manualele școlare sunt
│
│
│prezentare, activități de învățare,
│în baza lor, manualele școlare
│prezente elemente care promovează │
│
│recomandări metodologice, teme/conținuturi
│promovează diversitatea, indiferent │în mod explicit diversitatea.
│
│
│ale învățării) a unor elemente specifice
│de disciplină.
│
│
│
│diversității, inclusiv cu elemente privind
│
│
│
│
│romii (în acord cu prevederile OMECT
│
│
│
│
│nr.
1.529/2007 )
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│22.│Număr de cadre didactice beneficiare ale
│Aproximativ 500 de cadre
│Aproximativ 500 de cadre
│
│
│cursurilor de formare continuă pe teme
│didactice/an
│didactice/an
│
│
│referitoare la diversitate
│
│
│
└───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
B. Ocuparea forței de muncă
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│
Indicatori
│
Rezultate 2016
│
Rezultate 2020
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 1.│Număr de cetățeni români aparținând
│70.000 de cetățeni români aparținând│Cel puțin 75.000 de cetățeni
│
│
│minorității rome care au accesat măsurile
│minorității rome care au accesat
│români aparținând minorității rome│
│
│active
│măsurile active
│care au accesat măsurile active/
│
│
│
│
│4.500 de persoane ocupate în urma │
│
│
│
│accesării măsurilor active
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 2.│Număr de cetățeni români aparținând
│5.000 de români aparținând
│Cel puțin 7.500 de cetățenii
│
│
│minorității rome informate și consiliate
│minorității rome informate și
│români aparținând minorității rome│
│
│
│consiliate
│informate și consiliate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 3.│Număr de cetățeni români aparținând
│Cel puțin 5.000 de persoane mediate,│Cel puțin 7.500 de persoane
│
│
│minorității rome mediate
│din care cel puțin 2.000 de persoane│mediate, din care cel puțin 4.000 │
│
│Număr de persoane încadrate ca urmare a
│încadrate ca urmare a medierii
│de persoane încadrate ca urmare a │
│
│medierii
│
│medierii
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 4.│Număr de cetățeni români aparținând
│60 de persoane cărora li s-a aplicat│Cel puțin 100 de persoane cărora
│
│
│minorității rome cărora li s-a aplicat măsura:│măsura: stimularea mobilității
│li s-a aplicat măsura: stimularea │
│
│stimularea mobilității forței de muncă prin
│forței de muncă prin acordarea de
│mobilității forței de muncă prin
│
│
│acordarea de prime de încadrare sau instalare,│prime de încadrare sau instalare,
│acordarea de prime de încadrare
│
│
│după caz
│după caz
│sau instalare, după caz
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 5.│Număr de cetățeni români aparținând
│1.000 de cetățeni români aparținând │1.500 de persoane aparținând
│
│
│minorității rome formați în meserii/calificări│minorității rome formate în meserii/│minorității rome formate în
│
│
│cerute pe piața muncii
│calificări cerute pe piața muncii
│meserii/calificări cerute pe piața│
│
│
│
│muncii
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 6.│Număr de persoane aparținând minorității rome │100 de persoane aparținând
│100 de persoane aparținând
│
│
│evaluate și certificate în competențe
│minorității rome evaluate/an și
│minorității rome evaluate/an și
│
│
│dobândite nonformal
│certificate în competențe dobândite │certificate în competențe
│
│
│
│nonformal
│dobândite nonformal
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 7.│Număr de persoane cărora li s-a aplicat
│100 de persoane cărora li s-a
│150 de persoane cărora li s-a
│
│
│măsura: acordarea de subvenții angajatorilor
│aplicat măsura: acordarea de
│aplicat măsura: acordarea de
│
│
│pentru încadrarea persoanelor aparținând unor │subvenții angajatorilor pentru
│subvenții angajatorilor pentru
│
│
│categorii dezavantajate sau cu acces mai greu │încadrarea persoanelor aparținând
│încadrarea persoanelor aparținând │
│
│pe piața muncii
│unor categorii dezavantajate sau cu │unor categorii dezavantajate sau
│
│
│
│acces mai greu pe piața muncii
│cu acces mai greu pe piața muncii │
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 8.│Număr de persoane cărora li s-a aplicat
│50 de persoane cărora li s-a aplicat│100 de persoane cărora li s-a
│
│
│măsura: acordarea de acompaniament
│măsura: acordarea de acompaniament
│aplicat măsura: acordarea de
│
│
│personalizat tinerilor cu risc de
│personalizat tinerilor cu risc de
│acompaniament personalizat
│
│
│marginalizare socială prin încheierea de
│marginalizare socială prin
│tinerilor cu risc de marginalizare│
│
│contracte de solidaritate și oferirea de
│încheierea de contracte de
│socială prin încheierea de
│
│
│servicii specifice, inclusiv prin acordarea de│solidaritate și oferirea de servicii│contracte de solidaritate și
│
│
│subvenții angajatorilor de inserție care
│specifice, inclusiv prin acordarea
│oferirea de servicii specifice,
│
│
│încadrează persoane din această categorie
│de subvenții angajatorilor de
│inclusiv prin acordarea de
│
│
│
│inserție care încadrează persoane
│subvenții angajatorilor de
│
│
│
│din această categorie
│inserție care încadrează persoane │
│
│
│
│din această categorie
│
└───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
C. Sănătate
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│
Indicatori
│
Rezultate 2016
│
Rezultate 2020
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│ 1.│Îmbunătățirea accesului cetățenilor români aparținând minorității rome la servicii de sănătate de bază, preventive și │
│
│curative, integrate și de calitate:
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│(1)│a) % populație rurală acoperită cu servicii
│Centre comunitare care furnizează
│Centre comunitare care furnizează │
│
│comunitare, dezagregat pe județ/regiune;
│servicii de bază integrate medico-
│servicii de bază integrate medico-│
│
│gravide/copii sub 5 ani; beneficiari romi
│sociale extinse la nivel național
│sociale extinse la nivel național │
│
│b) Nr. de AMC și MSR*42) angajați
│
│
│
│
│c) Nr. (%) comunități rurale acoperite cu
│
│
│
│
│asistenți medicali comunitari romi (din total │
│
│
│
│comunități cu AMC)
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(2)│Legislație primară și secundară aprobată de
│Cadrul normativ privind serviciile
│Cadrul normativ privind serviciile│
│
│Guvern
│de sănătate comunitare îmbunătățit
│de sănătate comunitare coerent,
│
│
│
│
│aplicabil și sustenabil
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(3)│Compleanța la standarde (% furnizori servicii │- Grup de lucru permanent
│Standarde și proceduri de lucru
│
│
│comunitare care raportează conform
│interministerial cu participarea
│definite
│
│
│standardelor)
│societății civile
│
│
│
│
│- Standarde și proceduri de lucru
│
│
│
│
│definite
│
│
│
│
│- Plan de monitorizare și evaluare
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(4)│Procent de furnizori de servicii de bază
│Furnizori de servicii de bază
│Furnizori de servicii de bază
│
│
│comunitare instruiți (din total angajați)
│comunitare instruiți și/sau
│comunitare instruiți și/sau
│
│
│
│formați*43) conform ghidurilor și
│formați*44) conform ghidurilor și │
│
│
│procedurilor definite
│procedurilor definite
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(5)│Rapoarte de evaluare a asistenței comunitare
│Plan standardizat de monitorizare și│Plan standardizat de monitorizare │
│
│integrate (2016, 2018, 2020)
│evaluare a asistenței comunitare
│și evaluare a asistenței
│
│
│
│
│comunitare
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│ 2.│Reducerea riscurilor și prevenirea îmbolnăvirilor asociate modelelor de mortalitate și morbiditate prevalente în
│
│
│rândul populației rome:
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│(1)│Procentul (%) persoanelor rome cu calitate de │Creșterea numărului cetățenilor
│Creșterea numărului cetățenilor
│
│
│asigurat de sănătate din total asigurați/județ│români aparținând minorității rome
│români aparținând minorității rome│
│
│
│cu calitate de asigurat de
│cu calitate de asigurat de
│
│
│
│sănătate*45)
│sănătate*46)
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(2)│Procentul (%) persoane rome cu minimum 1
│Creșterea ponderii populației rome
│Creșterea ponderii populației rome│
│
│vizită la medicul de familie pe an*47)
│care beneficiază de serviciile de
│care beneficiază de serviciile de │
│
│Procentul (%) populație romă neasigurată
│asistență medicală primară
│asistență medicală primară
│
│
│beneficiară de servicii de sănătate*48)
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(3)│Procent (%) persoane rome informate (indicator│Creșterea ponderii populației
│Creșterea ponderii populației
│
│
│dezagregat pe județe, pe tipuri de comunități/│informate asupra dreptului la
│informate asupra dreptului la
│
│
│grupuri)
│pachetul minimal de servicii de
│pachetul minimal de servicii de
│
│
│
│sănătate pentru persoanele care nu
│sănătate pentru persoanele care nu│
│
│
│sunt incluse în sistemul
│sunt incluse în sistemul
│
│
│
│asigurărilor sociale de sănătate
│asigurărilor sociale de sănătate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(4)│Procent acoperire vaccinală la copil (conform │Creșterea acoperirii vaccinale la
│Creșterea acoperirii vaccinale la │
│
│JAF*49)). Procent (%) mame rome informate
│copiii din categoriile vulnerabile, │copiii din categoriile
│
│
│asupra campaniilor de imunizare
│inclusiv romi
│vulnerabile, inclusiv romi
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(5)│Număr pacienți romi cu HTA, DZ, BPOC*50),
│Programe de prevenție primară și
│Programe de prevenție primară și
│
│
│monitorizați în AMP conform ghidurilor de
│depistare precoce a bolilor cronice │depistare precoce a bolilor
│
│
│practică
│prevalente populației rome,
│cronice prevalente populației
│
│
│
│implementate în fiecare regiune-
│rome, implementate în fiecare
│
│
│
│județ
│regiune-județ
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(6)│Procent (%) populație romă beneficiară de
│Programe de prevenire a bolilor
│Programe de prevenire a bolilor
│
│
│programe de prevenire a bolilor transmisibile │transmisibile, în special
│transmisibile, în special
│
│
│Raport anual privind bolile transmisibile
│tuberculoză și HIV/SIDA adresate
│tuberculoză și HIV/SIDA adresate
│
│
│prioritare
│romilor, implementate în fiecare
│romilor, implementate în fiecare
│
│
│
│regiune-județ
│județ
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(7)│Procent (%) populație romă beneficiară de
│Programe de promovare a unui stil de│Programe de promovare a unui stil │
│
│programe de promovare a unui stil de viață
│viață sănătos (campanii) adresate
│de viață sănătos (campanii)
│
│
│sănătos
│romilor, implementate în fiecare
│adresate romilor, implementate în │
│
│
│regiune-județ
│fiecare regiune-județ
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(8)│Procent (%) femei rome care beneficiază de
│Servicii de planificare familială
│Servicii de planificare familială │
│
│servicii de planificare familială/an
│și măsuri de contracepție gratuite
│și măsuri de contracepție gratuite│
│
│
│disponibile
│disponibile
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│ 3.│Creșterea capacității instituționale a autorităților publice locale în procesul de identificare a nevoilor de
│
│
│sănătate, dezvoltare și implementare a programelor/intervențiilor de sănătate adresate comunităților de romi:
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│(1)│Număr de persoane din structurile CJ/APL*51)
│Creșterea numărului de persoane din │Creșterea numărului de persoane
│
│
│formate în domeniul politicilor de sănătate
│structurile CJ/APL*52) formate în
│din structurile CJ/APL*53) formate│
│
│bazate pe dovezi, al sănătății publice și
│domeniul politicilor de sănătate
│în domeniul politicilor de
│
│
│organizării sistemului de servicii de sănătate│bazate pe dovezi, al sănătății
│sănătate bazate pe dovezi, al
│
│
│
│publice și organizării sistemului
│sănătății publice și organizării
│
│
│
│de servicii de sănătate
│sistemului de servicii de sănătate│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(2)│Număr de populație vulnerabilă pe furnizor de │Creșterea numărului de populație
│Creșterea numărului de populație
│
│
│servicii comunitare integrate
│vulnerabilă pe furnizor de servicii │vulnerabilă pe furnizor de
│
│
│
│comunitare integrate
│servicii comunitare integrate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(3)│Număr (%) de planuri locale, județene și
│Planuri de sănătate locale, județene│Planuri de sănătate locale,
│
│
│regionale realizate conform standardului MS
│și regionale elaborate conform
│județene și regionale elaborate
│
│
│
│standardelor naționale
│conform standardelor naționale
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(4)│Rapoarte naționale de cercetare privind
│Instrumente standardizate de
│Instrumente standardizate de
│
│
│sănătatea romilor (2016, 2018, 2020)
│analiză/ colectare date/planificare/│analiză/ colectare date/
│
│
│
│comunicare între autoritățile
│planificare/comunicare între
│
│
│
│publice locale și centrale privind
│autoritățile publice locale și
│
│
│
│sănătatea romilor implementate
│centrale privind sănătatea romilor│
│
│
│
│implementate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(5)│Procent de realizare a măsurilor planurilor
│Realizarea/implementarea măsurilor
│Realizarea/implementarea măsurilor│
│
│de sănătate județene/locale/regionale de
│planurilor de sănătate județene/
│planurilor de sănătate județene/
│
│
│servicii de sănătate
│locale/regionale de servicii de
│locale de servicii de sănătate
│
│
│
│sănătate
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│ 4.│Prevenirea discriminării cetățenilor români aparținând minorității rome care accesează serviciile de sănătate:
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│(1)│a. Număr (%) de instituții de învățământ
│Educația pentru nediscriminarea
│Educația pentru nediscriminarea
│
│
│medical care au în curriculum de formare un
│grupurilor vulnerabile este inclusă │grupurilor vulnerabile este
│
│
│astfel de curs
│în învățământul cu profil medical
│inclusă în învățământul cu profil │
│
│b. Număr anual de cursanți
│preuniversitar, universitar,
│medical preuniversitar,
│
│
│
│postuniversitar
│universitar, postuniversitar
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(2)│a. Număr (%) de beneficiari informați/
│Furnizorii de servicii comunitare
│Furnizorii de servicii comunitare │
│
│consiliați
│sunt formați în prevenirea/
│sunt formați în prevenirea/
│
│
│
│combaterea discriminării pacienților│combaterea discriminării
│
│
│
│romi
│pacienților romi
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(3)│Număr de cazuri de discriminare în acordarea
│Consiliile de etică ale spitalelor
│Consiliile de etică ale spitalelor│
│
│serviciilor medicale în unitățile medicale
│cu mecanisme funcționale de
│cu mecanisme funcționale de
│
│
│instrumentate anual
│monitorizare și instrumentare a
│monitorizare și instrumentare a
│
│
│
│cazurilor de discriminare a
│cazurilor de discriminare a
│
│
│
│pacienților romi
│pacienților romi
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(4)│Număr de cazuri raportate
│Fiecare consiliu județean dispune de│Fiecare consiliu județean dispune │
│
│Rapoarte anuale de monitorizare și evaluare
│o linie verde pentru sesizarea
│de o linie verde pentru sesizarea │
│
│
│cazurilor de discriminare a
│cazurilor de discriminare a
│
│
│
│pacienților romi care accesează
│pacienților romi care accesează
│
│
│
│serviciile de sănătate
│serviciile de sănătate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│(5)│Număr de cazuri analizate de Colegiul
│Procedura de aplicare a Ordonanței
│Procedura de aplicare a Ordonanței│
│
│Medicilor, raportate anual în fiecare județ de│nr. 137/2003, aplicată de CMR.
│nr. 137/2003, aplicată de CMR.
│
│
│observatorii incluși în comisiile de etică
│Includerea unor observatori din
│Includerea unor observatori din
│
│
│ale colegiilor medicilor județene
│structurile ANR în toate comisiile
│structurile ANR în toate comisiile│
│
│
│județene de etică ale colegiilor
│județene de etică ale colegiilor
│
│
│
│medicilor care instrumentează cazuri│medicilor care instrumentează
│
│
│
│de discriminare a romilor.
│cazuri de discriminare a romilor
│
└───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
*49) Joint Assessment Framework este un sistem de evaluare bazat pe indicatori elaborat la nivelul Comisiei Europene în contextul Strategiei Europa 2020.
*50) HTA (hipertensiune arterială); DZ (diabet zaharat); BPOC (boli pulmonare obstructive cronice).
*51) Formarea va include și principii/practici ale nediscriminării și respectării drepturilor omului.
*52) Formarea va include și principii/practici ale nediscriminării și respectării drepturilor omului.
*53) Formarea va include și principii/practici ale nediscriminării și respectării drepturilor omului.
──────────
D. Locuire și mică infrastructură
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│
Indicatori
│
Rezultate 2016
│
Rezultate 2020
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 1.│Implementarea unui proiect de regenerare
│Cadru instituțional și partenerial
│
│
│
│urbană integrată și eradicare a habitatului
│definit, Grup de lucru constituit
│
│
│
│insalubru în cartierul Ferentari
├────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│
│
│Strategie de dezvoltare locală
│Proiecte individuale aferente
│
│
│
│integrată, primele proiecte
│strategiei implementate, condiții │
│
│
│individuale implementate
│de locuire ameliorate, zone
│
│
│
│
│reabilitate, acces îmbunătățit la │
│
│
│
│servicii sociale
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 2.│Elaborare metodologie de analiză și
│Ghid aprobat prin ordin al
│Zone cu habitat insalubru
│
│
│intervenție cu privire la habitatul insalubru │ministrului și aplicat de
│identificate, număr intervenții
│
│
│
│autoritățile publice locale
│ale autorităților locale realizate│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 3.│Elaborarea lucrării "Analiză privind așezările│Reglementări elaborate conform
│
│
│
│informale din România - evaluarea situației
│strategiei naționale a locuirii
│
│
│
│actuale în vederea formulării unor
│
│
│
│
│reglementări și instrumente de intervenție" - │
│
│
│
│studiu care participă la fundamentarea
│
│
│
│
│strategiei naționale a locuirii
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 4.│Actualizarea legislației cu privire la
│Acte normative modificate sau
│
│
│
│locuire, în baza consultării grupurilor-țintă │elaborate, conform nevoilor
│
│
│
│
│identificate
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 5.│Elaborarea proiectului de lege privind
│Lege aprobată
│Proiecte de regenerare urbană
│
│
│regenerarea urbană integrată
│
│implementate în baza legii privind│
│
│
│
│regenerarea urbană integrată
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 6.│Elaborarea Strategiei naționale a locuirii,
│Strategia națională a locuirii
│Evaluări, rapoarte aferente
│
│
│în cadrul componentei nr. 4 a proiectului
│elaborată și aprobată
│monitorizării implementării
│
│
│"Coordonarea și selecția eficientă și
│
│Strategiei
│
│
│transparentă a proiectelor de infrastructură
│
│
│
│
│finanțate din instrumente structurale și de la│
│
│
│
│bugetul de stat pentru perioada 2014-2020
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 7.│Număr de locuințe nou-construite de care
│Creșterea numărului de locuințe de
│
│
│
│beneficiază cetățenii români aparținând
│care beneficiază cetățenii români
│
│
│
│minorității rome confruntate cu riscul
│aparținând minorității rome
│
│
│
│sărăciei și excluziunii
│confruntate cu riscul sărăciei și
│
│
│
│
│excluziunii
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 8.│Număr de locuințe reabilitate de care
│Creșterea numărului de locuințe
│
│
│
│beneficiază cetățenii români aparținând
│reabilitate
│
│
│
│minorității rome confruntate cu riscul
│
│
│
│
│sărăciei și excluziunii
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 9.│Număr de gospodării rome care beneficiază de
│Creșterea numărului de gospodării
│
│
│
│accesul la utilități
│care să aibă acces la utilități
│
│
│
│
│publice
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│10.│Proiecte integrate prin care se finanțează
│Strategii integrate de dezvoltare
│Persoane care trăiesc în zone
│
│
│măsuri destinate incluziunii sociale a
│locală
│urbane unde s-au implementat
│
│
│comunităților defavorizate (inclusiv cetățenii│
│strategii de dezvoltare locală
│
│
│români aparținând minorității rome - nr.)
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│11.│Număr de prevederi legale modificate
│Simplificarea procedurii de
│
│
│
│
│înregistrare sistematică gratuită a │
│
│
│
│proprietăților, eliberarea
│
│
│
│
│certificatelor pentru înscrierea în │
│
│
│
│cartea funciară a posesorilor ca
│
│
│
│
│proprietari, respectiv dezbaterea
│
│
│
│
│succesiunilor în cazul
│
│
│
│
│proprietarilor decedați
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│12.│Număr de proprietăți/hectare înregistrate
│Creșterea numărului de proprietăți
│Creșterea numărului de proprietăți│
│
│gratuit, în general și în special pentru
│înregistrate gratuit, ca urmare a
│înregistrate gratuit, ca urmare a │
│
│grupurile vulnerabile și cetățenii români
│derulării proiectelor de
│derulării proiectelor de
│
│
│aparținând minorității rome
│înregistrare sistematică a
│înregistrare sistematică a
│
│
│
│proprietăților în 240 UAT
│proprietăților în 970 UAT
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│13.│Număr de persoane, în general și în special
│Creșterea numărului de persoane,
│Creșterea numărului de persoane,
│
│
│din grupurile vulnerabile și cetățenii români │care au înțeles beneficiile ce
│care au înțeles beneficiile ce
│
│
│aparținând minorității rome, care au fost
│decurg din înregistrarea gratuită a │decurg din înregistrarea gratuită │
│
│implicate în întâlnirile de informare
│proprietăților și modul de implicare│a proprietăților și modul de
│
│
│organizate în cadrul campaniilor de informare │a deținătorilor de proprietăți din
│implicare a deținătorilor de
│
│
│publică locală și care au participat la
│zona respectivă
│proprietăți din zona respectivă
│
│
│etapele procesului de înregistrare sistematică│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│14.│Numărul de persoane din cadrul grupurilor
│Creșterea numărului de persoane din │Creșterea numărului de persoane
│
│
│vulnerabile și de cetățeni români aparținând
│cadrul grupurilor vulnerabile și al │din cadrul grupurilor vulnerabile │
│
│minorității rome care au participat la
│cetățenilor români aparținând
│și al cetățenilor români
│
│
│procesul de înregistrare sistematică atât în
│minorității rome care au fost
│aparținând minorității rome care
│
│
│etapa de informare, cât și în etapa de
│asistați la participarea în toate
│au fost asistați la participarea
│
│
│publicare a datelor obținute
│etapele procesului de înregistrare
│în toate etapele procesului de
│
│
│
│sistematică a proprietăților
│înregistrare sistematică a
│
│
│
│
│proprietăților
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│15.│Numărul de unități administrativ-teritoriale
│Creșterea calității planurilor
│
│
│
│beneficiare ale planurilor locale de acțiune
│locale de acțiune privind
│
│
│
│privind incluziunea cetățenilor români
│incluziunea cetățenilor români
│
│
│
│aparținând minorității rome
│aparținând minorității rome
│
│
└───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
E. Cultură
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│
Indicatori
│
Rezultate 2016
│
Rezultate 2020
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 1.│Numărul de sesiuni de finanțare realizate
│Realizarea unei sesiuni de
│Realizarea unei sesiuni de
│
│
│pentru cercetări etnografice, publicații,
│finanțare pe an
│finanțare pe an
│
│
│proiecte video și multimedia destinate
│
│
│
│
│documentării și păstrării identității rome,
│
│
│
│
│inclusiv limba români, muzica și dansul
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 2.│Numărul de târguri de meșteșuguri tradiționale│
│
│
│
│ale romilor realizate
│Realizarea unui târg/semestru
│Realizarea unui târg/semestru
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 3.│Numărul de cursuri de formare/perfecționare
│Realizarea unui curs/semestru
│Realizarea unui curs/semestru
│
│
│organizate pentru meșteșugarii romi, precum
│Număr cursanți pe serie - 20
│Număr cursanți pe serie - 20
│
│
│și numărul de cursanți
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 4.│Numărul de concursuri de meșteșuguri
│
│
│
│
│tradiționale rome realizate
│Realizarea unui concurs/semestru
│Realizarea unui concurs/semestru
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 5.│Numărul de proiecte realizate în cadrul
│Realizarea a 2 proiecte/an în
│Realizarea a 2 proiecte/an în
│
│
│Programului național de cercetare a arhivelor │cadrul programului
│cadrul programului Crearea
│
│
│naționale și locale pentru crearea
│
│Centrului Național de Documentare │
│
│patrimoniului unui Centru Național de
│
│despre Romi
│
│
│Documentare despre Romi.
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 6.│Numărul de proiecte realizate în cadrul
│Realizarea a 2 proiecte/an
│Realizarea a 2 proiecte/an
│
│
│Programului național de cercetare a
│
│
│
│
│comunităților de romi (neamuri, meserii,
│
│
│
│
│obiceiuri și tradiții, graiuri etc.)
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 7.│Numărul de volume despre istoria și cultura
│Publicarea primei cărți până în anul│Publicarea celei de-a doua cărți
│
│
│romilor publicate, precum și tirajul acestora │2016, cu un tiraj de aproximativ
│până în anul 2020, cu un tiraj de │
│
│
│3.000 de exemplare
│aproximativ 3.000 de exemplare
│
│
│
│Creșterea gradului de cunoaștere a
│Creșterea gradului de cunoaștere
│
│
│
│culturii și simbolurilor
│a culturii și simbolurilor
│
│
│
│identității rome
│identității rome
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 8.│Numărul de plăci memoriale referitoare la
│Amplasarea anuală a unei plăci
│Amplasarea anuală a unei plăci
│
│
│personalități rome și la momente din istoria
│memoriale
│memoriale
│
│
│romilor amplasate
│Punerea în valoare, în circuitul
│Punerea în valoare, în circuitul
│
│
│
│național și internațional, a
│național și internațional, a
│
│
│
│principalelor momente din istoria
│principalelor momente din istoria │
│
│
│romilor
│romilor
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 9.│Numărul de monumente de for public referitoare│Amplasarea unui monument de for
│Amplasarea a trei monumente de for│
│
│la istoria și cultura romilor amplasate
│public până în anul 2016
│public până în anul 2020
│
│
│
│Creșterea interesului copiilor,
│Creșterea interesului copiilor,
│
│
│
│elevilor, tinerilor și adulților în │elevilor, tinerilor și adulților
│
│
│
│studierea istoriei
│în studierea istoriei
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│10.│Numărul de programe culturale rome realizate
│
│
│
│
│la nivel local, în comunități de romi
│Realizarea a patru programe/an
│Realizarea a patru programe/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│11.│Numărul de romi cărora li s-a acordat titlul
│Acordarea titlului de Tezaur Uman
│Acordarea titlului de Tezaur Uman │
│
│de Tezaur Uman Viu
│Viu pentru 2 romi până în anul 2016 │Viu pentru 4 romi până în anul
│
│
│
│
│2020
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│12.│Numărul de elemente din patrimoniul cultural
│
│
│
│
│imaterial rom incluse în repertoriul național │3 elemente/an
│3 elemente/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│13.│Numărul de publicații în limba români pentru
│Realizarea a două publicații pe an
│Realizarea a două publicații pe an│
│
│cultivarea limbii români în comunitățile de
│în tiraj de 1.000 bucăți
│în tiraj de 1.000 bucăți
│
│
│romi și societate în general, precum și
│
│
│
│
│tirajul acestora
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│14.│Numărul de beneficiari ai burselor de
│
│
│
│
│excelență
│4 beneficiari/an
│4 beneficiari/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│15.│Numărul de tabere de creație realizate, precum│Realizarea a 2 tabere de creație/an │Realizarea a 2 tabere de
│
│
│și numărul de beneficiari ai acestora
│15-25 beneficiari/an
│creație/an
│
│
│
│
│15-25 beneficiari/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│16.│Numărul de artiști premiați anual
│Premierea a unui minimum de 6
│Premierea a unui minimum de 6
│
│
│
│artiști/an
│artiști/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│17.│Numărul de expoziții organizate cu lucrări
│
│
│
│
│ale artiștilor romi
│Realizarea unei expoziții/an
│Realizarea unei expoziții/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│18.│Numărul de cărți publicate ale scriitorilor
│
│
│
│
│romi
│Publicarea a două cărți/an
│Publicarea a două cărți/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│19.│Numărul de spectacole de teatru, de muzică,
│Realizarea a două spectacole/an
│Realizarea a două spectacole/an
│
│
│de dans și de filme artistice ale artiștilor
│pentru fiecare domeniu în parte
│pentru fiecare domeniu în parte
│
│
│romi sau cu tematică romă realizate
│
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│20.│Numărul de organizații ale artiștilor romi
│
│
│
│
│care au primit sprijin pentru autoorganizare
│
│
│
│
│și infrastructură
│două organizații/an
│două organizații/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│21.│Numărul de expoziții ale artiștilor romi
│
│
│
│
│realizate în alte țări
│Realizarea a două expoziții/an
│Realizarea a două expoziții/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│22.│Numărul de spectacole de teatru, muzică, dans │
│
│
│
│și de filme artistice ale artiștilor romi sau │
│
│
│
│cu tematică romă realizate în alte țări
│Realizarea a două spectacole/an
│Realizarea a două spectacole/an
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│23.│Numărul de cursuri de formare profesională/
│Realizarea a două activități de
│Realizarea a două activități de
│
│
│școli de vară de limba români/pe teme rome
│formare/an
│formare/an
│
│
│pentru funcționarii care lucrează cu și pentru│Minimum 20 de cursanți/an
│Minimum 20 de cursanți/an
│
│
│persoanele aparținând minorității romilor în
│
│
│
│
│administrația publică, asistență socială,
│
│
│
│
│sănătate, poliție, învățământ
│
│
│
└───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
F. Infrastructură și servicii sociale
1. Protecția copilului
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│
Indicatori
│
Rezultate 2016
│
Rezultate 2020
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 1.│Număr de campanii de promovare a valorilor
│Cel puțin o campanie derulată
│Campanii de informare și
│
│
│familiale
│
│sensibilizare derulate la nivel
│
│
│
│
│comunitar
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 2.│Număr de servicii de zi înființate
│107 servicii de zi înființate
│Creșterea cu 50% a numărului
│
│
│
│
│serviciilor de prevenire a
│
│
│
│
│separării copilului de familie
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 3.│Număr copii beneficiari ai serviciilor de zi
│Cel puțin 30% dintre copiii
│Creșterea cu cel puțin 20% a
│
│
│nou-înființate
│beneficiari ai serviciilor de zi
│numărului de copii romi
│
│
│
│nou-înființate să provină din
│beneficiari ai serviciilor de zi
│
│
│
│familii rome.
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 4.│Număr de ONG-uri implicate în campania de
│Cel puțin două parteneriate semnate │Asigurarea serviciilor necesare de│
│
│prevenire a abuzului și neglijării și a
│în vederea implementării unor
│consiliere pentru toate familiile │
│
│oricărei forme de violență asupra copilului
│proiecte în cadrul cărora familiile │aflate în risc de abuz, neglijare,│
│
│
│de cetățeni români aparținând
│violență în familie, în cadrul
│
│
│
│minorității rome să fie prevăzute ca│unor proiecte derulate în
│
│
│
│grup-țintă distinct.
│parteneriat de către autoritățile │
│
│
│
│locale și ONG-uri
│
└───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
2. Justiție și ordine publică
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│
Indicatori
│
Rezultate 2016
│
Rezultate 2020
│
├──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│
MAI
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ 1.│Număr de locuri distincte pentru cetățenii
│Minimum 2% din totalul locurilor
│Minimum 2% din totalul locurilor
│
│
│români aparținând minorității rome în
│alocate candidaților cetățeni români│alocate candidaților cetățeni
│
│
│instituțiile de formare profesională ale
│aparținând minorității rome
│români aparținând minorității rome│
│
│Ministerului Afacerilor Interne
│
│
│
├──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│
CNCD
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ 1.│Număr de campanii derulate (pentru măsura 1)
│1. Două campanii derulate;
│1. 6 campanii derulate;
│
│
│
│(o campanie derulată anual
│(o campanie derulată anual
│
│
│
│2015-2016)
│2015-2020)
│
│
│
│2. Număr de petiții depuse*
│2. Număr de petiții depuse*
│
│
│
│3. Număr de petiții soluționate*
│3. Număr de petiții soluționate*
│
│
│
│4. Număr de soluții de constatare a │4. Număr de soluții de constatare │
│
│
│faptelor de discriminare*
│a faptelor de discriminare*
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 2.│Număr de programe derulate, număr de
│1. 8 programe derulate
│1. 24 programe derulate
│
│
│beneficiari (pentru măsura 2)
│(4 programe derulate anual
│(4 programe derulate anual
│
│
│
│2015-2016)
│2015-2020)
│
│
│
│2. 336 beneficiari
│2. 1.008 beneficiari
│
│
│
│(168 beneficiari anual 2015-2016)
│(168 beneficiari anual 2015-2016) │
│
│
│3. Număr de petiții depuse*
│3. Număr de petiții depuse*
│
│
│
│4. Număr de petiții soluționate*
│4. Număr de petiții soluționate*
│
│
│
│5. Număr de soluții de constatare a │5. Număr de soluții de constatare │
│
│
│faptelor de discriminare*
│a faptelor de discriminare*
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 3.│Număr de programe derulate, număr de
│1. 8 programe derulate
│1. 24 programe derulate
│
│
│beneficiari
│(4 programe derulate anual
│(4 programe derulate anual
│
│
│(pentru măsura 3)
│2015-2016)
│2015-2020)
│
│
│
│2. 336 beneficiari
│2. 1.008 beneficiari
│
│
│
│(168 beneficiari anual 2015-2016)
│(168 beneficiari anual 2015-2016) │
│
│
│3. Număr de petiții depuse*
│3. Număr de petiții depuse*
│
│
│
│4. Număr de petiții soluționate*
│4. Număr de petiții soluționate*
│
│
│
│5. Număr de soluții de constatare a │5. Număr de soluții de constatare │
│
│
│faptelor de discriminare*
│a faptelor de discriminare*
│
└───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
3. Administrație și dezvoltare comunitară
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┐
│
Indicatori
│
Rezultate 2016
│
Rezultate 2020
│
├──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│
MADR
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ 1.│Număr de organizații neguvernamentale și
│
│
│
│
│parteneri cetățeni români aparținând
│
│
│
│
│minorității rome din grupurile de acțiune
│
│
│
│
│locală (GAL)
│
10
│
30
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 2.│Număr de proiecte care abordează aspecte
│
│
│
│
│privind romii prin programul LEADER
│
5
│
15
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 3.│Număr de acțiuni de animare și promovare
│
│
│
│
│LEADER care se vor adresa comunităților
│
│
│
│
│locale, potențiale teritorii GIL semnificativ │
│
│
│
│populate cu cetățeni români aparținând
│
│
│
│
│minorității rome
│
10
│
30
│
├──────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│
MAI
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ 1.│Număr de campanii de informare și acțiuni de
│10 campanii de informare și acțiuni │10 campanii de informare și
│
│
│îndrumare și control metodologic la serviciile│de îndrumare și control metodologic │acțiuni de îndrumare și control
│
│
│publice comunitare de evidență a persoanelor
│la serviciile publice comunitare de │metodologic la serviciile publice │
│
│
│evidență a persoanelor
│comunitare de evidență a
│
│
│
│
│persoanelor
│
├───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┤
│
ANR
│
├───┬──────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤
│ 1.│Număr de campanii organizate anual cu privire │
│
│
│
│la implicațiile exercitării dreptului la
│
│
│
│
│liberă circulație în cadrul Uniunii Europene
│16 campanii
│48 de campanii
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 2.│Număr de persoane informate cu privire la
│
│
│
│
│implicațiile exercitării dreptului la liberă
│
│
│
│
│circulație în cadrul Uniunii Europene
│1.000 de persoane informate
│5.000 de persoane informate
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 3.│Număr de reuniuni organizate pentru lansarea
│40 de reuniuni BJR și structuri
│
│
│
│unui proces de dialog social și intervenții
│regionale, cu participarea
│
│
│
│specifice
│ONG-urilor 2016: inițierea unui
│
│
│
│
│mecanism consultativ la nivel
│
│
│
│
│regional, compus din serviciile
│
│
│
│
│publice deconcentrate (nivel
│
│
│
│
│județean) și ONG-uri active (nivel
│
│
│
│
│local)
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 4.│Număr de planuri regionale de intervenție
│elaborarea a 8 planuri regionale de │
│
│
│elaborate
│intervenție
│
│
├───┼──────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤
│ 5.│Număr de campanii de informare în vederea
│
│
│
│
│obținerii actelor de proprietate/posesie
│16 campanii
│48 de campanii
│
└───┴──────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────┘
9. Implicații pentru buget
Planurile de acțiune pe termen scurt pentru implementarea Strategiei sunt concepute pe baza planurilor sectoriale și specifică sursele de finanțare necesare îndeplinirii fiecărui obiectiv.
Cheltuielile estimate în mii RON pentru implementarea prezentului proiect de act normativ în perioada 2015-2016 sunt următoarele:
┌─────────────────────────────────────────────────┬───────────────────────────┐
│
Domeniu
│
Cheltuieli (mii RON)
│
│
├─────────────┬─────────────┤
│
│
2015
│
2016
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Educație*)
│
138.592
│
138.592
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Ocuparea forței de muncă
│
2.245
│
2.245
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Sănătate
│
36.000
│
45.000
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Locuire și mică infrastructură
│
31.500
│
29.420
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Cultură
│
500
│
500
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Protecția copilului
│
2.920
│
**)
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Egalitate de șanse și prevenirea și combaterea
│
│
│
│violenței în familie***)
│
1.100
│
1.128
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Justiție și ordine publică****)
│
344
│
344
│
├─────────────────────────────────────────────────┼─────────────┼─────────────┤
│Administrație și dezvoltare comunitară (ANR)
│
36
│
36
│
└─────────────────────────────────────────────────┴─────────────┴─────────────┘
Acțiunile se suportă din bugetele prognozate pentru perioada 2015-2016 aferente ordonatorilor principali de credite cu responsabilități în implementarea Strategiei.
În anul 2016 se va elabora de către Comitetul Interministerial de Monitorizare și Evaluare, pe baza propunerilor instituțiilor cu atribuții în domeniu, o nouă propunere privind sursele de finanțare pentru perioada 2017-2020, care va fi adoptată de către Guvern.
Sumele menționate mai sus reprezintă o parte a bugetului alocat implementării Strategiei, la care contribuie și alte surse, în special finanțări din fonduri europene.
10. Implicații juridice
În plan legislativ se impune evaluarea actelor normative incidente domeniului incluziunii cetățenilor români aparținând minorității rome, demersurile legislative urmărind cu precădere clarificarea competențelor și responsabilităților structurilor cu atribuții în materie, corelarea domeniilor subsecvente, precum și asigurarea compatibilității actelor normative cu reglementările UE.
În contextul descentralizării administrative se impun completări atât la
Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, cât și la
Legea educației naționale nr. 1/2011 , cu modificările și completările ulterioare, în sensul stimulării punerii în aplicare a prevederilor prezentului document, dar și a altor acte normative incidente Strategiei sau modificarea unor acte normative cu prevederi contrare.
De asemenea, este necesară completarea
Legii nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare,
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008
privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către autoritățile publice locale, aprobată prin
Legea nr. 174/2011 , cu modificările ulterioare, și a normelor de aplicare a ordonanței.
Completarea actelor normative menționate este necesară pentru clarificarea desfășurării și monitorizării activității de asistență medicală comunitară și mediere sanitară în scopul realizării obiectivelor strategiei de incluziune.
11. Etape esențiale și instituții responsabile
1. Structuri responsabile
Implementarea Strategiei va fi asigurată, în funcție de aria de competență relevantă pentru fiecare plan de acțiune, de către următoarele instituții:
a) la nivel central
- Ministerul Fondurilor Europene;
- Ministerul Educației și Cercetării Științifice;
- Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin instituțiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, respectiv Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
- Ministerul Sănătății;
- Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice;
- Ministerul Culturii;
- Ministerul Finanțelor Publice;
- Ministerul Afacerilor Interne;
- Secretariatul General al Guvernului;
- Agenția Națională pentru Romi;
- Departamentul pentru Relații Interetnice;
- Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției, în funcție de atribuțiile specifice acestora, vor fi informate și consultate în ceea ce privește procesul de implementare, monitorizare și evaluare a Strategiei, precum și în procesul de raportare către Guvern și partenerii externi asupra progreselor înregistrate în aplicarea acesteia.
b) la nivel local:
- instituțiile prefectului, prin birourile județene pentru romi;
- autoritățile administrației publice locale;
- serviciile publice deconcentrate.
2. Etape organizatorice
a) la nivel central:
Ministerele de resort și celelalte instituții și autorități publice responsabile vor înființa sau, după caz, vor reactiva în termen de 30 de zile de la data adoptării Strategiei, prin ordine ale miniștrilor de resort, comisiile ministeriale pentru romi/comisiile pentru romi.
Comisia va fi formată din personal cu funcții de conducere și experți cu atribuții în implementarea planurilor de măsuri, va fi condusă la nivel de secretar de stat și se va reuni trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
Din Comisie face parte și punctul de contact responsabil în cadrul instituției respective pentru activitatea de monitorizare și implementare (a se vedea pct. 12 subpct. 1). Aceasta va coordona o structură administrativă internă formată din minimum 3 experți cu atribuții directe în sprijinirea implementării planurilor de măsuri, colectarea de date și elaborarea raportului de monitorizare și evaluare la nivelul instituției.
Comisia analizează și propune măsuri și acțiuni necesare pentru implementarea actualei Strategii în domeniul de responsabilitate. De asemenea, Comisia analizează și andosează raportul de monitorizare privind modul de implementare a strategiei pe domeniul de activitate, transmis de către punctul de contact responsabil Secretariatului Comitetului Interministerial de Evaluare și Monitorizare.
De asemenea, Comisia va lua măsuri în vederea implementării deciziilor adoptate de Comitetul Interministerial de Evaluare și Monitorizare.
Comisia poate organiza și reuniuni cu reprezentanți ai societății civile.
b) la nivel local:
(i) Grupul de lucru mixt (GLM) este format la nivel județean din reprezentanți ai structurilor deconcentrate ale ministerelor, membrii organizațiilor neguvernamentale și delegați ai comunităților locale cu un număr semnificativ de cetățeni români aparținând minorității rome, inclusiv consilieri județeni/locali. GLM se înființează prin ordin al prefectului.
GLM analizează și adoptă planul de măsuri pentru incluziunea socială a cetățenilor români aparținând minorității rome elaborat la nivel județean de BJR, în baza Strategiei. Fiecare instituție reprezentată în GLM va fi responsabilă pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul județean de măsuri.
GLM adoptă raportul anual de progres referitor la implementarea planului județean de măsuri.
(ii) Birourile județene pentru romi (BJR) sunt structuri funcționale organizate la nivel județean în cadrul instituțiilor prefectului. Din componența acestora fac parte maximum 3 experți/funcționari din aparatul de execuție și/sau conducere, unul dintre experți aparținând în mod obligatoriu minorității rome. (În cazul în care nu există post în organigramă, acesta se va crea special, după ce actualul act normativ va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.)
Membrii BJR desfășoară activități în echipă, în mod planificat, întreprind periodic vizite de evaluare și monitorizare a situației comunităților de cetățeni români aparținând minorității rome, obțin date și informații de la nivel local pe care le centralizează la nivel județean.
BJR funcționează în subordinea prefectului și în coordonarea tehnică a ANR. Componența nominală a BJR se stabilește prin ordin al prefectului.
Principalele activități ale BJR includ, însă nu se limitează la:
- elaborarea planului județean de măsuri privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome, prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară sau identificate de către autoritățile publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie;
- monitorizarea implementării măsurilor din aria de activitate a autorităților locale și a serviciilor deconcentrate ale ministerelor de resort pentru îndeplinirea obiectivelor și sarcinilor din Strategie;
- sprijinirea implementării măsurilor stabilite în planurile județene prin acordarea de consultanță reprezentanților serviciilor deconcentrate și prin facilitarea accesului acestora în cadrul comunităților de cetățeni români aparținând minorității rome;
- întocmirea rapoartelor anuale de progres referitoare la implementarea planului județean de măsuri privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome și, după adoptarea acestora în GLM, înaintarea către prefect și ANR;
(iii) Experții locali pentru romi sunt angajați și funcționează la nivelul primăriilor. Ei se subordonează tehnic BJR și administrativ primarului. Experții locali aparțin minorității rome și reprezintă principala interfață dintre autoritățile publice locale și comunitățile de cetățeni români aparținând minorității rome. Experții locali pentru romi au un rol esențial în procesul de facilitare comunitară și organizează, la nivel local, Grupul de inițiativă locală (GIL) și Grupul de lucru local (GLL).
(iv) Grupul de inițiativă locală (GIL) este format din reprezentanți ai cetățenilor români aparținând minorității rome.
Expertul local pentru romi propune componența GIL care va fi agreată de către Grupul de lucru local. Rolul GIL este de a identifica, în baza procesului de facilitare comunitară organizat de expertul local pentru romi, principalele nevoi și priorități la nivelul comunității, conform direcțiilor de acțiune ale Strategiei și de a face propuneri care vor fi discutate în cadrul GLL.
(v) Grupul de lucru local (GLL) este format din expertul local pentru romi, reprezentanți ai instituțiilor publice locale, membri ai consiliului local (inclusiv consilieri aparținând minorității rome), membri ai organizațiilor neguvernamentale și un delegat al comunității locale a cetățenilor români aparținând minorității rome din cadrul GIL. GLL va fi înființat prin hotărâre a consiliului local.
Grupul de lucru local (GLL) are ca atribuții:
- Elaborarea planului local de măsuri privind incluziunea cetățenilor români aparținând minorității rome prin armonizarea principalelor nevoi identificate prin procesul de facilitare comunitară în cadrul GIL sau identificate de către autoritățile publice locale, cu măsurile prevăzute în Strategie. Planul de acțiune va fi asumat de către consiliul local prin hotărâre.
- Fiecare membru al GLL va fi responsabil pentru implementarea măsurilor din aria sa de activitate, cuprinse în planul local de acțiune.
● Introducerea planului local de acțiune privind incluziunea romilor în strategia de dezvoltare a localității.
● Transmiterea planului local de acțiune către BJR în vederea introducerii în planul județean de măsuri.
● Monitorizarea implementării măsurilor din planul de acțiune locală și formularea de propuneri în vederea îmbunătățirii acestora.
● Întocmirea rapoartelor semestriale de monitorizare a progresului înregistrat în implementarea planului de acțiune locală și transmiterea lor către primar, BJR și ANR.
3. Implicarea societății civile
În vederea asigurării implementării cu succes a Strategiei este esențială implicarea activă a societății civile. Principalul cadru de consultare a societății civile este Consiliul Consultativ constituit în cadrul ANR, prin ordin al președintelui instituției. Cel puțin o treime din membrii Consiliului Consultativ sunt reprezentanți ai societății civile, selectați pe baza unor criterii transparente și reprezentative publicate pe site-ul instituției.
Acesta se întrunește trimestrial și va analiza stadiul și modul de implementare a măsurilor prevăzute în Strategie și va elabora propuneri de îmbunătățire a activității. Aceste propuneri vor fi transmite, prin ANR, spre analiză Comitetului Interministerial de Evaluare și Monitorizare.
Procesul de consultare a societății civile se constituie ca un principiu de bază și în faza de revizuire a Strategiei.
4. Punctul național de contact
Urmărind dispozițiile referitoare la punctele naționale de contact (art. 3.8 și 3.9) din cadrul Recomandării Consiliului UE cu privire la măsurile de incluziune efectivă a romilor în statele membre din 9-10 decembrie 2013, Punctul național de contact pentru romi este responsabil de coordonarea eforturilor naționale de îmbunătățire a situației cetățenilor români aparținând minorității rome, de implicare în procesul de evaluare și monitorizare a progreselor înregistrate sub umbrela Strategiei, de raportare a acestora către Comisia Europeană și de formularea de propuneri de adaptare și revizuire a Strategiei. Punctul național de contact participă la reuniunile organizate de Comisia Europeană și alte instituții europene pe tematica menționată mai sus.
Punctul național de contact va urmări ca politicile și măsurile propuse la nivel național să fie în linie cu recomandările la nivel european și corelate cu Strategia Europa 2020, prin orientarea eforturilor de incluziune socială a romilor cu precădere către principalele patru domenii: educație, ocupare a forței de muncă, sănătate și locuire.
Punctul național de contact are următoarele atribuții:
a) participarea la elaborarea Strategiei și la dezvoltarea planurilor de acțiune, la urmărirea îndeplinirii măsurilor planificate, actualizarea obiectivelor și la evaluarea finală a rezultatelor Strategiei;
b) participarea la coordonarea interinstituțională pentru implementarea Strategiei, împreună cu celelalte ministere și organe ale administrației publice centrale și locale implicate, precum și la asigurarea coerenței cu măsurile dispuse prin alte programe naționale de reformă sau alte strategii naționale; face parte din comitetul de selecție al DLRC (Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității) și din Grupul funcțional de lucru DLRC, constituit la nivelul Ministerului Fondurilor Europene;
c) participarea, cu informarea și consultarea MAE, la întâlnirile punctelor naționale de contact din Europa, la atelierele de lucru și la schimburile de experiență, precum și în alte formate care relevă de competența sa; prezentarea și raportarea către Comisia Europeană a progreselor înregistrate în implementarea Strategiei, a revizuirilor și a altor modificări.
12. Mecanismul de monitorizare și evaluare a strategiei
1. Structura
În vederea asigurării monitorizării și evaluării Strategiei se constituie Comitetul Interministerial de Monitorizare și Evaluare a Strategiei. Comitetul va fi constituit din reprezentanți ai instituțiilor centrale cu atribuții în implementarea Strategiei, la nivel de secretar de stat. Desemnarea acestora se face de către conducătorii instituțiilor respective în termen de o lună de la intrarea în vigoare a Strategiei. Comitetul va fi condus de către un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului sau al Cancelariei Primului-Ministru, la nivel de secretar de stat, desemnat prin ordin comun al secretarului general al Guvernului și șefului Cancelariei Primului-Ministru.
Comitetul este sprijinit în activitatea sa de un secretariat tehnic, constituit din experți din cadrul Secretariatului General al Guvernului și ai Cancelariei Primului-Ministru. Acesta va fi sprijinit în activitatea sa de doi experți din cadrul Agenției Naționale pentru Romi, desemnați prin decizie a președintelui ANR, și de Punctul național de contact pentru strategiile naționale de incluziune a romilor, ce va fi desemnat prin memorandum aprobat de prim-ministru conform recomandărilor la nivelul UE. Secretariatul tehnic se înființează prin ordin comun al secretarului general al Guvernului și al șefului Cancelariei Primului-Ministru.
Fiecare autoritate reprezentată în Comitetul interministerial va desemna, prin ordin sau decizie a conducătorului autorității, o persoană responsabilă și un supleant, la nivel de conducere care vor avea calitatea de punct de contact responsabil pentru monitorizarea și evaluarea Strategiei la nivelul instituției respective precum și în relația cu Secretariatul tehnic.
2. Funcționarea sistemului de monitorizare și evaluare a Strategiei
Sistemul de monitorizare și evaluare va urmări următoarele aspecte intercorelate:
a) Analiza semestrială de către Comitetul Interministerial de Monitorizare și Evaluare a stadiului implementării Planului de măsuri (anexa nr. 1) și Indicatorilor stabiliți (anexa nr. 2), în sensul atingerii rezultatelor urmărite prin implementarea prezentei strategii. În primul an de implementare a Strategiei Comitetul se va întruni trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea expresă a unui membru al acestuia, pentru a asigura verificarea funcționării mecanismului de monitorizare și evaluare în ansamblul său.
Analiza se va face pe baza unui raport integrat de monitorizare elaborat de către secretariatul tehnic pe baza rapoartelor de monitorizare și evaluare transmise de către punctele de contact responsabile din cadrul instituțiile centrale și ANR, care va prezenta și rapoartele elaborate de BJR.
În vederea elaborării acestui raport integrat se organizează reuniuni periodice de lucru ale secretariatului tehnic cu punctele de contact responsabile.
ANR are responsabilitatea elaborării instrumentelor de lucru (model plan monitorizare, chestionar, formular vizită teren, soft colectare date, ghid de interviuri etc.), inclusiv prin contractarea de servicii de asistență tehnică. De asemenea, asistența tehnică va asigura și formarea resurselor umane implicate în procesul de monitorizare și va elabora sistemul de colectare, analizare și raportare a datelor, ce va fi pus la dispoziția ministerelor și autorităților locale.
Indicatorii urmăriți în procesul de monitorizare și evaluare sunt subsumați fiecăreia dintre măsurile de intervenție specificate în Strategie (anexa nr. 1). Acești indicatori specifici vor putea monitoriza progresul în atingerea rezultatelor vizate (anexa nr. 2).
b) Identificarea și implementarea de soluții/măsuri de remediere pentru atingerea rezultatelor propuse, atunci când datele arată progrese limitate în implementarea Strategiei.
Raportul integrat de evaluare elaborat de Secretariatul tehnic va conține și propuneri de soluții/măsuri de remediere a deficiențelor constatate și, în funcție de evoluții și rezultatele înregistrate, propuneri de actualizare a planurilor de acțiune.
Comitetul Interministerial de Monitorizare și Evaluare va analiza aceste propuneri și va decide asupra soluțiilor/măsurilor de remediere sau îmbunătățire a activității sectoriale pentru atingerea obiectivelor propuse, plecând de la indicatorii existenți. Acestea vor fi transmise spre implementare instituțiilor cu responsabilități în domeniu.
Comitetul poate decide totodată măsuri pentru asigurarea funcționării sistemului de monitorizare și evaluare a Strategiei, atunci când se constată disfuncționalități (întârzieri de raportare, date insuficiente transmise etc.) și poate dispune asupra necesității revizuirii Strategiei în raport cu disfuncționalitățile constatate și evoluțiile la nivel național și european.
Comitetul va elabora un raport anual asupra stadiului implementării Strategiei care va fi transmis pentru informare Guvernului. Un rezumat al acestui raport va fi făcut public.
Acest raport va fi trimis Comisiei Europene prin intermediul Punctului național de contact.
c) Respectând principiul parteneriatului cu societatea civilă, în procesul de elaborare a raportului de monitorizare și evaluare a Strategiei vor fi analizate și recomandările rapoartelor independente inițiate de societatea civilă.
Acestea vor fi prezentate în cadrul Comitetului Interministerial de Monitorizare și Evaluare de către ANR, pe baza discuțiilor din cadrul Consiliului Consultativ.
Comitetul Interministerial de Monitorizare și Evaluare poate organiza reuniuni cu reprezentanții societății civile.
13. Mecanismul de revizuire a strategiei
Strategia va fi revizuită, adaptată și completată în funcție de evoluțiile în plan național sau european.
Comitetul Interministerial de Monitorizare și Evaluare poate decide revizuirea Strategiei funcție de rezultatele procesului de evaluare și monitorizare internă sau la propunerea Punctului național de contact, ca urmare a evoluțiilor în plan european sau a recomandărilor instituțiilor europene.
În 2016 Strategia va fi completată prin hotărâre a Guvernului cu sursele de finanțare pentru perioada 2017-2020.
Planurile de măsuri din prezenta strategie vor fi actualizate după 3 ani.
Un principiu de bază în procesul de revizuire, adaptare sau completare rămâne consultarea societății civile, prin supunerea documentului procesului de dezbatere publică, conform legii.
*
* *
Următoarele anexe fac parte integrantă din prezenta Strategie:
- anexa nr. 1 la Strategie - Planuri de măsuri sectoriale;
- anexa nr. 2 la Strategie - Tipuri de indicatori de performanță pentru prioritățile Strategiei.

──────────
*1) Joint report by the Commission and the Council on social inclusion, 2004, p.8.
──────────

──────────
*2) http://siteresources.worldbank.org/EXTROMA/Resources/Economic_Costs_Roma_Exclusion_Note_Final_RO.pdf
──────────

──────────
*3) http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/
*4) Conform recensământului din 2011 populația stabilă a României este de 20.121.641 persoane, însă pentru 1.236.810 persoane nu a putut fi identificată etnia.
*5) http://ec.europa.eu/justice/policies/discrimination/docs/com_2011_173_en.pdf
*6) Dumitru Sandu, Comunitățile de romi din România - O hartă a sărăciei prin sondajul PROROMI. Banca Mondială, București, iulie 2005, disponibil la: http://www.anr.gov.ro/docs/statistici/PROROMI__Comunitățile_de_Romi_din_România_187.pdf
──────────

──────────
*7) Situația romilor în România. Între incluziune socială și migrație, 2011, București, Fundația Soros România.
*8) Ocupare și neocupare în 2011, principalele rezultate, aprilie 2012, în Moisă F., Rostas I.A., Tarnovschi D., Stoian I., Rădulescu D., Andersen T.Ș. (2013), Raportul societății civile asupra implementării Strategiei Naționale de Integrare a Romilor și a Planului de Acțiune al Deceniului în ROMÂNIA în 2012, p. 72.
──────────

──────────
*9) UNDP/Banca Mondială/Comisia Europeană în Alexandru Ioan Toth (cercetător principal), Adrian Dan și Cosmin Briciu, 2012, Economia socială și comunitățile de romi - provocări și oportunități, UNDP, p.14-15.
──────────

──────────
*10) Eurostat database.
*11) RECI (Roma Early Childhood Inclusion) Overview Report - 2012.
*12) Vincze E., Social Exclusion at the Crossroads of Gender, Ethnicity and Class: A View of Români Women's Reproductive Health, 2006.
*13) UNDP: Data on Roma: România, 2011, http://europeandcis.undp.org/data/show/D69F01FE-F203-1EE9-B45121B12A557E1B.
*14) "Criza ascunsă din sănătate: Inegalități în domeniul sănătății și date dezagregate", Centrul European pentru Drepturile Romilor, octombrie 2013.
*15) EDIS S.A. European Survey on Health and the Roma Community 2009 and Eurostat data on EU-27 (2008) în Fundacion Secretariado Gitano Health Area, Health and the Roma Community, analysis of the situation in Europe Bulgaria, Czech Republic, Greece, Portugal, România, Slovakia, Spain, p. 31. http://ec.europa.eu/justice/discrimination/files/roma_health_en.pdf
*16) Idem, p. 33.

──────────
*17) Moisă F., Rostas I.A., Tarnovschi D., Stoian I., Rădulescu D., Andersen T.Ș. (2013), Raportul societății civile asupra implementării Strategiei Naționale de Integrare a Romilor și a Planului de Acțiune al Deceniului în ROMÂNIA în 2012, p. 104. Datele privind populația romă reprezintă estimări pe bază de sondaj reprezentativ.
──────────

──────────
*18) http://www.prorroma.org/ro/info_proiecte/scoli_creștine_private; Kiss Denes, 2009, "Romii din Herculian și rolul religiei penticostale în viața lor comunitară" în Kiss Tamas, Foszto, Laszlo, Fleck Gabor (editori), 2009, "Incluziune și excluziune. Studii de caz asupra comunităților de romi din România", Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca.
*19) Ortodocși: aproape 475 de mii, romano-catolici: peste 20 de mii, musulmani: peste 3.300 etc.
──────────

──────────
*20) Analiza socioeconomică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale și Incluziune Socială, Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, MMFPSPV, București, iunie 2013, pp. 22-25.
──────────

──────────
*21) The World Bank, Toward an equal start: closing the early learning gap for Roma children in Eastern Europe, 2012, p. 12.
*22) Ana Maria Preoteasa, Monica Șerban, Daniela Tarnovschi. Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație. 2011. București: Fundația Soros România.
*23) Surdu, Laura, 2011. "Roma school participation, non-attendance and discrimination in România", Bucharest, Vanemonde; citat în United Nations Economic and Social Council (2012) Draft country programme document România, p. 3-4.
*24) The World Bank, Toward an equal start: closing the early learning gap for Roma children in Eastern Europe, 2012. p. 9.
──────────

──────────
*25) Duminică G., Ivasiuc A. 2010. O școală pentru toți. Agenția Împreună și UNICEF.
*26) Ana Maria Preoteasa, Monica Șerban, Daniela Tarnovschi. Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație. 2011. p. 36-39. București: Fundația Soros România.
*27) Idem.
──────────

──────────
*28) Conform recensământului din 2011.
──────────

──────────
*29) Ana Maria Preoteasa, Monica Șerban, Daniela Tarnovschi. Situația romilor în România, 2011. Între incluziune socială și migrație. 2011. București: Fundația Soros România.
──────────

──────────
*30) "Criza ascunsă din sănătate: Inegalități în domeniul sănătății și date dezagregate", Centrul European pentru Drepturile Romilor, octombrie 2013.
──────────

──────────
*31) Banca Mondială, Raport Intermediar, septembrie 2013.
──────────

──────────
*32) Analiza socioeconomică pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, GLT Afaceri Sociale și Incluziune Socială, Comitetul Consultativ Tematic Ocupare, incluziune socială și servicii sociale, MMFPSPV, București, iunie 2013, pp. 22-25.
──────────

──────────
*33) Banca Mondială, Raport intermediar, septembrie 2013.
──────────

──────────
*34) The situation of Roma in 11 EU Member States; Survey Results at a Glance, publicat de The Fundamental Rights Agency și The United Nations Development Programme (2012), p. 26, graficul 17.
──────────

──────────
*35) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/lsa/108377.pdf
──────────

──────────
*36) Prin părăsire timpurie a școlii înțelegem situația persoanei care a abandonat școala/nu mai frecventează cursurile unei școli înainte de finalizarea învățământului obligatoriu și nu mai urmează alte forme de educație alternativă sau training (înțelegere similară definiției utilizate de EUROSTAT).
──────────

──────────
*37) http://siteresources.worldbank.org/EXTROMA/Resources/Economic_Costs_Roma_Exclusion_Note_Final_RO.pdf
──────────

──────────
*38) Recensământul populației și al locuințelor 2011.
*39) The World Bank, Toward an equal start: closing the early learning gap for Roma children in Eastern Europe, 2012, p. 12.
*40) Recensământul populației și al locuințelor 2011.
*41) Recensământul populației și al locuințelor 2011.
──────────

──────────
*) Numărul persoanelor incluse în măsurile 1 și 2 ale capitolului "Ocupare" poate fi mai mare decât cel menționat ca indicator. Țintele propuse se referă numai la persoanele care se declară conform legii ca aparținând minorității rome.
──────────

──────────
*42) AMC (Asistente medicale comunitare), MSR (Mediatori sanitari romi).
*43) Formarea va include și principii/practici ale nediscriminării și respectării drepturilor omului.
*44) Formarea va include și principii/practici ale nediscriminării și respectării drepturilor omului.
*45) Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare.
*46) Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare.
*47) Se colectează prin intermediul furnizorilor de servicii comunitare și medicină de familie.
*48) Idem 3, 4.

──────────
*) Costurile la capitolul educație sunt împărțite per an școlar, care începe la 15 septembrie și se încheie la 15 iunie. De aceea, fondurile anului 2015 se referă la anul școlar 2014/2015, deci vor fi cheltuite și în anul 2015, iar cele din 2016 se referă la anul școlar 2015/2016.
**) În anul 2015 urmează să fie decise proiectele cu finanțare pentru 2016.
***) Contribuția totală a Guvernului României prin MMFPSPV la implementarea proiectului menționat în cadrul Obiectivului general: Responsabilizarea familiei pentru creșterea, îngrijirea și educarea propriilor copii este de 1.800.000 euro, pentru contractele de finanțare încheiate până în prezent. Menționăm că implementarea proiectului este realizată de către Unitatea de Management a Proiectului din cadrul MMFPSPV, urmând ca ANPDCA să realizeze monitorizarea ulterioară a funcționalității acestora. 1.800.000 euro la curs de 4,4 RON = 1 euro.
****) Suma anuală alocată de CNCD în cadrul F2 - Justiție și ordine publică.
──────────