OG nr. 97/1999
privind garantarea furnizarii de servicii publice în transporturile rutiere și pe căile navigabile interioare
prezumat în vigoare republicat
Aceasta este o ediție anterioară a actului. Vedeți ediția curentă (republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 732 din 7 octombrie 2002).
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Aprobat prin 1
- Legea nr. 19/2002 10 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea furnizarii de servic…
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Constituția din 1992 22 decembrie 1992 (prevederi anume) a Uniunii Internationale a Telecomunicatiilor
În temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și al
art. 1 lit. H pct. 5 din Legea nr. 140/1999
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României emite următoarea ordonanța:
Articolul 1
Transporturile publice rutiere și pe căile navigabile interioare contribuie la libera circulație a persoanelor, mărfurilor și altor bunuri în interiorul tarii, la rezolvarea unor interese majore ale economiei, în condiții ecologice și eficiente, executate de diferiți operatori de transport, posesori de licențe și/sau autorizații, obținute în conformitate cu reglementările în vigoare.
Transporturile publice rutiere și pe căile navigabile interioare se desfășoară în regim concurential, iar tarifele aferente se stabilesc liber pe piața, în funcție de cerere și oferta, dacă prin legi speciale nu se prevede altfel.
Articolul 2
Pentru satisfacerea unor necesitați de natura economică, socială sau de mediu, pentru acordarea de facilități unor categorii de persoane sau pentru a se asigura capacități suficiente de transport pe anumite rute se pot stabili servicii publice de transport rutier și pe căile navigabile interioare.
Articolul 3
Serviciile publice de transport se stabilesc de Guvern sau de consiliile locale, după caz, denumite în continuare autorități competente, dacă reglementările în vigoare nu prevăd altfel.
La stabilirea unor servicii publice de transport se va ține seama de:
a) interesul general;
b) posibilitatea utilizării mai multor moduri de transport;
c) tarifele și condițiile de transport care pot fi oferite beneficiarilor;
d) posibilitățile financiare de acoperire a subvențiilor de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.
În cazul în care serviciul public de transport se poate desfășura prin mai multe moduri de transport, va fi ales acel mod care presupune costurile cele mai mici.
Rutele, condițiile și tarifele aferente acestor transporturi se stabilesc de către autoritățile competente. Tarifele și calculatia acestora vor fi avizate de Oficiul Concurentei, conform prevederilor legale în vigoare.
Încredințarea serviciilor publice de transport se va face în regim concurential.
Articolul 4
Prin serviciu public de transport se înțelege acel transport public, stabilit potrivit art. 2, pe care un operator de transport este obligat sa îl efectueze, în condițiile impuse de autoritățile competente, chiar dacă acesta ar avea efecte economice negative asupra activității sale.
Articolul 5
Autoritățile competente vor lua măsuri de reducere a serviciilor publice de transport.
Articolul 6
Obligația efectuării unui serviciu public de transport consta în:
a) obligația de exploatare, care impune operatorului de transport autorizat sau licențiat să efectueze serviciul respectiv, sa îl desfășoare continuu și regulat, să asigure capacitatea necesară și să respecte condițiile impuse de autoritățile competente. Obligația de exploatare include și obligația operatorului de transport respectiv de a asigura toate serviciile complementare serviciului public de transport;
b) obligația de transport, care impune oricărui operator de transport sa accepte și să efectueze servicii publice de transport în condițiile stabilite de autoritățile competente;
c) obligația tarifara, care impune operatorilor de transport practicarea tarifelor stabilite de autoritățile competente, contrar interesului comercial al operatorilor, rezultând fie din stabilirea tarifelor sub costurile reale, fie din respingerea cererii de majorare a anumitor tarife. Nu sunt considerate obligații tarifare măsurile luate de autoritățile competente privind politica de prețuri, care se aplică ansamblului de activități economice, sau cele care au ca scop reglarea pieței transporturilor.
Articolul 7
Se considera ca o obligație de exploatare și/sau de transport poate avea efect economic negativ asupra activității operatorilor de transport care îndeplinesc respectiva obligație, dacă cheltuielile ocazionate de efectuarea acestei obligații sunt mai mari decât veniturile obținute.
Determinarea efectului economic negativ se face pe baza bilanțului anual, prin care se evidențiază diferența dintre cheltuielile efectuate și veniturile realizate, ca urmare a efectuării obligațiilor de exploatare și/sau de transport.
Dacă obligația de exploatare și/sau de transport se referă la una sau mai multe categorii de persoane sau rute de transport practicate de respectivul operator de transport, efectul economic negativ se va stabili luându-se în considerare numai cheltuielile și veniturile aferente transportului acestor categorii de persoane sau pe rutele de transport.
Se considera ca obligația tarifara are efecte economice negative atunci când diferența dintre veniturile și cheltuielile aferente serviciului public de transport este mai mica decât diferența dintre veniturile și cheltuielile aferente aceluiași transport, dacă acesta s-ar fi desfășurat în condiții de concurenta, iar tarifele de transport s-ar fi stabilit pe criterii comerciale.
Pentru serviciile publice de transport se organizează evidența contabilă distinctă.
Articolul 8
Operatorii de transport care prestează servicii publice de transport beneficiază de subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe.
Valoarea subvențiilor se calculează după cum urmează:
a) în cazul unei obligații de exploatare sau de transport, valoarea subvențiilor este egala cu diferența dintre diminuarea cheltuielilor și diminuarea veniturilor operatorilor de transport care efectuează transportul public, care ar rezultă dacă respectivul operator de transport nu ar efectua aceasta activitate;
b) în cazul unei obligații tarifare, valoarea subventiei se stabilește pe baza următoarei formule de calcul:
C = (N(ute) x t(c)) - (N(utr) x t(i)) - (C(tc) - C(ti)),
în care:
- N(ute) reprezintă numărul estimat de unități transportate (număr de călători sau unități de marfa);
- N(utr) reprezintă numărul efectiv de unități transportate (număr de călători sau unități de marfa);
- t(c) reprezintă tarifele practicate pe piața pentru același gen de transport sau, în lipsa unor astfel de tarife, tarifele pe care operatorul de transport le-ar stabili pe baze comerciale;
- t(i) reprezintă tariful impus;
- C(tc) reprezintă costurile aferente serviciilor efectuate cu aplicarea unor tarife practicate pentru transporturi similare sau, în lipsa acestora, a unor tarife stabilite de operatorul de transport pe criterii comerciale;
- C(ti) reprezintă costurile rezultate prin aplicarea tarifelor impuse;
c) în cazul în care valoarea stabilită în conformitate cu lit. b) nu acoperă costurile aferente activității supuse obligației tarifare, valoarea subventiei pentru activitatea respectiva este egala cu diferența dintre costurile și veniturile activității respective.
Articolul 9
Serviciul public de transport se desfășoară pe baza unui contract încheiat între instituțiile abilitate de autoritatea competentă care a stabilit serviciul respectiv și operatorul de transport căruia îi revine obligația efectuării acestuia.
Contractul va cuprinde obligatoriu:
a) categoriile de persoane sau de mărfuri care beneficiază de serviciul public de transport;
b) ruta sau rutele pe care se desfășoară serviciul public de transport;
c) condițiile de exploatare, de transport și de tarifare, precum și condițiile de calitate și continuitate, în care urmează să se desfășoare serviciul public de transport;
d) durata contractului;
e) modul de calcul și termenele de plată a subvențiilor;
f) perioadele în care se efectuează regularizarea cuantumului subvențiilor;
g) clauze privind modificarea, suspendarea sau rezilierea contractului;
h) penalități pentru nerespectarea condițiilor contractuale;
i) cazuri de forta majoră.
Articolul 10
Autoritățile competente care au stabilit un serviciu public de transport pot hotărî suspendarea sau anularea acestuia, după caz, în următoarele situații:
a) dacă acest serviciu poate fi efectuat printr-un alt mod de transport, în condiții de preț și de calitate mai avantajoase. În acest caz vechiul serviciu public de transport încetează în momentul în care noul serviciu începe sa funcționeze;
b) dacă operatorul de transport dovedește că nu mai poate efectua acest serviciu;
c) datorită lipsei surselor de finanțare pentru plata subvențiilor.
Condițiile și procedurile de suspendare sau de anulare, după caz, a serviciului public de transport, conform alin. (1), vor fi prevăzute în actul de stabilire a acestuia, de către autoritatea competentă, potrivit art. 3.
PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: Ministrul transporturilor, Traian Basescu Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remes p. Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Ioan Onisei
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.