Decretul nr. 1642/1938

Articolul 2

Cărțile funciare sînt întocmite și numerotate pe comune.

Cărțile funciare privitoare la imobilele din aceeași comuna alcătuiesc registrul funciar al comunei.

Dacă o comuna este alcătuită din mai multe sate, cărțile funciare se vor numerota pe sate și vor alcătui registrele funciare ale acestora.

Articolul 3

Cărțile funciare se țin într-un singur exemplar la judecătorie, ca instanța de cărți funciare.

Articolul 4

Cartea funciară se va alcătui, în afară de titlu, din trei părți:

Partea I. Descrierea imobilelor.

Partea II. Înscrierile privitoare la dreptul de proprietate.

Partea III. Înscrierile privitoare la sarcini.

Articolul 5

Înscrierile sînt de trei feluri:

1. Intabularea.

2. Înscrierea provizorie.

3. Notarea.

Articolul 6

Cartea funciară se întregește cu planul, înscrisurile privitoare la înscrieri și registrul de intrare.

Articolul 7

Planul cuprinde parcelele din comuna cu arătarea numărului fiecăreia.

Orice schimbare în întinderea unei parcele se va trece pe plan în temeiul schitei prezentate de părți.

Articolul 8

De pe fiecare înscris, în temeiul căruia se face o înscriere în cartea funciară, se va opri o copie a carei conformitate cu originalul se va adeveri din oficiu.

Aceste copii se vor păstra în arhiva, alcatuind dosarul cărții funciare.

Articolul 9

La fiecare instanța de cărți funciare, se vor afla:

1. Registrul de intrare.

2. Repertorii alfabetice care vor cuprinde numele proprietarilor, cu arătarea numărului de carte funciară în care sînt înscriși.

3. Repertorii parcelare, cu arătarea numărului parcelelor și a cărților funciare în care sînt înscrise.

4. Registrele și condicile de evidenta prevăzute în regulamentul acestei legi.

Repertoriile prevăzute în punctele 2 și 3 se vor tine pe comune, iar în cazul prevăzut de art. 2 și 3, pe sate.

Articolul 10

Oricine poate cerceta cărțile funciare, planurile și arhiva. Conducătorul de cărți funciare va elibera, la cerere extracte, certificate sau copii legalizate de pe acestea.

Nici o autoritate nu va putea cere trimiterea originalului cărții funciare sau a planurilor. Numai instanțele judecătorești vor putea sa ceara dosarul înscrisurilor privitoare la o înscriere atacată.

Articolul 11

Drepturile tabulare sînt drepturile reale asupra imobilelor înscrise în cartea funciară și anume:

1. Dreptul de proprietate

2. Dreptul de superficie.

3. Dreptul de uzufruct, uz, abitatiune și servitute.

4. Dreptul de ipoteca.

Articolul 12

Obiectul drepturilor tabulare este corpul funciar care poate fi alcătuit dintr-una sau mai multe parcele.

Aceeași carte funciară poate cuprinde mai multe corpuri funciare.

Articolul 13

Corpul funciar se va modifica prin:

1. Alipiri, cînd mai multe parcele se unesc într-un singur corp funciar sau cînd se adauga o noua parcela la un corp funciar sau se mărește întinderea unei parcele.

2. Deslipiri cînd se desparte o parcela de la un corp funciar sau se micșorează întinderea unei parcele.

Articolul 14

În caz de alipire sau dezlipire se vor săvârși dacă va fi nevoie:

1. Transcrieri, cînd o parcela se trece dintr-o carte funciară într-alta.

2. Reinscrieri, cînd deslipindu-se o parcela, aceasta se va trece în aceeași carte funciară ca un corp funciar de sine statator sau ca parcela unui alt corp funciar, ori dacă transcriindu-se o parte din parcela într-o alta carte funciară, restul trece în vechea carte funciară cu arătarea noului număr al întinderii.

Articolul 15

Dacă toate parcelele înscrise într-o carte funciară au fost transcrise sau au încetat de a mai fi obiect de carte funciară, aceasta se va închide și nu va mai putea fi deschisă pentru noi înscrieri.

Articolul 16

Imobilele ce aparțin domeniului public se vor înscrie numai în registrele speciale ale comunei, sau ale satului, în cazul prevăzut de art. 2 alin. 3, ce se vor tine la instanța de carte funciară.

Imobilele întreprinderilor publice de cai ferate sau a canalurilor, se vor înscrie și în registrele centrale. Tot astfel se vor înscrie imobilele întreprinderilor private de cai ferate a canalurilor, dacă Statul are dreptul de a le rascumpara sau de a le dobândi.

Proprietatea miniera se va înscrie numai în registrul minier.

Articolul 17

Drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi numai dacă între cel care da și cel care primește dreptul este acord de voința asupra constituirii sau strămutării, în temeiul unei cauze arătate, iar constituirea sau strămutarea a fost înscrisă în cartea funciară.

Drepturile reale se vor stinge numai dacă radierea s-a înscris în cartea funciară cu consimțămîntul titularului; consimțămîntul nu va fi de trebuinta dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscrierea sau prin moartea titularului.

Dacă dreptul, care urmează să fie radiat, este grevat, în folosul unei terțe persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane.

Hotărîrea judecătorească sau în cazurile anume prevăzute de lege, deciziunea autorității administrative, vor înlocui acordul de voința sau consimțămîntul.

Articolul 18

Dispozițiunile privitoare la dobândirea sau stingerea drepturilor se vor aplica de asemeni, în cazul modificărilor lor.

Articolul 19

Înscrierea unui drept se poate săvârși numai:

1. Împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii este înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie facuta.

2. Împotriva aceluia, care, înainte de a fi fost înscris, și-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată.

Articolul 20

Dacă mai multe persoane și-au cedat succesiv, una celeilalte dreptul de a dobândi prin înscriere un bun nemișcător, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urma îndreptățit va putea cere înscrierea dobandirilor succesive, deodată cu aceea a dreptului sau, dovedind prin înscrisuri originale, întreg sirul actelor juridice, care întemeiază înscrierile.

Articolul 21

Înscrierile întemeiate pe obligațiunile defunctului se vor putea săvârși și după ce dreptul moștenitorului a fost înscris, în măsura în care se dovedește ca moștenitorul este ținut de aceste obligațiuni.

Articolul 22

Cel care s-a obligat sa strămute sau sa constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil, este dator să-i predea înscrisurile trebuitoare, pentru înscrierea acelui drept.

Articolul 23

Dacă un drept înscris în cartea funciară se stinge, titularul va fi obligat sa predea celui îndrituit înscrisurile trebuitoare pentru radiere.

Articolul 24

Dacă cel obligat nu preda înscrisul trebuitor, partea va putea cere instanței judecătorești sa dispună înscrierea.

Articolul 25

Acțiunea prevăzută de art. 24 se va putea indrepta și împotriva tertiului dobanditor înscris în cartea funciară, însă numai dacă sînt întrunite și următoarele cerințe:

1. Cel care cere prestatiunea tabulară sa fi fost în posesiune la data cînd a contractat tertiul dobanditor;

2. Actul juridic în temeiul căruia se cere prestatiunea tabulară, să fie anterior aceluia în temeiul căruia tertiul dobanditor a fost înscris.

3. Tertiul sa fi dobîndit cu titlul gratuit sau sa fi fost de rea credința.

Articolul 26

Drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciară, din cauza de moarte, accesiune, vânzare silită și expropriere; titularul nu va putea însă dispune de ele prin carte funciară, decât după ce s-a făcut înscrierea.

Articolul 27

În cazul cînd s-au înscris fără cauza legitima, în drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor rămîne valabil dobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu buna credința, potrivit legii, timp de 10 ani.

Articolul 28

Cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 de ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

De asemenea, va putea cere înscrierea dreptului sau, cel ce a posedat un bun nemișcător în condițiunile legii, timp de 20 de ani, socotiți de la înscrierea în cartea funciară a declaratiunii de renunțare la proprietate.

Articolul 29

Regulile privitoare la prescripțiune se vor aplica prin asemănare la socotirea termenelor de uzucapiune, precum și la întreruperea și suspendarea ei.

Articolul 30

Drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice în legătură cu drepturile înscrise în cartea funciară, devin opozabile terțelor persoane, prin notarea lor.

Articolul 31

Înscrierile în cartea funciară își vor produce efectele de la data înregistrării cererilor de înscriere; ordinea înregistrării lor, le va statornici rangul.

Dacă mai multe cereri au sosit deodată la instanța de carte funciară drepturile de ipoteca vor avea același rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecata să se hotărască asupra rangului, sau de va fi locul, asupra radierii înscrierii nevalabile.

Articolul 32

Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista în folosul ei.

Dacă un drept s-a radiat din cartea funciară, se prezuma ca acel drept nu exista.

Articolul 33

Cuprinsul cărții funciare, cu excepțiunea ingradirilor și exceptunilor legale, se considera exact în folosul aceluia care a dobîndit prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, dacă în momentul dobîndirii dreptului n-a fost notată în cartea funciară vreo acțiune prin care se contesta cuprinsul ei, sau dacă n-a cunoscut pe alta cale aceasta inexactitate.

Articolul 34

Rectificarea unei intabulari sau înscrieri provizorii se va cere de orice persoană interesată.

1. Dacă înscrierea sau titlul în temeiul căruia s-a săvârșit, nu au fost valabile.

2. Sau dacă prin înscriere, dreptul a fost greșit calificat.

3. Sau dacă nu mai sînt întrunite condițiunile de existenta ale dreptului înscris, sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.

Articolul 35

Rectificarea se va putea săvârși numai în temeiul unei hotărîri judecătorești desavarsite.

Articolul 36

Acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripțiunii acțiunii de fond, va fi imprescriptibila față de dobanditorul nemijlocit, precum și față de tertiul care a dobîndit cu rea credința dreptul înscris în folosul sau.

Fața de tertele persoane, care au dobîndit cu buna credința un drept real prin donatiune sau legat, acțiunea în rectificare nu se va putea porni decât în termen de 10 ani, socotiți din ziua cînd s-a înregistrat cererea lor de înscriere.

Articolul 37

Acțiunea în rectificare intemeiata pe art. 34, punctul 1 și 2, dacă a fost intentată în termenul legiuit, își va produce efectele și față de tertele persoane, care au dobîndit de buna credința și prin act juridic cu titlu oneros vreun drept real, întemeindu-se pe cuprinsul cărții funciare.

Termenul va fi de trei ani, socotiți de la înregistrarea cererii pentru înscrierea dreptului, a cărui rectificare se cere.

În cazul cînd încheierea instanței de carte funciară, prin care s-a ordonat înscrierea, care face obiectul acțiunii în rectificare, a fost comunicată celui îndrituit, termenul va fi de 6 luni de la inmanare.

Dacă însă cel îndrituit încunoștințează în acest termen de 6 luni, instanța de carte funciară ca voește sa pornească acțiunea în rectificare, termenul va fi de un an, socotit de la data inmanarii încheierii. Declarațiunea celui îndrituit, se va nota în cartea funciară.

Articolul 38

Hotărîrea, prin care se admite rectificarea unei înscrieri, nu va aduce atingere drepturilor înscrise în folosul persoanelor împotriva cărora acțiunea n-a fost admisă.

Dacă însă acțiunea în rectificare a fost notată în cartea funciară, hotărîrea judecătorească se va executa și împotriva acelora, care au dobîndit drepturi după notare.

Articolul 39

Orice persoană interesată va putea cere rectificarea unei notari în cazurile prevăzute de art. 34, precum și de câte ori din alte cauze notarea nu este sau a încetat să fie exactă.

Rectificarea se va incuviinta în temeiul unei hotărîri judecătorești desavarsite; acțiunea nu va fi supusă prescripțiunii.

Articolul 40

Dacă cu prilejul unei înscrieri s-a săvârșit o greseala materială, indreptarile se vor face la cerere sau din oficiu de către instanța de carte funciară, după ascultarea părților interesate.

Se vor aplica prin asemănare și în acest caz dispozițiunile art. 36-39. Cu toate acestea termenul va fi totdeauna de cel puțin 3 ani de la comunicare, dacă greseala materială nu se invedereaza din încheiere.

Articolul 41

Cel pagubit, prin orice vina săvîrșită în ținerea cărții funciare, va putea cere despăgubire Statului dacă paguba nu a putut fi înlăturată în tot sau în parte prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

Acțiunea în despăgubire împotriva Statului se va prescrie prin șase luni socotite din ziua în care cel pagubit a cunoscut faptul pagubitor și în orice caz prin patru ani de la data cînd instanța de carte funciară a dat încheierea, prin care s-a pricinuit paguba.

Prescripțiunea va fi suspendată prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.

Articolul 42

Prescripțiunile prevăzute prin legea de fața nu sînt supuse cauzelor de suspendare prevăzute de dreptul comun.

Articolul 43

Actul juridic în temeiul căruia se cere înscrierea va fi dovedit prin înscrisul original sau prin expeditiile actelor notariale.

Hotărîrea judecătorească sau a autorității administrative se va dovedi prin copii legalizate.

Articolul 44

Intabularea și înscrierea provizorie se vor incuviinta numai dacă înscrisul original:

1. Îndeplinește cerințele de validitate ale actului juridic ce cuprinde.

2. Are deplina putere doveditoare potrivit dreptului comun.

3. Arata numele părților.

4. Individualizează imobilul sau dreptul tabular asupra căruia se face înscrierea și arata dreptul ce urmează să fie înscris sau radiat.

5. Este însoțit de o traducere legalizată, dacă nu este întocmit în limba română.

Articolul 45

Intabularea se va incuviinta numai dacă înscrisul original:

1. Arata data cînd a fost întocmit, precum și domiciliul părților.

2. Arata numărul parcelei sau a cărții funciare, dacă înscrierea privește toate imobilele cuprinse în aceeași carte funciară.

3. Cuprinde declarația expresă, prin care acel al cărui drept urmează să fie stramutat, grevat, restrâns, ori stins, consimte la intabulare. Aceasta declarație se poate da și printr-un înscris deosebit sau chiar prin cererea de intabulare înfățișată instanței de carte funciară. În aceste cazuri se vor arata data înscrisului în temeiul căruia se cere intabulare, precum și elementele esențiale ale dreptului ce urmează a fi intabulat.

Articolul 46

Intabularea unui drept real se va putea incuviinta numai și în temeiul unei hotărîri judecătorești desavarsite.

Articolul 47

Radierea unui drept tabular, care se stinge prin moartea titularului, se va incuviinta în temeiul unui extract din registrul stării civile.

În același caz, dacă obiectul dreptului supus radierii consta în prestațiuni periodice, radierea nu se va admite în temeiul extractului din registrul stării civile, decât dacă nu au trecut 3 ani de la moartea titularului dreptului, fără ca cei indreptatisi sa fi cerut notarea acțiunii pentru plata ratelor datorite.

Articolul 48

Înscrierea provizorie va avea ca efect dobândirea, modificarea sau stingerea unui drept tabular cu rangul dobîndit prin aceasta înscriere, sub condițiunea și în măsura justificarii ei.

Articolul 49

Înscrierea provizorie se va putea cere, dacă înscrisul original întrunește cerințele prevăzute de art. 43 și 44.

Articolul 50

Înscrierea provizorie se va putea cere de asemeni în temeiul unei hotărîri, care poate fi atacată pe cale ordinară sau prin recurs:

1. Dacă partea a fost obligată la strămutarea, constituirea sau stingerea unui drept tabular.

2. Sau dacă cel care administrează bunurile unei alte persoane a fost obligat sa dea garanție ipotecară.

Articolul 51

Înscrierea provizorie a radierii dreptului de ipoteca se va incuviinta numai dacă debitorul a consemnat în mod irevocabil, suma datorită, capete și accesorii sau suma maxima cînd dreptul de ipoteca s-a înscris pentru o asemenea suma.

Articolul 52

Instanța de carte funciară va admite justificarea dacă se înfățișează:

1. Declarațiunea scrisă, prin care cel îndreptățit întregește cerințele privitoare la intabulare; sau în lipsa acestuia, hotărîrea judecătorească desavarsita care o înlocuiește.

2. În cazurile prevăzute de art. 50, p. 1 și 2, hotărîrea rămasă desavarsita.

3. În cazul prevăzut de art. 51, hotărîrea judecătorească de validare.

Articolul 53

Justificarea înscrierii în cazul art. 52, p. 1, se va putea face atît timp cat nu s-a notat în cartea funciară, cererea de radiere a acestei înscrieri.

În acest caz, dacă justificarea înscrierii urmează a se face în temeiul unei hotărîri judecătorești, cel ce a cerut înscrierea va infatisa instanței o copie legalizată de pe acțiunea intentată, spre a fi notată.

Articolul 54

Radierea înscrierii provizorii se poate cere de orice interesat, numai dacă au trecut 15 zile de la înmânarea încheierii, prin care s-a încuviințat înscrierea provizorie. Instanța va putea acorda prelungirea acestui termen, de justificare, dacă cel înscris provizoriu a făcut cerere de prelungire înăuntrul termenului de 15 zile. Prelungirea se va nota în cartea funciară.

Articolul 55

Instanța se va pronunța asupra cererii de radiere după ascultarea părților, afară de următoarele cazuri, cînd o va respinge din oficiu:

1. Dacă termenul de justificare nu era împlinit.

2. Dacă înaintea cererii de radiere s-a notat în cartea funciară acțiunea în justificarea înscrierii provizorii sau în executarea obligațiunii garantate prin înscrierea provizorie.

Articolul 56

Cînd înscrierea provizorie a fost radiată, instanța va respinge din oficiu cererea pentru o noua înscriere a aceluiași drept:

1. Dacă radierea s-a făcut în urma unei declarațiuni prin care cel ce a obținut înscrierea, a renunțat fără rezerva la acest drept.

2. Sau dacă radierea s-a făcut în temeiul unei hotărîri judecătorești desavarsite, prin care acțiunea, pe care se întemeia înscrierea provizorie, a fost respinsă în fond.

3. Sau dacă a fost notată hotărîrea desavarsita prin care s-a constatat nevaliditatea titlului în temeiul căruia fusese cerută înscrierea provizorie.

4. Sau dacă după radierea unei înscrierii provizorii nejustificate, s-a cerut din nou aceeași înscriere provizorie, fără a se infatisa dovada ca s-a pornit acțiunea în justificare.

Articolul 57

Dacă înscrierea provizorie a fost încuviințată, se vor putea săvârși înscrieri atît împotriva celui intabulat, cat și împotriva celui înscris provizoriu.

Dacă înscrierea provizorie a fost justificată, se vor radia din oficiu înscrierile făcute împotriva titularului intabulat.

Dacă dimpotriva, înscrierea provizorie a fost radiată, se vor radia din oficiu înscrierile făcute împotriva celui înscris provizoriu.

Dispozițiunile de mai sus se vor aplica prin asemănare și în cazul cînd radierea unui drept tabular s-a încuviințat printr-o înscriere provizorie.

Articolul 58

Mai mulți proprietari nu pot fi înscriși în aceeași carte funciară decât dacă se găsesc în indiviziune, în care caz se va arata partea indiviză a fiecărui proprietar.

Articolul 59

Dacă vreo clădire face obiectul proprietății pe etaje sau pe apartamente, se va deschide o carte funciară colectivă pentru întreaga clădire și câte o carte funciară individuală pentru fiecare etaj sau apartament.

Imobilul în întregul său, va fi indicat în cartea funciară colectivă cu un număr nefractionat, iar în cărțile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament va fi indicat cu un număr de parcela fractionat, al cărui numarator va fi numărul arătat în cartea funciară colectivă, iar numitorul va fi indicele etajului sau apartamentului.

În cartea funciară colectivă se vor înscrie toți proprietarii etajelor ori apartamentelor. Aceasta carte va arata: în titlu, clădirea care face obiectul proprietății individuale pe etaje ori apartamente, împreună cu numărul ei de parcela, iar în partea I-a, numărul de parcela al fiecărui etaj ori apartament, cu indicarea cărții funciare în care se găsește înscris precum și părțile indivize comune ale clădirii.

În cartea funciară individuală se va înscrie proprietarul etajului sau apartamentului, se va arata dreptul de coproprietate asupra părților comune indivize și se va face trimitere la numărul cărții funciare a întregii clădiri.

Înscrierile privitoare la întreaga clădire se vor face atît în cartea funciară colectivă, cat și în cele individuale.

Articolul 60

Proprietarul poate renunța la dreptul sau printr-o declarație înfățișată instanței pentru ca să fie intabulata în cartea funciară, încetarea dreptului de proprietate.

În acest caz comuna va putea cere înscrierea dreptului de proprietate în folosul ei.

Articolul 61

Dreptul de superficie se va înscrie în folosul titularului în partea a treia a cărții funciare de proprietate, arătându-se totodată cartea funciară, în care s-a înscris dreptul de superficie ca un corp funciar de sine statator. Imobilul asupra căruia s-a constituit dreptul de superficie, se va înscrie cu același număr de parcela însoțit de un indice ca și în cartea funciară a dreptului de proprietate, făcându-se arătarea în rubrica de observatiuni despre numărul cărții funciare a proprietății.

Dacă dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care alcătuiesc corpul funciar sau pe o parte dintr-o astfel de parcela, se va alcătui un corp funciar din parcela sau din partea de parcela, grevata cu dreptul de superficie.

Articolul 62

Dacă uzufructul, uzul, abitatiunea sau servitutea are drept obiect numai o parte dintr-o parcela, aceasta se va arata printr-o schita facuta de pe plan.

Servitutea va fi arătată și în cartea funciară a fondului dominant.

Articolul 63

Radierea unei servituți constituite în folosul unui imobil, se va putea face numai cu învoirea tertiului, care are înscris vreun drept tabular asupra imobilului.

Chiar fără aceasta învoire, instanța de carte funciară va putea dispune radierea dreptului de servitute, după ascultarea părților, dacă paguba pricinuită prin radiere ar fi neinsemnata.

Articolul 64

Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui corp funciar, în întregul său sau asupra părții unui coproprietar. Dacă ipoteca s-a constituit asupra unui etaj sau apartament ea va fi înscrisă atît asupra acestora cat și asupra părții comune indivize, cuvenită proprietarului ipotecat.

Articolul 65

Dreptul de ipoteca se va înscrie pentru o anume suma de bani, arătându-se câtimea dobânzii.

Cînd suma creanței este determinata printr-o sumă maxima arătată în înscrisul de constituire, dreptul de ipoteca se va înscrie pentru această sumă.

Articolul 66

Dobânzile convenționale și legale, anuitatile, rentele sau celelalte prestațiuni periodice, datorate pe ultimii trei ani, vor avea rangul ipotecii.

Dacă urmărirea creanței ipotecare s-a notat în cartea funciară, dobânzile, anuitatile, rentele sau celelalte prestațiuni periodice scăzute după notare, vor avea rangul ipotecii.

Cheltuielile de judecată și urmărire vor avea rangul dreptului de ipoteca, pînă la suma maxima înscrisă pentru asigurarea lor.

Articolul 67

Cînd din înscrisul doveditor al vânzării se invedereaza ca prețul nu a fost plătit, ori n-a fost plătit în întregime, dreptul de ipoteca legală pentru garantarea prețului datorat, se înscrie din oficiu, în folosul vânzătorului.

Dacă însă vînzarea a fost rezolvată, acest drept de ipoteca se va radia din oficiu.

Articolul 68

Dispozițiunilor art. 67, se vor aplica prin asemănare în caz de schimb sau imparteala pentru diferența de valoare datorată în bani.

Ipoteca legală pentru garantarea prețului datorat de copărtașul adjudecatar al imobilului supus împărțelii, se va înscrie în temeiul încheierii instanței de adjudecare.

Articolul 69

Copărtașul osebit de cazurile prevăzute de art. 68, va putea cere, în temeiul înscrisului original de imparteala și a copiei legalizate a chemării în garanție, înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilalți copartasi au dobîndit prin efectul împărțelii, pentru garantarea creanței rezultând din evicțiune.

Articolul 70

Arhitecții, antreprenorii și maistrii, vor putea cere, în temeiul înscrisului original doveditor al contractului încheiat, cu titularul înscris în cartea funciară, înscrierea unei ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrărilor ce s-au obligat să facă, pentru garantarea prețului acestor lucrări.

Articolul 71

În cazurile prevăzute de art. 69 și 70, instanța de cărți funciare va incuviinta înscrierea provizorie a ipotecii legale pentru suma arătată în înscrisul de imparteala sau în contractul prevăzut de art. 70, iar în lipsa, pentru o sumă maxima, arătată în cererea de înscriere.

Titularul înscris în cartea funciară va putea cere prin apel reducerea sumei maxime.

Justificarea înscrierii provizorii se va face potrivit art. 52, punctul 1.

În cazul prevăzut de art. 70, se va putea cere radierea înscrierii provizorii, potrivit art. 53-55, numai dacă au trecut trei luni de la predarea lucrării.

Articolul 72

Cesionarul va putea cere în favoarea sa înscrierea ipotecii, pe baza înscrisului de cesiune a creanței.

Debitorul cedat va putea cere în termen de o luna de la comunicarea încheierii prin care s-a ordonat înscrierea strămutării ipotecii, notarea excepțiilor pe care le-ar fi putut opune cedentului, pentru cauze anterioare comunicării încheierii și pe care înțelege să le opună cesionarului.

Instanța de cărți funciare va incuviinta în întregime sau în parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prevăzută în alineatul precedent, în temeiul hotărîrii judecătorești desavarsite, prin care s-a pronunțat asupra temeiniciei excepțiunilor invocate de debitorul cedat.

Articolul 73

Dacă creanta ipotecară a fost data în gaj, debitorul va putea opune creditorului gagist excepțiunile ce avea împotriva creditorului sau, dacă sînt întemeiate pe cauze anterioare datei cînd i s-a comunicat încheierea prin care s-a ordonat notarea gajului.

Articolul 74

Dacă înscrisul de ipoteca cuprinde clauza la ordin sau la purtător, se va face arătare despre aceasta în înscriere.

În acest caz dreptul de ipoteca sau dreptul de gaj asupra creanței ipotecare se va dobândi și va fi opozabil fără înscriere în cartea funciară, prin însăși strămutarea sau darea în gaj a titlului la ordin sau la purtător.

Articolul 75

Dacă ipoteca creanței notate a fost rezervată pentru garantarea noii creanțe, aceasta se va înscrie cu rangul vechii ipoteci, în temeiul înscrisului dovedind novatiunea.

Articolul 76

Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar va putea cere înscrierea strămutării dreptului de ipoteca în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogatiunea.

Articolul 77

Rangul ipotecilor poate fi schimbat prin notarea priorității în temeiul învoielii făcute între creditorii ipotecilor al căror rang se schimba.

Dacă între ipotecile al căror rang se schimba se găsesc și alte ipoteci sau drepturi ai căror titulari n-au consimțit la acordarea priorității, aceasta schimbare nu le va fi opozabilă decât în măsura în care le era opozabilă ipoteca al carei rang a fost cedat.

Dacă imobilul este vândut la licitație, creditorul care a dobîndit rangul unei creanțe sub condițiune, va putea renunța la folosul schimbării de rang, creanta ipotecară condiționată reluandu-și rangul cedat.

Dispozițiunile de mai sus se vor aplica și în cazul cînd titularul unei ipoteci, în rang egal cu ipoteca al cărui rang a fost cedat, nu s-a învoit la schimbare.

Articolul 78

Impozitul pe venitul lucrului nemișcător, datorat pe ultimii cinci ani, va fi opozabil și fără întîrziere.

Articolul 79

Drepturile reale sub condițiune suspensivă nu se vor putea intabula sau înscrie provizoriu; obligațiunea de a stramuta ori a greva, facuta sub o atare condițiune, se va putea însă nota în cartea funciară.

Condițiunea rezolutorie, termenul extinctiv sau sarcina liberalitatii se vor arata în cuprinsul intabulării sau înscrierii provizorii.

Articolul 80

Dacă aportul unui asociat consta într-un drept tabular, acesta se va înscrie pe numele asociaților.

Dacă apoi, aceeași societate sau asociație devine persoana juridică, dreptul adus ca aport se va înscrie pe numele persoanei juridice în temeiul unui certificat eliberat de grefa tribunalului, în al cărui registru s-a făcut înscrierea persoanei juridice.

Articolul 81

Se vor putea nota în cartea funciară.

1. Incapacitatea sau restrangerea capacității.

2. Administrațiunea vremelnică și curatelele speciale.

3. Convențiunea matrimoniala, modificarea sau înlocuirea ei, fie chiar judecătorească.

4. Oprirea înstrăinării sau grevarii privitoare la un drept înscris.

5. Modalitățile obligațiunii de a stramuta sau de a greva.

6. Contractul de locațiune.

7. Cesiunea de venituri.

8. Vânzarea spre tăiere a unei păduri.

9. Dreptul de preemțiune.

10. Promisiunea stipulată prin convențiune de a încheia un contract viitor.

11. Intențiunea de a instraina ori a ipoteca.

12. Schimbarea rangului ipotecii.

13. Contractul de gaj asupra unei creanțe ipotecare.

14. Ipotecile colective.

15. Notările prevăzute în legea urmăririlor silite.

16. Delasarea imobilului ipotecat.

17. Separatiunea de patrimonii.

18. Acțiunea pentru anularea declaratiunii de moarte.

19. Acțiunea de rectificare a inscrierilor din cartea funciară, precum și declarațiunea prevăzută de art. 37, alin. 4.

20. Acțiunea pentru desființarea sau desfacerea actului juridic pentru cauze posterioare încheierii lui.

21. Acțiunea pauliana.

22. Acțiunea prevăzută la art. 24

23. Acțiunea în imparteala.

24. Acțiunea prevăzută de art. 47, alin. 2.

25. Încheierea de respingere a cererii de înscriere în cartea funciară, apelul și recursul potrivit celor prevăzute de art. 125, alin. 2, 127, alin. 5 și 128, alin. 2.

26. Notările prevăzute de art. 99, 100 și 135, alin. 5.

27. Orice fapt, drept personal sau alte raporturi juridice, ori acțiune, a căror notare este ingaduita de lege.

Articolul 82

Se vor putea nota fără însă ca opozabilitatea față de tertele persoane sa atarne de aceasta înscriere.

1. Sentinta declarativă de faliment.

2. Sentinta de admitere în principiu a concordatului preventiv.

3. Sentinta de omologare a concordatului.

4. Declarațiunea de utilitate publică a exproprierii unui imobil.

5. Faptul ca imobilul a fost dobîndit în temeiul legilor de improprietarire.

Articolul 83

Înscrierea ori radierea notarilor se va face la cererea părților interesate în temeiul înscrisurilor doveditoare, iar în cazurile prevăzute de art. 81, punct. 1, 2, 14, 16, 17, 18, 23, 25, 26 și art. 82, și la cererea vreunei instanțe judecătorești.

În cazul prevăzut de art. 82, punct. 4, înscrierea va putea fi cerută, și de organele arătate în legea de expropriatiune pentru cauza de utilitate publică.

În cazul prevăzut de art. 82, punct. 5 și de ministerul public, precum și de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, instanța de carte funciară poate face și din oficiu o atare notare.

Înscrisul în temeiul căruia se face notarea trebuie să îndeplinească și următoarele cerințe: în cazul prevăzut de art. 81, punct. 3, cerințele de valabilitate ale actului juridic ce cuprinde iar în cazul punctelor 4-13 inclusiv și cerințele pentru înscrierea provizorie.

Articolul 84

Obligațiunea de a stramuta sau a greva sub condițiune suspensivă, se va radia din oficiu, dacă nu se dovedește îndeplinirea ei, în termen de 10 ani de la notare.

Tot astfel, se va radia condițiunea rezolutorie, dacă nu s-a cerut în temeiul ei radierea dreptului înscris sub o asemenea modalitate, timp de 20 de ani de la înscriere.

Articolul 85

Promisiunea stipulată prin convențiunea de a încheia un contract viitor se va putea radia, dacă cel în drept s-a cerut prin acțiune încheierea contractului în termen de șase luni de la trecerea termenului statornicit pentru încheierea lui.

Radierea se va ordonă după ascultarea părților.

Articolul 86

Separatiunea de patrimonii în folosul tuturor creditorilor defunctului, precum și a legatarilor, se va nota în cărțile funciare a imobilelor din moștenire, în temeiul încheierii instanței de moștenire.

1. Dacă un creditor al defunctului sau un legatar a cerut separatiunea de patrimonii.

2. Sau dacă s-a ordonat lichidarea moștenirii.

Încheierea va arata cărțile funciare în care urmează să se facă înscrierea; instanța de moștenire o va trimite din oficiu instanțelor de cărți funciare.

Articolul 87

Separatiunea de patrimonii se va radia în temeiul încheierii instanței de moștenire;

1. Dacă creanțele și sarcinile constatate prin inventar au fost achitate.

2. Sau dacă, lichidarea moștenirii ordonată la cererea moștenitorului incetand prin renunțarea acestuia la beneficiul de inventar, sau prin decădere, nici un îndreptățit nu a cerut în termen de o luna dela data încetării, continuarea lichidării.

Articolul 88

Proprietarul unui imobil poate cere ca intențiunea sa de a instraina ori a ipoteca să fie notată, arătând în acest din urmă caz, suma ce urmează să se garanteze prin ipoteca.

Instanța va putea elibera numai un singur exemplar de încheierea prin care se admite notarea.

Dacă se săvârșește înstrăinarea sau ipotecarea, dreptul înscris va avea rangul notarii.

Articolul 89

Notarea intentiunii de a instraina sau de a ipoteca își pierde efectul prin trecerea unui termen de doua luni de la data înregistrării cererii.

Anul, luna și ziua în care notarea își pierde efectul vor fi arătate atît în notare, cat și în încheierea care a ordonat-o.

Articolul 90

Odată cu cererea de înscriere facuta în termen, se va infatisa și încheierea prin care s-a încuviințat notarea intentiunii, făcându-se arătare pe aceasta despre săvîrșirea înscrierii în cartea funciară.

Dacă după notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca, s-a notat sentinta declarativă de faliment sau de admitere în principiu a concordatului preventiv, dreptul privitor la care s-a făcut notarea intentiunii va putea fi înscris numai dacă actul de înstrăinare sau de ipoteca a fost încheiat anterior sentinței declarative de faliment sau de admitere în principiu a concordatului preventiv, dovada anterioritatii se va face numai prin înscris cu data certa.

Articolul 91

Cat timp notarea intentiunii de înstrăinare nu și-a pierdut efectul, imobilul nu va putea fi vândut la licitație decât de creditorii care au rang de preferinta înaintea notarii.

Dacă proprietatea dobandita prin licitație a fost înscrisă, notarea intentiunii de înstrăinare se va radia din oficiu.

Articolul 92

Deodată cu intabularea înstrăinării imobilului, instanța va dispune, la cererea părții pentru care s-a făcut intabularea, radierea tuturor inscrierilor ce s-au făcut după notare.

Articolul 93

Dacă cererea pentru înscrierea dreptului nu se prezintă în termen, notarea se va radia din oficiu.

Notarea nu se va putea radia înainte de trecerea termenului decât în cazul cînd indreptatitul înfățișează exemplarul încheierii prin care s-a ordonat notarea. Pe acest exemplar se va face arătare despre săvîrșirea radierii.

Articolul 94

Notarea intentiunii de a instraina ori a ipoteca nu se va mai putea reînnoi cu același cuprins timp de 6 luni de la data cînd și-a pierdut efectul notarea aceleași intentiuni.

Articolul 95

Dacă un drept de ipoteca urmează a fi înscris în mai multe cărți funciare pentru garantarea aceleiași creanțe, cartea arătată în prim loc în cerere se va insemna drept carte principala, iar celelalte, drept cărți secundare.

În cartea funciară principala se vor arata cărțile secundare, iar în acestea cartea principala.

Articolul 96

Cererea de înscriere a ipotecii colective se va face potrivit dreptului comun la instanța principala, iar la celelalte instanțe se vor infatisa copii legalizate în temeiul cărora se va nota rangul cererii, pînă ce instanța cărții principale va trimite originalul cu o copie a încheierii privitoare, la înscrierea cererii.

Instanțele cărților secundare își vor trimite originalul una celeilalte, iar instanței cărți principale îi vor trimite copie de pe încheierile lor.

Instanța principala, după ce va fi săvârșit notările și însemnările prevăzute de lege, va trimite câte o copie de pe încheierea instanțelor secundare.

Articolul 97

Dacă s-a cerut printr-o singura cerere înscrierea dreptului de ipoteca colectivă instanței principale, aceasta o va trimite împreună cu înscrisul original și cu câte o copie a încheierii, în ordinea stabilită în cerere, celorlalte instanțe de cărți funciare, care vor urma potrivit art. 96.

Articolul 98

Dacă după înscrierea dreptului de ipoteca într-o carte funciară se înscrie pentru garantarea aceleiași creanțe, un alt drept de ipoteca asupra imobilelor cuprinse în alte cărți funciare, se vor insemna, cartea primei ipoteci, drept carte principala, iar celelalte drept cărți secundare.

În acest caz instanțele de cărți secundare vor trimite încheierile lor instanței principale, care va proceda potrivit celor prevăzute de art. 96, alin. 3.

Articolul 99

Creditorul este dator sa declare existenta ipotecilor colective spre a se putea săvârși notările și însemnările mai sus prevăzute, ele se vor face și din oficiu, dacă instanța constata existenta ipotecilor colective.

Articolul 100

Apelul împotriva încheierii vreuneia din instanțe se va înainte instanței care a dat-o. Dacă înscrierea facuta în cartea secundară se radiază în temeiul hotărîrii instanței de apel ori recurs, încheierea de radiere se va comunică și instanței principale pentru ca să se noteze la ipoteca cărții principale.

Articolul 101

Cererile privitoare la drepturile de ipoteca colectivă, înscrise, se vor rezolvi numai de instanța cărții principale, potrivit aratarilor cuprinse în aceasta carte; cererile înaintate instanțelor secundare se vor trimite din oficiu instanței principale.

Modificările și radierile dreptului de ipoteca colectivă se vor înscrie în cartea principala și prin aceasta își vor produce efectele, fără înscriere și în cărțile funciare secundare; încheierile instanței principale se vor comunică însă instanțelor secundare.

Cu toate acestea, dacă s-a cerut instanței principale radierea în întregime sau în parte a dreptului de ipoteca asupra tuturor imobilelor grevate sau numai a unora din ele, radierea seva înscrie din oficiu și în cărțile funciare respective.

Articolul 102

Dacă ipoteca se radiază numai cu privire la imobilul înscris în cartea principala, înscrierile privitoare la ipoteca vor fi transcrise într-una din cărțile secundare, care va deveni carte principala. Dacă la instanța cărții principale exista o carte secundară, aceasta va deveni principala. În celelalte cazuri, instanța va hotărî, dacă creditorul ipotecar n-a dispus altfel, care carte secundară va fi socotită în viitor drept principala și îi va trimite din oficiu copiile legalizate ale inscrierilor și ale înscrisurilor privitoare.

Prefacerea cărții secundare în carte principala se va comunică din oficiu instanțelor secundare.

Articolul 103

Cererile nerezolvate, privitoare la ipoteca colectivă, ce se găsesc la instanța cărții principale, se vor trimite, împreună cu o încheiere, instanței devenită principala.

Aceste cereri vor avea rangul dobîndit prin înregistrarea lor la instanța care a fost principala.

Articolul 104

Acțiunea pentru executarea prestațiunii tabulare se va putea nota în cartea funciară numai în temeiul înscrisului original care dovedește obligațiunea de a stramuta, constitui, modifica sau de a stinge un drept tabular.

Cererea de notare se va face potrivit art. 111.

Notarea acțiunii se va putea face atît timp cat se găsesc înscriși în cartea funciară, fie cel obligat la prestatiunea tabulară, fie oricare dintre dobanditorii următori, dacă toate dobandirile au fost cu titlu gratuit și posterioare obligațiunii la prestațiune tabulară.

Articolul 105

Acțiunea în rectificare se va putea notă:

1. Dacă reiese din cartea funciară ca prin înscriere reclamantul este vătămat într-un drept tabular ce este sau a fost înscris în folosul sau.

2. În cazul cînd ministerul public cere, în temeiul unei dispozițiuni de ordine publică, constatarea nulității unui act juridic.

Articolul 106

Cînd se pretinde ca o înscriere s-a săvârșit printr-o infracțiune penală, cel îndreptățit, dacă dovedește ca se afla în cazurile și întrunește condițiunile puse de legile penale, pentru a porni acțiunea penală, va putea depune plângerea spre a fi notată la instanța de cărți funciare, care după ce va hotărî asupra notarii, o va trimite ministerului public, păstrând un exemplar pentru dosar; cel îndreptățit va putea inainta plângerea și direct ministerului public, sau instanței penale, care va trimite o copie legalizată instanței de cărți funciare, pentru a hotărî asupra notarii plângerii.

Dacă acțiunea penală a fost pornită de ministerul public, cel îndreptățit va putea cere notarea ei în temeiul copiei legalizate a rechizitoriului introductiv de instanța, sau în cazurile cînd judecătorul de instrucție s-a sesizat din oficiu, în temeiul unei asemenea copii de pe ordonanța de trimitere în judecata.

Notarea se va radia în temeiul copiei legalizate de pe ordonanța desavarsita de neurmărire, sau de pe hotărîrea desavarsita de achitare, prin care se constata inexistenta faptului imputat.

Articolul 107

În cazul cînd plângerea sau acțiunea s-a făcut în termenul prevăzut de art. 37, partea vătămată va putea cere, pe baza hotărîrii desavarsita a instanței penale prin care s-a declarat nevalabilitatea înscrierii, radierea înscrierii nevalabile, precum și celor ce s-au făcut după notare, în temeiul acestei înscrieri.

Notarea plângerii sau a acțiunii penale își va produce efectul și în ceea ce privește acțiunea în rectificare, dacă instanța penală s-a pronunțat numai asupra vinovatiei pârâtului sau în cazul cînd se cere radierea inscrierilor făcute înainte de notare, în temeiul inscrierilor nevalabile.

Articolul 108

Acțiunea ce urmează să fie notată se va indrepta la instanța de carte funciară, alaturandu-se pe lîngă exemplarele cerute, potrivit dreptului comun, un exemplar, care va fi păstrat de această instanță.

Aceasta după ce a hotărât asupra notarii cererii, va trimite acțiunea la instanța arătată de parte.

Dacă acțiunea s-a introdus la instanța de drept comun, partea va putea cere instanței de carte funciară notarea ei, alăturând o copie legalizată de pe acțiune.

Articolul 109

Creditorul va putea cere notarea acțiuni pauliene, dacă dovedește printr-un înscris, cu data certa, ca dreptul sau de creanta s-a născut înainte de actul viclean atacat.

Dacă acțiunea nu a fost pornită deadreptul la instanța de carte funciară, creditorul va infatisa și o copie legalizată de pe acțiune.

Articolul 110

Cererea de înscriere se va indrepta la instanța unde se afla cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea.

Articolul 111

Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de oricine care potrivit înscrisului original, hotărîrii judecătorești, sau hotărîrii autorității administrative, urmează sa strămute, sa constituie, sa modifice, sa dobândească sau sa stinga un drept tabular.

Articolul 112

Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:

1. De mandatarul general al celui îndrituit.

2. De oricare dintre titularii aceluiași drept.

Articolul 113

Creditorul a cărui creanta certa și exigibilă, este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărîre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorității administrative, va putea cere instanței de carte funciară, în numele și în folosul debitorului sau, înscrierea unui drept tabular, sau radierea unei sarcini.

Articolul 114

Debitorul care a plătit valabil creanta ipotecară unui cesionar neînscris în cartea funciară, poate cere radierea ipotecii, dacă înfățișează înscrisul original al cesiunii și chitanța doveditoare a plății.

Articolul 115

Cererea se va prezenta într-un singur exemplar și va arata:

1. Instanța la care se îndreaptă.

2. Numele și domiciliu celui care a cerut înscrierea, precum și ale persoanelor cărora încheierea urmează a fi înmânată.

3. Înscrisul în temeiul căruia se cere înscrierea.

4. Înscrierea ce urmează să se facă.

5. Comuna, iar în cazul prevăzut de art. 2, alin. 3, și satul în care se afla imobilul, numărul cărții funciare, numărul corpului funciar din care face parte, numărul de ordine și numărul de parcela.

6. Persoanele cărora urmează să se predea înscrisurile originale.

Nearatarea persoanelor cărora urmează a se comunică încheierea sau a se preda înscrisul original, nu va împiedica rezolvarea cererii. Tot astfel se va urma în caz de nearatare a domiciliului acestor persoane.

Cererea va fi primită chiar în cazul cînd ea nu arata decât comuna și numărul de parcela sau de carte funciară, dacă dreptul ce urmează să fie înscris ori radiat se referă la toate imobilele înscrise într-o carte funciară.

Dacă cererea nu stabilește felul înscrierii, instanța va incuviinta, potrivit împrejurărilor, intabularea, înscrierea provizorie sau notarea.

Dacă se cere intabularea, se va putea incuviinta înscrierea provizorie sau notarea, de asemeni dacă se cere înscrierea provizorie, se va putea incuviinta notarea.

Articolul 116

Dacă nu s-au alăturat la cerere copiile înscrisului original în temeiul căruia se cere înscrierea și care urmează a fi păstrate la arhiva instanței, înscrisul original va fi reținut pînă ce partea obligată să depună copiile, va prezenta copii conforme sau va plati taxe prevăzute în regulament pentru întocmirea lor.

Articolul 117

Dacă înscrisul original în temeiul în temeiul căruia s-ar putea săvârși înscrierea, se găsește la o alta instanța judecătorească sau la o autoritate administrativă, cererea de înscriere, intovarasita de o copie legalizată a înscrisului original, se va nota în cartea funciară.

Înscrisul original va fi cerut din oficiu instanței judecătorești sau autorități administrative, sau se va da termen pentru aducerea lui.

Dacă partea nu prezintă în acest termen, înscrisul original sau dovada ca a pornit acțiunea pentru înfățișarea lui, cererea va fi respinsă, radiindu-se totodată notarea ei.

Articolul 118

Cererea de înscriere prezentată grefei va primi de îndată un număr de înregistrare, care va fi totodată și numărul încheierii.

Acest număr se va trece și în partea cărții funciare, în care urmează a se face înscrierea.

Conducătorul cărții funciare va face pe cerere arătare ca din cuprinsul cărții funciare nu rezultă nici o împiedicare pentru săvîrșirea înscrierii; dacă însă constata vreo piedica, o va arata pe o foaie deosebită, ce se va anexa la cerere.

Cel interesat va putea totodată să prezinte o copie după cererea sa, scutită de timbru, spre a i se trece numărul de înregistrare.

Articolul 119

Cererea înregistrată nu mai poate fi modificată sau intregita.

Articolul 120

Cererile și înscrisurile netimbrate sau neîndestulător timbrate, vor fi rezolvate, aplicându-se, prin aceeași încheiere, o amenda de cinci ori mai mare decât taxa datorită. Instanța va retine înscrisul original pînă la achitarea amenzii cuvenite.

Dacă se înfățișează la o instanța de carte funciară un act pentru care nu s-a plătit impozitul proporțional, instanța va inregistra cererea, însemnând și neachitarea impozitului în partea cărții funciare în care urmează a se face înscrierea. Instanța va respinge cererea, radiind insemnarea dacă nu se aduce dovada achitării impozitului în termen de 15 zile dela înregistrare.

Cererea pentru notarea unei acțiuni, va fi respinsă, dacă nu au fost achitate taxele de timbru și impozitul proporțional datorat pentru acțiune.

Articolul 121

Instanța de carte funciară va cerceta dacă față de arătările cuprinse în cartea funciară cererea poate fi încuviințată în temeiul înscrisurilor prezentate.

Părțile vor fi citate numai în cazurile prevăzute de lege.

Cererea poate fi încuviințată în întregime sau în parte.

Dacă lipsurile constatate din oficiu nu împiedica încuviințarea cererii, ea va fi admisă, dispunandu-se totodată și întregirea lor.

Articolul 122

Încheierea prin care se admite cererea va arata:

1. Înscrisul pe care se întemeiază.

2. Felul înscrierii: intabulare, înscriere provizorie ori notare.

3. Determinarea exactă a dreptului sau a faptului ce se înscrie.

4. Modalitățile drepturilor înscrise.

5. Comuna și eventual satul, în care se afla imobilul, numărul cărții funciare, numărul corpului funciar din care face parte, numărul de ordine și numărul de parcela.

6. Persoanele în folosul și împotriva cărora se săvârșește înscrierea.

7. Persoanele cărora urmează să se predea înscrisurile originale.

8. Persoanele cărora urmează să se facă comunicarea.

9. Dacă va fi locul, dreptul de ipoteca legală.

Articolul 123

Înscrierea în cartea funciară va cuprinde:

1. Ziua, luna, anul și numărul de înregistrare a cererii în temeiul căreia se face înscrierea.

2. Înscrisul pe care se întemeiază.

3. Determinarea faptului sau dreptului ce se înscrie, precum și a modalităților lui; înscrierea se va putea completa cu trimitere la înscrisul doveditor, cu arătarea de va fi nevoie, a unor anume părți din aceste.

4. Arătarea lucrului nemișcător ori a dreptului la care se referă înscrierea. Dacă înscrierea se referă la o alta înscriere anterioară, se va arata și numărul de ordine al acestuia.

5. Persoanele în folosul cărora se săvârșește înscrierea.

Articolul 124

În cazul cînd instanța de carte funciară admite cererea, se va face mențiune pe înscrisul original despre săvîrșirea înscrierii, indicandu-se, atît partea cărții funciare în care s-a făcut înscrierea cat și numărul de ordine al înscrierii.

Articolul 125

Încheierea prin care cererea este respinsă va fi motivată.

Respingerea se va nota în cartea funciară, arătându-se numele celui care a cerut înscrierea, dreptul sau faptul juridic, care a făcut obiectul cererii, precum și bunul nemișcător asupra căruia urma să se facă înscrierea; notarea nu se va săvârși dacă nu se pot face aceste arătări.

Articolul 126

Încheierea instanței de carte funciară se va comunică celui care a cerut înscrierea, precum și persoanelor care, potrivit aratarilor din cartea funciară sînt interesate.

Articolul 127

Apelul împotriva încheierilor instanței de carte funciară se va face în termen de 15 zile de la comunicare și se va judeca de tribunal.

Cel care a cerut înscrierea nu va putea invoca în apel dovezi noi.

Termenul de recurs va fi de 30 zile de la comunicarea sentinței și se va judeca de către Curtea de Casație.

Apelul și recursul se vor depune la instanța care a dat hotărîrea atacată; tribunalul va înștiința din oficiu instanța de carte funciară despre introducerea sau neintroducerea în termen a recursului.

Apelul și recursul se vor nota din oficiu în cartea funciară, notarea apelului se va radia dacă nu s-a făcut recurs în termen.

Articolul 128

Curtea de Casație va judeca în fond, fără trimitere.

În cazul respingerii, notarea recursului se va radia din oficiu.

Hotărîrea instanței de apel sau de casare va fi trimeasa din oficiu instanței de carte funciară, care o va inmana părților.

Articolul 129

Înscrierea facuta în temeiul hotărîrii instanței de apel, ori de casare își va produce efectele de la înregistrarea cererii la instanța de carte funciară.

Articolul 130

Cererea de înscriere se va indrepta judecătoriei în circumscriptiunea căreia este așezat imobilul.

Judecătoria, prin încheiere, va emite o somațiune care se va afișa judecătorie, la primăria comunei unde se afla așezat imobilul și se va publică într-unul din ziarele mai răspândite din Capitala.

Publicarea în ziar va fi înlocuită pentru fondurile rurale mai mici de 5 ha, prin bătăi de toba făcute în 2 duminici succesive.

Îndeplinirea acestor formalități se va constata prin proces-verbal întocmit, în cazul prevăzut de alin. 2, de către grefier, iar în cazul prevăzut de alin. 3, de către primar. Procesul-verbal se va inainta fără întîrziere judecătoriei.

Prin somațiune cei interesați, vor fi invitați să facă opozițiune, cunoscînd ca în termen de o luna dela cea din urma din aceste publicațiuni, judecătoria va pasi la judecarea pricinii.

Dacă nu s-a făcut opozițiune judecătoria se va pronunța printr-o încheiere, în cazul contrar opozițiunea se va judeca de către instanța competența, după dreptul comun. Dacă această instanță ar fi tribunalul, judecătoria îi va trimite, din oficiu, dosarul pricinii.

În ambele cazuri, instanța va cerceta dacă sînt îndeplinite cerințele art. 28.

Reclamantul va putea cere înscrierea provizorie a dreptului ce a uzucapat, în temeiul hotărîrii judecătorești, de prima instanța sau a încheierii prin care s-a admis cererea.

Justificarea se va face prin hotărîre judecătorească desavarsita.

Instanța de carte funciară nu va putea, în temeiul uzucapiunii, dispune înscrierea dreptului, dacă acesta a fost intabulat sau înscris provizoriu, în folosul unei alte persoane, chiar după împlinirea termenului de uzucapiune; în cazul cînd s-ar fi făcut numai o notare, instanța va dispune înscrierea dreptului, fără ca înscrierea să fie opozabilă celui care a cerut notarea.

Articolul 131

Cererea proprietarului privitoare la alipirea sau dezlipirea unui imobil, înscris în cartea funciară, va trebui sa arate numărul parcelei, care face obiectul cererii.

În cazul cînd parcela urmează să fie despartita, se va alătură la cerere și o schita de plan, după care se va retine o copie pentru arhiva.

Înscrisul original pe care se întemeiază cererea va trebui sa îndeplinească condițiunile cerute prin intabularea dreptului de proprietate.

Articolul 132

Schita de plan va trebui să fie întocmită și semnată de o persoană autorizata, prin regulamentul legii de fața.

Schita de plan va fi semnată de părți și va cuprinde: data cînd a fost întocmită, parcela ce urmează să fie despartita, întinderea și numerele parcelelor constituite prin despartire, numele persoanelor asupra cărora aceste din urma parcele urmează să fie transcrise sau reinscrise.

Articolul 133

Dacă schita nu îndeplinește condițiunile legii, instanța de carte funciară o va restitui, dând părților un termen, care nu va putea depăși 15 zile și nici a fi mai scurt de 8 zile, pentru a depune o schita întocmită potrivit prevederilor legale; ea va respinge cererea dacă schita nu a fost depusa în acest termen, sau dacă schita depusa nu întrunește cerințele legii.

Articolul 134

Oridecateori se face o cerere de alipire sau dezlipire, persoanele interesate, potrivit cuprinsului cărții funciare, vor fi citate spre a prezenta obiectiunile lor, afară de cazul cînd se prezintă în scris consimțămîntul acestora.

Dezlipirea unei parcele sau a unei părți dintr-o parcela, ce face parte dintr-un corp funciar, se face, în lipsa unei convențiuni contrare, împreună cu sarcinile ce grevează imobilul.

Dacă creditorii ipotecari consimt, atît la dezlipirea unei parcele sau a unei părți de parcela, dintr-un corp funciar, cat și la alipirea ei la un altul, ipotecile vor lua rang după cele ce grevează imobilul la care s-a făcut alipirea.

În toate cazurile, ipotecile se vor înscrie ca ipoteci colective; înscrierea lor va fi scutită de taxe.

Articolul 135

Dezlipirea unei parcele dintr-o carte funciară și reînscrierea, ei în aceeași carte funciară sau transcrierea ei, într-o alta carte funciară, se va face în temeiul aceleași cereri.

Dacă aceste lucrări urmează să fie făcute în cărțile funciare a doua instanțe diferite, cererea se va inainta instanței competente pentru a ordonă dezlipirea.

Cînd nimic nu împiedica încuviințarea deslipirii, cererea se va nota în cartea funciară și se va trimite cu mențiunea notarii celeilalte instanțe spre înscriere.

Înscrierile ce se vor face, după notarea cererii de transcriere asupra părții notate pentru transcriere, vor avea efect numai în cazul cînd nu se încuviințează înscrierea parcelei în noua carte funciară.

Articolul 136

Instanța căreia i se trimite cererea, dacă nu este vreo împiedicare, va săvârși înscrierea, comunicând încheierea de înscriere primei instanțe; aceasta va executa dezlipirea arătând cartea funciară în care s-a trecut imobilul transmis. Încheierea de dezlipire se va comunică și părților interesate potrivit aratarilor cărții funciare.

De asemeni această instanță va trimite instanței cărții funciare principale încheierea sa de transcriere, dacă asupra parcelei transcrise erau ipoteci colective.

Dacă instanța de trimitere nu încuviințează cererea de înscriere va trimite instanței competente de a dispune transcrierea copie de pe încheiere, spre a fi comunicată persoanelor interesate, dacă de la data comunicării nu s-a făcut apel în termen, notarea cererii de transcriere se va radia din oficiu.

Articolul 137

După săvîrșirea transcrierii, cererea cu înscrisurile privitoare se vor trimite instanței cărții funciare în care s-a înscris imobilul.

Dacă înscrisurile privesc și alte imobile, instanța de carte funciară va comunică, cu scutire de taxe, copii legalizate de pe acestea.

Articolul 138

Comunicarea încheierilor instanței de carte funciară se va face din oficiu, potrivit dispozițiunilor codului de procedura civilă privitoare la prima citare în cauzele contencioase.

Încheierile se vor inmana celui îndrituit, reprezentantului sau legal sau celui anume împuternicit pentru aceasta.

Articolul 147

Legea de fața va intra în vigoare în Transilvania și Bucovina, odată cu codul civil unificat, iar în Vechiul Regat și Basarabia, potrivit dispozițiunilor ce urmează.

Articolul 148

Comunele, unde urmează să se facă lucrările de întocmire ale cărților funciare, se vor arata printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri, dat asupra raportului Ministerului Justiției și cu avizul Ministerului de Domenii și Agriculturii, publicat în Monitorul Oficial și într-unul din ziarele mai răspândite din Capitala.

Articolul 149

Lucrările pentru întocmirea cărților funciare se compun din:

1. Lucrările judecătorești.

2. Lucrările pentru individualizarea imobilelor.

3. Coordonarea lucrărilor judecătorești cu masuratoarea parcelara, precum și întocmirea cărților funciare provizorii.

4. Completarea și verificarea cărților funciare provizorii.

5. Rectificarea inscrierilor făcute în cărțile funciare.

Articolul 150

Ministerul Justiției poate da delegație magistraților, conducătorilor de cărți funciare, sau ajutorilor lor, precum și grefierilor, sa strângă din registrele de publicitate și din dosarele instanțelor judecătorești, datele privitoare la drepturile ce au de obiect imobilele precum și la capacitatea de a dispune asupra lor.

În același scop, Ministerul Justiției va putea angaja avocați, precum și magistrați, conducatori de cărți funciare sau grefierii pensionați.

De asemeni, Ministerul de Justiție va putea angaja personalul de birou și de serviciu necesar.

Articolul 151

În termenul arătat prin jurnalul Consiliului de Miniștri, prin care s-a dispus începerea lucrărilor de întocmire ale cărților funciare, primăria va alcătui un tablou al celor care poseda ca proprietari, cu arătarea imobilelor, care vor fi individualizate prin vecinătăți sau prin orice alte date.

Se va arata după putinta:

1. Dacă posesorul este capabil ori nu.

2. Reprezentanții legali ai posesorilor incapabili.

3. Dacă imobilul formează obiectul unei proprietăți indivize sau proprietăți individuale pe etaje ori apartamente.

Dacă serviciul primăriei poseda harti, schite de plan despre imobilele în comuna, se va anexa la acest tablou câte o copie certificată conform cu originalul de către șefi serviciului cadastral.

Articolul 152

Tabloul alcătuit va fi pus spre vedere timp de 15 zile, în care termen cei interesați vor putea face observațiunile lor verbale sau în scris în fața primarului sau delegatului sau, care va fi dator sa întocmească procese-verbale despre observațiunile făcute.

Articolul 153

Lucrările tehnice de măsurătoare parcelara se vor executa de către Ministerul Agriculturii și Domeniilor, prin Direcțiunea Cadastrului, urmandu-se dispozițiunile legii 93, din 20 Aprilie 1933, care nu contravin legii de fața.

În vederea întocmirii cărților funciare, un program anual de lucrări va fi alcătuit de către Ministerul de Justiție, de acord cu Ministerul de Agricultura și Domenii.

Pentru a putea grăbi introducerea cărților funciare. Ministerul Justiției va putea dispune, în cadrul programului de lucrări prevăzut mai sus, ca Direcțiunea Cadastrului sa proceadă în comunele unde lucrările de geodezie nu sînt executate, la lucrările de măsurătoare parcelara, urmând ca încadrarea lor în canevasul geodezic să se facă ulterior.

Articolul 154

Lucrările de măsurătoare parcelara sau de geodezie executate de alte autorități, vor putea fi folosite.

Dacă municipiile vor face pe teritoriul lor lucrări tehnice de măsurătoare parcelara, ele vor fi făcute în conformitate cu normele stabilite în instrucțiunile tehnice ale Directiunii Cadastrului din Ministerul Agriculturii și Domeniilor și vor fi supuse controlului acestui minister.

Articolul 155

Inginerul, delegat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, va comunică primăriei începerea operațiunilor tehnice, cu cel puțin 30 de zile înainte.

Primarul va înștiința prin afișare și prin mijloacele de publicitate obișnuite în comuna, pe posesorii terenurilor, să se prezinte în persoana sau prin mandatarii lor, pentru a da lămuririle privitoare la identificarea și hotarele nemișcătoarelor ce poseda.

Articolul 156

Înainte de începerea lucrărilor de măsurătoare parcelara, autoritățile comunale vor fixa prin semne vizibile și trainice drumurile de exploatare și de hotare, iar posesorii vor fixa prin semna vizibile, hotarele imobilelor ce poseda.

Comunele vor pune la dispoziția delegaților și comisiunilor în mod gratuit birourile necesare, asigurându-le posibilitatea de a lucra.

Articolul 157

Inginerul-delegat, asistat de doi delegați ai primăriei, ascultând pe cei interesați, va proceda la:

1. Identificarea, măsurarea și delimitarea imobilelor din comuna, care face obiectul posesiunilor.

2. Constatarea acordului posesorilor invecinati asupra hotarelor.

3. Consemnarea și precizarea portiunilor litigioase, dacă se ivesc neintelegeri, între posesorii invecinati; în cazul unor astfel de neintelegeri, inginerul-delegat va fixa provizoriu, potrivit aratarii părților, amândouă hotarele suprafetii litigioase.

4. Stabilirea felului de folosință sau de cultura a fiecărei parcele.

5. Așezarea semnelor de hotar ale imobilelor.

6. Întocmirea schitelor și planului parcelar al comunei, a repertoriului alfabetic al posesorilor, precum și a celui topografic al parcelelor.

Articolul 158

Cetele de moșneni vor fi înscrise în repertoriul alfabetic cu denumirea lor colectivă, totodată se va alcătui un tablou, potrivit hotărârilor judecătorești și a legilor speciale în vigoare, cu numele persoanelor care împreună alcătuiesc colectivitatea, arătându-se pe cat se poate în dreptul fiecărui devălmaș și partea ce i se cuvine.

Acest tablou se va alătură repertoriului alfabetic din care va face parte integrantă.

Dacă persoanele care alcătuiesc colectivitatea poseda imobilul în părți divizate, aceasta se va nota de asemenea în tablou.

Articolul 159

După terminarea masuratorii parcelare, într-o comuna sau într-o parte a ei, inginerul-delegat va depune planurile întocmite la primărie, care va aduce acesta la cunoștința locuitorilor, prin mijloacele de publicitate obișnuite în comuna, pentru ca cei interesați să poată cere rectificarea planurilor.

În acest scop, locuitorii își vor putea depune plângerile pînă la săvîrșirea verificării prevăzute în art. 160, care va putea avea loc numai după trecerea unui termen de 15 zile de la publicare.

Articolul 160

Ministerul Agriculturii și Domeniilor va dispune printr-un inginer inspector, verificarea lucrărilor tehnice de măsurătoare executate de inginerul delegat, care va cerceta și plângerile făcute.

Aceasta verificare se va putea face și înainte de terminarea lucrărilor într-o comuna, în măsura în care inginerul le-a terminat într-o parte a acesteia.

Cu acest prilej, inginerul delegat împreună cu inspectorul verificator, asistați fiind de delegații primăriei, vor proceda la rectificarea planurilor, dacă plângerile sînt întemeiate.

Articolul 161

Despre toate lucrările prevăzute de art. 151-152, 155-157, 159-160, se vor încheia procese-verbale.

Articolul 162

După verificarea lucrărilor de măsurătoare parcelara într-un teritoriu cadastral, inginerul delegat va depune Directiunii cadastrului întreg dosarul cu planurile și actele lucrărilor, care va înștiința despre aceasta Ministerul Justiției.

Direcțiunea cadastrului, la îndrumarea Ministerului Justiției va inainta judecătoriei respective în copii certificate registrul cadastral funciar, repertoriile, planurile cadastrale, procesele-verbale, precum și schițele referitoare la litigiile privind limitele proprietăților invecinate, constatate cu ocaziunea masuratorii.

Articolul 163

După terminarea lucrărilor mai sus prevăzute Ministerul Justiției prin decizie ministerială va stabili data cînd vor începe în comuna lucrările de coordonare, pentru întocmirea cărților funciare provizorii.

Deciziunea se va publică în Monitorul Oficial, într-un ziar mai răspândit din comuna, județ sau Capitala tarii, precum și prin afișare la primăria comunei.

Articolul 164

Pentru săvîrșirea lucrărilor, Ministerul Justiției va delega un judecător, care va fi ajutat de un secretar numit dintre persoanele arătate la art. 151, de un inginer delegat de Ministerul Agriculturii și Domeniilor, precum și de un delegat al primăriei.

Articolul 165

Posesorii imobilelor, precum și cei care ar pretinde drepturi asupra acestora, vor fi înștiințați prin mijloacele de publicitate obișnuite în comuna, să se înfățișeze la primărie, în zilele stabilite de judecătorul delegat cu înscrisurile privitoare la drepturile lor.

Articolul 166

Judecătorul delegat va proceda la următoarele lucrări:

1. Va examina actele cu privire la identificarea imobilelor, întocmind un tablou de schimbările de posesiune intervenite de la alcătuirea lor pînă la zi.

2. Va stabili parcelele de teren care vor fi întrunite în corpuri funciare.

3. Va stabili drepturile de proprietate, coproprietate, de proprietate pe etaje ori apartamente, restrangerile privitoare la proprietate ori la capacitatea de a dispune, sarcinile reale ce grevează lucrul nemișcător, precum și orice fapt sau raport juridic ce urmează să fie notate.

Despre cercetările și constatările sale, judecătorul va încheia procese-verbale, semnate și de cei interesați.

Articolul 167

După terminarea cercetărilor și verificărilor, judecătorul delegat va întocmi, potrivit legii de fața cărțile funciare provizorii.

Articolul 168

Cel care poseda titlul de proprietar va fi înscris ca proprietar, afară numai dacă dreptul sau fiind contestat, judecătorul constata din datele strânse cu prilejul lucrărilor pregătitoare sau din înscrisurile înfățișate de părțile interesate, ca o altă persoană urmează să fie înscrisă.

Articolul 169

Orice imobil care, prin natura sa ori prin scopul economic urmărit de proprietar, alcătuiește o unitate economică, va constitui un corp funciar, dacă proprietarul nu voiește altfel.

Corpul funciar va fi alcătuit la cererea proprietarului din mai multe imobile ce-i aparțin, afară numai dacă sînt supuse unor sarcini care nu pot greva separat parcelele unui corp funciar.

Articolul 170

Dacă într-un registru de mutațiuni sau din actele înfățișate de părți rezultă ca imobilul este proprietatea indiviză a doua sau mai multe persoane, însă acești coproprietari se găsesc în fapt în posesiunea unor părți deosebite, coproprietarii de comun acord vor putea cere ca din parcelele ce sînt în posesia fiecăruia să se formeze câte un imobil deosebit, înscriindu-se într-o carte funciară separată sau alipindu-se, la cerere, unui corp funciar înscris pe numele aceleiași persoane în cartea funciară din comuna.

Articolul 171

Cărțile funciare provizorii se vor întocmi în doua exemplare.

Un exemplar împreună cu procesele-verbale și cu actele de măsurătoare vor fi depuse la judecătorie, iar al doilea exemplar la primărie, pentru ca părțile să poată lua cunoștința despre înscrierile făcute.

Articolul 172

Judecătoria primind actele, va invita prin ordonanța publicată în Monitorul Oficial, într-un ziar mai răspândit din comuna, județ sau capitala tarii, precum și prin afișare la primărie, pe toți cei interesați să-și facă obiectiunile motivate cu privire la înscrierile făcute în cărțile funciare provizorii, într-un termen de 3 luni de la data afișării în comuna; judecătoria apreciind, va putea prelungi termenul cu încă o luna.

Primăria, prin toate mijloacele de publicitate obișnuite în localitate, va înștiința pe cei interesați de cuprinsul ordonanței judecătorești.

Articolul 173

După împlinirea termenului, judecătorul de cărți funciare va proceda la examinarea memoriilor depuse, putând merge la fața locului.

Obiectiunile contra inscrierilor în cărți funciare provizorii vor putea fi făcute atît în înscris la judecătorie sau primărie, cat și verbal în fața judecătorului, care le va consemna într-un proces-verbal. Primăria va inainta judecătoriei reclamatiunile părților cu toate anexele.

Completarea sau îndreptarea datelor cuprinse în cărțile funciare provizorii nu se va putea dispune decât după ascultarea părților.

După săvîrșirea acestor lucrări se vor întocmi proiectele de cărți funciare.

Articolul 174

Proiectele cărților funciare, dimpreuna cu toate înscrisurile referitoare, vor fi înaintate comisiunii de control de pe lîngă tribunal, compusa dintr-un judecător delegat de primul-președinte, asistat de doi delegați ai Ministerului de Justiție, dintre care unul va fi conducător de carte funciară, iar celălalt va fi numit dintre persoanele arătate în art. 150.

Comisiunea va examina dacă s-a procedat legal la întocmirea cărților funciare și întru cat va constata lipsuri sau erori, va proceda la înlăturarea lor, după ascultarea părților interesate.

După săvîrșirea lucrărilor privitoare la o comuna, comisiunea va înștiința Ministerul Justiției, care va declara, prin decizie ministerială publicată în Monitorul Oficial și afișată la primărie și judecătorie, proiectele de cărți funciare drept cărțile funciare legale ale comunei și va dispune începerea procedurii de rectificare.

Primăria va aduce la cunoștința locuitorilor decizia ministerială, prin toate mijloacele de publicitate obișnuite în comuna.

Articolul 175

Deciziunea ministerială va arata teritoriul pentru care s-a întocmit cărțile funciare, circumscripțiile judecătorești, locul unde cărțile funciare vor putea fi cercetate de cei interesați și data de la care acestea sînt declarate cărți funciare legale.

Deciziunea va mai face cunoscut ca, începînd dela ziua arătată drepturile de proprietate, de ipoteca sau alte drepturi reale asupra imobilelor se vor putea constitui, dobândi, margini, stramuta sau stinge numai potrivit dispozițiunilor legii de fața.

Deciziunea va mai cuprinde: somatiunea de a face în termen de trei luni dela data procesului-verbal, constatând săvîrșirea publicității în comuna, declarațiunile arătate în articolul următor, va indica instanța în care se vor depune declarațiunile și va arata ca declarațiunile sau contestațiunile făcute după trecerea acestui termen, nu vor fi opozabile tertele persoane, care au dobîndit cu buna credința, prin act juridic cu titlu oneros, drepturi reale, întemeindu-se pe cuprinsul noilor cărți funciare.

Procesul-verbal constatând săvîrșirea publicității în comuna, va fi deindata înaintat judecătoriei.

Articolul 176

Vor fi somate a face declarațiuni:

1. Persoanele care avînd un drept cîștigat, înainte de ziua cînd cărțile funciare au fost declarate legale, ar pretinde o modificare a înscrierii privitoare la proprietate, fără osebire dacă acea modificare ar trebui să se facă prin dezlipirea, alipirea sau transcrierea, prin schimbarea caracterizarii imobilelor sau în alt mod.

2. Persoanele care, înainte de ziua cînd cărțile funciare au fost declarate legale, dobândind drepturi reale asupra imobilului altuia, ar cere înscrierea acestor drepturi sau modificarea ori radierea unei înscrieri care, prin existenta sau rangul ei, îi vătăma.

Declarațiunile făcute potrivit dispozițiunii de mai sus, va arata rangul dreptului pretins, corpul funciar asupra căruia urmează să se facă înscrierea, precum și temeiul juridic pe care se sprijină dreptul sau rangul pretins; înscrierile doveditoare se vor alătură sau se vor arata unde sînt depuse.

Declarațiunea de mai sus va trebui să fie facuta și în cazul cînd dreptul supus declaratiunii se invedereaza din registrul proprietății, din registrul de transcripțiuni sau inscriptiuni, din registrul foilor dotale sau de urmărire, ori dintr-o hotărîre judecătorească sau dacă partea a introdus la o instanța o cerere privitoare la acel drept.

Decizia va trebui sa menționeze expres aceasta din urma dispozițiune.

Articolul 177

Declarațiunea facuta potrivit art. 176 va fi notată, iar judecătoria va ordonă din oficiu desbaterea, citând atît persoanele împotriva cărora s-a făcut declarațiunea, cat și cele care, potrivit cuprinsului cărții funciare, sînt interesate.

Articolul 178

Dacă părțile nu ajung la un acord, instanța va îndrumă la proces partea, care, potrivit dreptului comun, are sarcina dovezii, statornicind în acest scop un termen care se va socoti din ziua în care hotărîrea a rămas desavarsita.

Termenul nu va putea fi mai mic de 15 zile și nici mai mare de doua luni.

Articolul 179

Dacă cel înscris în cartea funciară a fost indrumat la proces și n-a pornit acțiunea în termenul statornicit sau dacă acțiunea i-a fost respinsă prin hotărîre desavarsita, înscrierea se va radia sau modifica, după cum s-a contestat existenta sau numai rangul dreptului, iar cartea funciară va dobândi caracter definitiv cu privire la dreptul ce a făcut obiectul litigiului.

Dacă contestatorul fiind indrumat la proces n-a pornit acțiunea în termenul fixat sau dacă acțiunea i-a fost respinsă prin hotărîre desavarsita, notarea acțiunii va fi radiată, iar cartea funciară va dobândi caracter definitiv cu privire la dreptul contestat.

Articolul 180

Extractele de pe cărțile funciare, eliberate în cursul procedurii de rectificare, vor face arătare specială despre înscrierile care sînt contestate.

Articolul 181

Căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, pronunțate în procedura de rectificare, vor fi cele statornicite în dreptul comun, afară de cazul prevăzut de art. 178, cînd hotărîrea se va da cu dreptul de recurs la tribunal.

Articolul 182

După terminarea procedurii de rectificare, cărțile funciare ale aceleiași comune vor primi numărul lor de ordine definitiv și vor alcătui registrul funciar al comunei, sau în cazul prevăzut de art. 2, registrele funciare ale satelor.

Paginile fiecărei cărți funciare vor fi numerotate și parafate de judecătorul însărcinat cu conducerea instanței de carte funciară.

Dacă paginile unei cărți funciare ar fi neîndestulătoare, judecătorul va putea dispune, fie adaugirea de noi pagini, fie deschiderea unei noi cărți funciare; el nu va putea dispune adaugirea, dacă proprietarul cere deschiderea unei noi cărți funciare.

În cazul adaugirii unei noi pagini, judecătorul va face o noua numerotare, potrivit dispozițiunilor mai susaratate, certificând atît pe pagina adaugita, cat și pe ultima pagina operațiunea săvîrșită.

În cazul deschiderii unei noi cărți funciare, nu se vor transcrie decât înscrierile ce sînt încă valabile.

Articolul 183

Dosarele privitoare la întocmirea cărților funciare se vor păstra în arhiva instanței competente pentru ținerea acestor cărți.