Decizia nr. 428/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) și art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la art. 1 alin. (2) și
art. 21 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mihnea Basil Ștefănescu, Tudor Basil Ștefănescu, Dan Costin Petrescu și Irina Igirosianu în Dosarul nr. 13.263/3/2013 al Tribunalului București - Secția a II-a (fostă a IX-a) contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 1.213D/2014 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților au transmis la dosar note scrise prin care, în esență, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.
4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care precizează că textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, în cauza de față menținându-și valabilitatea jurisprudența în materie a Curții Constituționale, motiv pentru care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Sentința civilă nr. 4.793 din 27 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 13.263/3/2013, Tribunalul București - Secția a II-a (fostă a IX-a) contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la art. 1 alin. (2) și
art. 21 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mihnea Basil Ștefănescu, Tudor Basil Ștefănescu, Dan Costin Petrescu și Irina Igirosianu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea cererii de obligare a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de a desemna un expert pentru evaluarea unui imobil revendicat care nu mai poate fi restituit în natură și de a emite titlul de despăgubire corespunzător.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile
art. 4 din Legea nr. 165/2013 , care stabilesc că dispozițiile legii se aplică cererilor aflate pe rolul instanțelor, încalcă principiul neretroactivității legii. Arată că se nesocotește și principiul egalității cetățenilor în fața legii, întrucât
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013
prevede că, în cazul în care restituirea în natură nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte, în condițiile în care până la apariția
se acordau despăgubiri în numerar sau acțiuni. În ce privește
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , susțin că se creează inegalități între persoanele îndreptățite sub aspectul cuantumului despăgubirilor cuvenite, deoarece până la intrarea în vigoare a
se aplica principiul restitutio in integrum și se evaluau imobilele la valoarea de piață, iar după acest moment valoarea imobilelor se stabilește în funcție de grila notarială. Prin urmare, persoanele îndreptățite sunt discriminate în funcție de momentul soluționării notificărilor sub aspectul cuantumului și naturii reparației acordate.
7. Tribunalul București - Secția a II-a (fostă a IX-a) contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
8. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 raportate la cele ale
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013
a devenit inadmisibilă ca urmare a pronunțării
Deciziei Curții Constituționale nr. 210 din 8 aprilie 2014 . Apreciază, totodată, că
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
nu contravine prevederilor art. 16 din Constituție.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 4 teza întâi raportate la art. 1 alin. (2) și
art. 21 din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013.
13. Având în vedere că acțiunea introductivă de instanță a fost promovată anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , Curtea constată că autorii excepției s-au referit în mod eronat la teza întâi a art. 4 din
care vizează cererile formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestei legi. Autorii excepției se află în ipoteza
art. 4 teza a doua, care determină aplicabilitatea Legii nr. 165/2013
cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a actului normativ menționat. De asemenea, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 din Legea nr. 165/2013 , Curtea observă că, deși autorii acesteia nominalizează întregul articol, în realitate, criticile formulate vizează doar alin. (6) din acesta, motiv pentru care obiectul excepției a fost restrâns doar la alineatul menționat. În consecință, față de data introducerii acțiunii și de motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că obiectul acesteia îl reprezintă, în realitate, prevederile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) și
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , care au următoarea redactare:
- Art. 1 alin. (2): "(2) În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, măsurile prevăzute de
Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, precum și măsura compensării prin puncte, prevăzută în cap. III.";
- Art. 4 teza a doua: "Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor (...) aflate pe rolul instanțelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi.";
- Art. 21 alin. (6): "Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu."
14. În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse la art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile, și la art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, în ceea ce privește critica formulată față de prevederile
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 , că soluția legislativă prevăzută inițial de acest text a fost modificată prin dispozițiile
pentru modificarea și completarea
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013, dobândind un conținut normativ diferit față de forma redacțională inițială a
Legii nr. 165/2013 , în sensul că, în situația în care restituirea în natură nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt compensarea prin puncte (aceasta fiind, înainte de modificarea adusă prin
Legea nr. 368/2013 , singura măsură prevăzută) și compensarea prin bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
16. Autorii prezentei excepții nu critică însă textul din
în varianta inițială, ci noua concepție a legiuitorului cu privire la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, introdusă de
Legea nr. 165/2013 , în sensul eliminării posibilității de a obține despăgubiri în numerar sau acțiuni, prevăzută prin
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
17. Curtea s-a pronunțat, față de aceste aspecte, prin
Decizia nr. 744 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 11 februarie 2015, paragraful 24, reținând că
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013
reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a
Legii nr. 165/2013 . În plus, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, instanța de la Strasbourg a considerat, având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin
- respectiv, regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv -, că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru redresarea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). Având în vedere aceste considerații, Curtea Constituțională a constatat, prin decizia menționată, că dispozițiile art. 4 teza a doua raportate la
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 , astfel cum a fost modificat prin
Legea nr. 368/2013 , sunt constituționale.
18. În ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , care stabilesc că evaluarea imobilului a cărui restituire se solicită se realizează prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a
și se exprimă în puncte, autorii excepției susțin că prin aceste dispoziții se creează inegalități între persoanele îndreptățite, sub aspectul cuantumului despăgubirilor cuvenite. Aceasta, deoarece până la intrarea în vigoare a
se aplica principiul restitutio in integrum și se evaluau imobilele la valoarea de piață, iar după acest moment valoarea imobilelor se stabilește în funcție de grila notarială. Prin urmare, în opinia autorilor excepției, persoanele îndreptățite sunt discriminate în funcție de momentul soluționării notificărilor sub aspectul cuantumului și naturii reparației acordate.
19. Curtea s-a mai pronunțat, în numeroase rânduri, asupra unor critici similare referitoare la constituționalitatea dispozițiilor din
care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, putând fi amintite, cu titlu exemplificativ,
Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 19 iulie 2014, paragraful 44, sau
Decizia nr. 20 din 21 ianuarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, paragraful 22). Curtea a reținut, în mod constant, că aplicarea unui regim juridic diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. "Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective". Altfel spus, raportat la situația de față, inegalitatea de tratament juridic prin comparație cu acele persoane ale căror dosare de despăgubire au fost deja soluționate sub imperiul
Legii nr. 247/2005 , adică anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , nu reprezintă un viciu de constituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu tempus regit actum.
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihnea Basil Ștefănescu, Tudor Basil Ștefănescu, Dan Costin Petrescu și Irina Igirosianu în Dosarul nr. 13.263/3/2013 al Tribunalului București - Secția a II-a (fostă a IX-a) contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) și
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a (fostă a IX-a) contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 9 iunie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.