Decizia nr. 573/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II art. 8 alin. (1) și art. II art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar
prezumat în vigoare
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Ionița Cochințu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, "precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", excepție ridicată de Marian Sîrbu, reprezentat prin Asociația Revoluționarilor din Decembrie 1989 Frăția Balconul Operei din Timișoara, în Dosarul nr. 4.235/30/2014 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 503D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 504D/2015 și nr. 782D/2015 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, "precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", excepție ridicată de Valerica Ușurelu (Călin), reprezentată prin Asociația Revoluționarilor din Decembrie 1989 Frăția Balconul Operei din Timișoara, în Dosarul nr. 4.250/30/2014 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și de Vasile Matei în Dosarul nr. 23.931/3/2012 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
4. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
5. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.
6. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 504D/2015 și nr. 782D/2015 la Dosarul nr. 503D/2015, care este primul înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
8. Prin încheierile din 10 martie 2015, pronunțate în dosarele nr. 4.235/30/2014 și nr. 4.250/30/2014, Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, "precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", excepție ridicată de Marian Sîrbu și Valerica Ușurelu (Călin), reprezentați prin Asociația Revoluționarilor din Decembrie 1989 Frăția Balconul Operei din Timișoara, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri prin care se solicită acordarea unor drepturi întemeiate pe dispozițiile Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 .
9. Prin Încheierea din 31 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23.931/3/2012, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, "precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar", excepție ridicată de Vasile Matei într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind acordarea unor drepturi întemeiate pe dispozițiile
10. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât revoluționarii sunt discriminați în raport cu alte categorii de persoane cărora li s-a restituit reducerea de 15% din venit.
11. Astfel, referitor la prevederile art. II
art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introduse prin
Legea nr. 283/2011 , apreciază că prin nesocotirea principiilor de drept stabilite prin
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în timp ce absolut toate categoriile prevăzute de
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au beneficiat în mod real de restabilirea drepturilor salariale și asigurărilor sociale față de nivelul lor avut anterior diminuării cu 25%, respectiv 15%, persoanele vizate de
au beneficiat doar formal de reîntregirea venitului, deoarece, "prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul, prevăzut la art. 4 și
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , diminuarea cu 15% a drepturilor revoluționarilor la indemnizația reparatorie a persistat și persistă".
12. Totodată, se susține că discriminarea există și sub aspectul normei de drept instituite de
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011
privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale, respectiv sub aspectul efectului juridic al celor două sintagme "salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat" și "câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat". Astfel, arată că, în timp ce pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, este utilizat indicatorul "câștigul salarial mediu brut", în cazul beneficiarilor
Legii nr. 341/2004 , pentru calculul indemnizației este menținut ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010.
13. Referitor la prevederile art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , introduse prin
Legea nr. 283/2011 , se susține, în esență, că acestea contravin dispozițiilor art. 22 alin. (1), art. 47 alin. (2) și art. 53 din Constituție, deoarece indemnizația prevăzută de
Legea nr. 341/2004 , indemnizație care nu se mai acordă potrivit dispozițiilor de lege criticate, a constituit singura sursă de existență, or, potrivit prevederilor constituționale, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică al persoanei este garantat, iar cetățenii au dreptul și la măsuri de asistență socială, potrivit legii, nefiind întrunite condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.
14. Curtea de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu există o obligație prevăzută de Constituție pentru legiuitor de a acorda indemnizații de recunoștință, precum cele din spețele de față.
15. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
16. Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
17. Avocatul Poporului, în dosarele nr. 503D/2015 și nr. 504D/2015, arată că își menține punctul său de vedere transmis anterior și reținut în
deciziile Curții Constituționale nr. 366 din 24 septembrie 2013 , nr. 555 din 15 octombrie 2014 și nr. 482 din 23 septembrie 2014, în sensul că dispozițiile criticate sunt constituționale.
18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.
20. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 8 și
art. 18 din Legea nr. 283/2011
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar". Însă, având în vedere notele scrise ale autorilor excepției de neconstituționalitate, precum și faptul că prevederile de lege criticate au fost introduse în cuprinsul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010
prin
Legea nr. 283/2011 , raportat la normele de tehnică legislativă consacrate de
art. 62 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins:
"Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează: [...]
Articolul 8
În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) și d), alin. (4), art. 13 lit. b) și c) și la
art. 14 din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare, se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011. [...]
Articolul 18
În anul 2012, indemnizațiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, nu se acordă."
21. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu,
Decizia nr. 366 din 24 septembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 noiembrie 2013,
Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014,
Decizia nr. 555 din 15 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 18 decembrie 2014, și
Decizia nr. 419 din 28 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, prin care Curtea a statuat că prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 283/2011 , sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
23. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că textele de lege criticate stabilesc că, temporar, nu se mai acordă indemnizațiile prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 . De aceste indemnizații, calculate prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea asigurărilor sociale de stat, beneficiau persoanele care au obținut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluției Române din Decembrie 1989, numai dacă acestea aveau un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
24. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile
art. 47 din Constituție, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a constatat că prevederile criticate "nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, ci mai degrabă ca instituind un set de măsuri de adaptare la condițiile economico-sociale existente". În acest context, Curtea a reținut că legiuitorul este chemat "să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiție principală pentru un trai decent -, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecția sănătății și altele asemenea, dar și prin drepturi care nu au o consacrare constituțională și care tind către același obiectiv. În același spirit, Constituția consacră, în chiar art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligă statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar prin art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor, și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor".
25. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la dispozițiile art. 53 din Constituție, Curtea a reținut că drepturile a căror plată a fost suspendată prin prevederile de lege criticate fac parte dintr-un ansamblu de măsuri pe care
le-a instituit în semn de gratitudine față de cei care au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. În ceea ce privește prevederile actului normativ criticat vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituțional, neavând în consecință un caracter fundamental, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Totodată, Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989.
26. Totodată, prin
Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, Curtea a subliniat că, "deși autoritățile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor bănești pretinse de autorii excepției de neconstituționalitate, restrângerea ori suspendarea acestor drepturi și în viitor, în condițiile în care textele de lege care le prevăd nu au fost abrogate, ar putea justifica întrebarea dacă aceste drepturi mai există și dacă nu cumva textele de lege care le prevăd au fost în fapt lipsite de eficiență, așa încât speranța titularilor acestor drepturi, deși are un suport legal, este în realitate lipsită de conținut. Astfel, deși formal limitată în timp, respectiv vizând durata unui an calendaristic, măsura de suspendare repetată a acestor drepturi, pentru mai mulți ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existența acestor drepturi". În acest sens, Curtea a precizat că măsura suspendării anuale a plății drepturilor prevăzute de
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 , măsură adoptată deja pentru 3 ani consecutivi, 2012, 2013 și 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporționalitatea măsurii. De altfel, prin
Decizia nr. 173 din 19 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015, Curtea a reținut că începând cu luna ianuarie 2015, potrivit
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014
pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, și
Ordonanței Guvernului nr. 1/2015
pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987
nr. 341/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, au modificate prevederile art. 3 și
art. 4 din Legea nr. 341/2004 , care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, Luptător cu Rol Determinant), iar noul conținut normativ al
art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004
prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară începând cu anul 2015.
27. Referitor la critica privind pretinsa neconstituționalitate a prevederilor art. II
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 , prin
Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014 , precitată, Curtea a reținut că autorii excepției se referă la indemnizația prevăzută de
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , și anume la indemnizația lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6 calculat conform prevederilor art. 4 alin. (2) din aceeași lege, indemnizație care se acordă pe lângă indemnizația reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4), a cărei plată este suspendată. Potrivit
art. 14 lit. d) din Legea nr. 118/2010
privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, indemnizațiile prevăzute de
s-au redus cu 15%, iar potrivit
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010
privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, aceste indemnizații se majorează cu 15% față de luna octombrie 2010. Curtea a reținut că textul de lege criticat - art. II
art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
stabilește că, în anul 2012, aceste indemnizații se mențin la același nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepției fiind nemulțumiți de modul de calcul al acestora, și anume de raportarea la indemnizația aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, așa cum prevede
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2011
privind utilizarea indicatorului de referință câștigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii și protecției sociale.
28. În această materie, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat
Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit [în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (4) și
art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 , cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 ] că indemnizațiile lunare reparatorii și indemnizațiile lunare prevăzute de
se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizației aflat în plată în luna octombrie 2010.
29. Totodată, Curtea Constituțională a statuat că aceste indemnizații au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestora, în temeiul
art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, sens în care este Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013.
30. Curtea a constatat că nu poate fi reținută nici critica privind pretinsa discriminare între beneficiarii
și celelalte categorii sociale, plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceștia nu se află în situații juridice similare.
31. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Sîrbu și Valerica Ușurelu (Călin), reprezentați prin Asociația Revoluționarilor din Decembrie 1989 Frăția Balconul Operei din Timișoara, în dosarele nr. 4.235/30/2014 și nr. 4.250/30/2014 ale Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și de Vasile Matei în Dosarul nr. 23.931/3/2012 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. II art. 8 alin. (1) și art. II
art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010
pentru completarea
art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008
privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 septembrie 2015.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ionița Cochințu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.