Decizia nr. 602/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Societatea "Antodani Trans" - S.R.L. din comuna Holboca, județul Iași, în Dosarul nr. 30.428/245/2014 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 401D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 671 din 21 ianuarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 30.428/245/2014, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Societatea "Antodani Trans" - S.R.L. din comuna Holboca, județul Iași, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului prevede executarea hotărârilor judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în tranșe, pe parcursul a 5 ani și numai după îndeplinirea unei noi proceduri administrative, ce presupune depunerea unei noi cereri la organele fiscale. Intervenția legiuitorului în etapa executării silite - parte integrantă a procesului - este, totodată, de natură a crea discriminări între persoane aflate în aceeași situație juridică, aceea de creditori ai organelor financiare ale statului, în sensul că au obținut, în fapt, restituirea taxei pe poluare doar acele persoane ale căror cereri s-au soluționat mai rapid și au solicitat imediat punerea în executare a hotărârii judecătorești, anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență criticate. De asemenea, se mai arată că discriminarea apare și prin raportare la persoanele ale căror creanțe devin executorii după data de 31 decembrie 2015. Discriminarea creată este cu atât mai pronunțată dacă se are în vedere faptul că privește persoane care au achitat în același timp taxa pe poluare, dar obțin restituirea ei la momente diferite în timp, în funcție de criteriul aleatoriu al timpului necesar soluționării cererilor de restituire și al punerii în executare a titlului executoriu.

6. Executarea de către organele fiscale a hotărârilor judecătorești doar prin eșalonarea plății, pe parcursul a 5 ani, aduce atingere și dreptului de proprietate asupra sumelor de restituit, deoarece creanța asupra statului constituie un "bun" în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și este garantată, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție. Se mai arată că restrângerea impusă prin ordonanța de urgență criticată nu se justifică sub condițiile stricte cuprinse la art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenție și de art. 53 din Constituție și că ar trebuie să existe simetrie și în privința modalității de restituire a taxei, din moment ce aceasta a fost percepută într-o singură tranșă. Mai mult, limitarea unui drept fundamental pe calea ordonanței de urgență a Guvernului nu este permisă de art. 115 alin. (6) din Constituție.

7. Autoarea excepției mai arată că, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenție, astfel cum a fost interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, executarea unei hotărâri judecătorești trebuie considerată parte integrantă a procesului, iar împiedicarea, anularea sau amânarea pe o perioadă lungă de timp a executării hotărârii judecătorești poate atrage răspunderea statului, în condițiile în care acesta ar trebui să aibă un comportament activ și să pună la dispoziția justițiabililor mijloace adecvate pentru evitarea oricărei întârzieri în executare (Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40, și Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, paragrafele 65 și 66). Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că nu este oportun să i se solicite unei persoane care a obținut, în urma unei proceduri judiciare, o creanță împotriva statului, să inițieze ulterior o executare silită pentru a obține o reparație, deoarece, în asemenea cazuri, statul trebuie ca, prin organele sale, să ia toate măsurile necesare executării, fără a putea invoca lipsa fondurilor drept motiv al neexecutării acestei obligații (Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 35 și Hotărârea din 27 mai 2004, pronunțată în Cauza Metaxas împotriva Greciei, paragraful 19).

8. În final, autoarea excepției de neconstituționalitate arată că legislația națională în baza căreia au fost percepute taxele auto în perioada 2008-2012 a fost declarată incompatibilă cu art. 110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, astfel cum s-a dispus în Cauza C-402/09, prin Hotărârea din 7 aprilie 2011, Ioan Tatu împotriva statului român prin Ministerul Finanțelor și Economiei și alții. Ca efect al adoptării hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene, statul român trebuie să restituie sumele încasate cu titlu de taxă pe poluare pentru autovehicule și de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, la care se adaugă dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești.

9. Judecătoria Iași - Secția civilă, contrar dispozițiilor

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

10. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 197/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015. Dispozițiile

art. XV alin. (2) au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015. Având în vedere că acestea sunt norme procedurale de imediată aplicare, prevederile legale ce urmează a fi analizate de Curtea Constituțională au următorul cuprins:

"(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuți la alin. (1) se soluționează, conform prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administrația Fondului pentru Mediu, după caz.

(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).

(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

(6) Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

(7) Plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)."

14. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și în art. 115 alin. (6) privind regimul adoptării ordonanțelor de urgență, prin raportare la dispozițiile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la art. 1 din Protocolul adițional la aceeași Convenție. Curtea observă că, deși autoarea excepției nu indică expres, prin critica pe care o formulează în raport cu dispozițiile convenționale menționate, ea are în vedere și prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată. De asemenea, având în vedere că autoarea excepției de neconstituționalitate invocă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea va reține și art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea europeană din Constituție.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , constatând constituționalitatea acestora, prin

Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, și

Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015.

16. Prin deciziile menționate, Curtea a reținut că

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

instituie eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora [alin. (1) al art. XV]. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept [alin. (4) al art. XV].

17. Curtea a mai constatat prin

Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , paragraful 44, că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eșalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătorești, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidența acesteia.

18. În ceea ce privește constituționalitatea instituirii eșalonării plății unor sume prevăzute în titluri executorii, precum și suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituțională a reținut ( Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , paragrafele 35-40), în esență, că dreptul la justiție garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii. Executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. S-a mai arătat că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

îndeplinesc aceste cerințe.

19. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce privește tratamentul juridic diferit aplicat aceleiași categorii de persoane, prin

Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, Curtea a reținut că această diferență se justifică în mod obiectiv și rezonabil, având în vedere că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

urmărește un scop legitim - menținerea echilibrului bugetar și respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecției mediului, și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare, este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic.

20. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admițând, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, a reținut că Guvernul, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispozițiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele prețurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat deci dreptul de proprietate.

21. Referitor la invocarea legislației Uniunii Europene și a jurisprudenței Curții de la Luxembourg, Curtea a statuat prin

Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, că "în cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituționalității prevederilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , Curtea a reținut că legiuitorul a respectat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispozițiile Constituției.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței la care s-a făcut mai sus referire, se constată că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față.

23. În final, în raport cu considerentele enunțate mai sus, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conțin norme contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44, art. 52, precum și în art. 115 alin. (6). În ceea ce privește dispozițiile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, având în vedere cele expuse în paragraful 21, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea "Antodani Trans" - S.R.L. din comuna Holboca, județul Iași, în Dosarul nr. 30.428/245/2014 al Judecătoriei Iași - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Iași - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2015.