Ordinul nr. 140/2015

Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.

Răspunderea disciplinară a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor poate fi angajată potrivit dispozițiilor

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prezentului ordin.

Comisia de disciplină a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pentru faptele prevăzute în prezentul ordin.

Comisia de disciplină este formată din 5 membri, din care:

a) 2 membri sunt procurori cu atribuții de control, desemnați potrivit Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care reglementează această activitate;

b) 3 membri sunt desemnați din rândul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din Ministerul Public, prin vot secret de adunarea generală a acestui personal, cu majoritate de voturi.

Din Comisia de disciplină mai fac parte 5 membri supleanți, numiți după aceleași reguli și criterii ca și membrii.

Membrii și membrii supleanți ai Comisiei de disciplină, precum și persoanele anume desemnate prevăzute la art. 7 alin. (2) sunt numiți pentru o perioadă de 4 ani prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Președintele Comisiei de disciplină este desemnat prin vot secret, cu majoritate simplă, din rândul membrilor comisiei.

Secretariatul Comisiei de disciplină este asigurat de o persoană din cadrul Serviciului de organizare și resurse umane al Secției de resurse umane și documentare, desemnată conform art. 4 alin. (4).

Secretariatul Comisiei de disciplină are următoarele atribuții:

a) primește, înregistrează și ține evidența sesizărilor trimise Comisiei de disciplină;

b) efectuează lucrările necesare desfășurării cercetării disciplinare și exercitării acțiunii disciplinare în fața Comisiei de disciplină;

c) convoacă ședințele Comisiei de disciplină și efectuează corespondența privind persoanele față de care s-a dispus citarea;

d) asigură redactarea și comunicarea actelor Comisiei de disciplină, inclusiv a hotărârii prin care se soluționează acțiunea disciplinară, și le înaintează conducătorului parchetului.

Comisia de disciplină poate fi sesizată în legătură cu abaterile disciplinare ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor de către șefii ierarhici, alte autorități și de oricare persoană interesată.

Sesizarea Comisiei de disciplină se poate face în termen de 30 de zile de la data la care s-a luat cunoștință de săvârșirea faptei care constituie abatere disciplinară, dar nu mai târziu de 3 luni de la data săvârșirii acesteia.

Sesizările primite de la persoane fizice sau juridice se formulează în scris, pot privi doar faptele prevăzute la art. 2 lit. a), c)-e), j) și k) și vor cuprinde următoarele mențiuni:

a) numele, prenumele, domiciliul persoanei care formulează sesizarea, precum și, dacă este cazul, funcția deținută;

b) numele, prenumele, funcția deținută și compartimentul în cadrul căruia își desfășoară activitatea persoana împotriva căreia este formulată sesizarea;

c) descrierea amănunțită a faptei ce constituie obiectul sesizării;

d) temeiul legal al sesizării, respectiv încadrarea faptei;

e) arătarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;

f) data și semnătura persoanei ce formulează sesizarea.

Sesizările vor fi însoțite, în măsura în care este posibil, de înscrisurile care le susțin.

Sesizările privind activitatea necorespunzătoare a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, greșit îndreptate la parchete, vor fi înaintate Comisiei de disciplină, în termen de 5 zile de la înregistrare.

Nerespectarea termenelor și condițiilor menționate în alin. (2)-(4) atrage clasarea sesizării.

În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Comisia de disciplină. Comisia de disciplină dispune clasarea prin rezoluție fără efectuarea cercetării prealabile, dacă din sesizare nu rezultă indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare.

Cercetarea prealabilă se efectuează de un procuror și de un membru al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, alții decât membrii Comisiei de disciplină. În ipoteza revocării din funcția de conducere a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pentru motivele prevăzute la art. 2 lit. a) și b) persoanele anume desemnate efectuează verificări prealabile.

În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia existența sau inexistența vinovăției persoanei cercetate și individualizarea sancțiunii. Ascultarea persoanei în cauză și verificarea apărărilor sale sunt obligatorii. Refuzul persoanei cercetate de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea cercetării. Persoana cercetată are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

Rezultatul cercetării prealabile se înaintează Comisiei de disciplină în termen de 30 de zile de la data la care s-a dispus efectuarea cercetării prealabile.

În cazul în care Comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, dispune completarea cercetării prealabile. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile Comisiei de disciplină. În acest caz, termenul de 60 de zile prevăzut la art. 8 alin. (4) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.

În situația verificării efectuate ca urmare a sesizărilor privind atitudinea nedemnă a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, prevăzute la art. 2 lit. j), dacă există indicii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005 , persoanele anume desemnate care efectuează cercetarea prealabilă sesizează de îndată Comisia de disciplină, procedându-se conform art. 8-10. În cursul verificării disciplinare, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor sau procurorilor în cauză are dreptul de a primi o copie a sesizării, de a fi ascultat și de a formula apărările pe care le consideră necesare.

După primirea rezultatului cercetării, în cazul în care Comisia de disciplină consideră că exercitarea acțiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea, prin rezoluție.

Dacă din cercetarea prealabilă rezultă indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare, președintele Comisiei de disciplină fixează termenul de judecată și dispune citarea persoanei cercetate, căreia i se comunică, în copie, acțiunea disciplinară a persoanei care a făcut sesizarea, dacă apreciază necesar, și a persoanelor a căror audiere este necesară pentru soluționarea cauzei, după caz.

Acțiunea disciplinară este susținută în fața Comisiei de disciplină de către persoanele anume desemnate care au efectuat cercetarea prealabilă.

Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii, dar nu mai târziu de 60 de zile de la efectuarea cercetării prealabile.

În procedura disciplinară în fața Comisiei de disciplină, citarea persoanei împotriva căreia se exercită acțiunea disciplinară este obligatorie. Persoana cercetată poate fi reprezentată de un coleg din rândul aceluiași personal sau un judecător ori procuror sau poate fi asistată ori reprezentată de un avocat.

Citarea se face cu cel puțin 15 zile înaintea datei stabilite pentru soluționarea acțiunii, sub sancțiunea nulității actelor îndeplinite la termenul respectiv.

Persoana cercetată și, după caz, reprezentantul ori avocatul său au dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și pot solicita administrarea de probe în apărare.

Comisia de disciplină va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare soluționării acțiunii disciplinare.

Membrii Comisiei de disciplină deliberează în secret asupra acțiunii disciplinare.

Comisia de disciplină se pronunță asupra acțiunii disciplinare printr-o decizie care se ia cu votul majorității membrilor și va fi semnată de membrii care au participat la soluționarea acțiunii disciplinare.

În cazul în care constată că sesizarea este neîntemeiată, Comisia de disciplină dispune clasarea cauzei. Decizia de clasare se comunică de îndată, în scris, persoanei cercetate.

În cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, Comisia de disciplină propune procurorului general aplicarea uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute în art. 3, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de persoana cercetată și urmările faptei, cauzele care au determinat săvârșirea faptei, cu împrejurările concrete în care a fost săvârșită, cu gradul de vinovăție, cu circumstanțele personale ale celui cercetat, comportarea generală în timpul serviciului și existența altor sancțiuni disciplinare care nu au fost radiate din dosarul profesional.

Procurorul general își poate însuși propunerea Comisiei de disciplină sau poate dispune, motivat, o altă sancțiune.

Ordinul procurorului general de aplicare a sancțiunii disciplinare va cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară și încadrarea juridică a acesteia;

b) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de persoana cercetată;

c) temeiul de drept al aplicării sancțiunii;

d) sancțiunea aplicată și motivele care au stat la baza aplicării acesteia, după caz;

e) calea de atac și termenul în care poate fi atacat ordinul;

f) organul competent să soluționeze calea de atac.

Ordinul se comunică de îndată, în scris, persoanei sancționate.

Decizia Comisiei de disciplină de clasare a cauzei și ordinul procurorului general de aplicare a sancțiunii disciplinare pot fi contestate în condițiile prevăzute de

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare.

Sancțiunea disciplinară se pune în executare după epuizarea căilor de atac, în termen de 10 zile de la comunicarea ordinului procurorului general rămas definitiv persoanei sancționate.

Deciziile de clasare ale Comisiei de disciplină rămase definitive se comunică persoanei în cauză, precum și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii.

În cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare persoanei care îndeplinește o funcție de conducere, procurorul general poate dispune și revocarea din funcția de conducere.

Persoana care a fost revocată dintr-o funcție de conducere nu mai poate fi promovată într-o asemenea funcție pe o perioadă de 3 ani.

Sancțiunile disciplinare se radiază de drept din dosarul profesional, după cum urmează:

a) în termen de 6 luni de la aplicare, sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 3 lit. a);

b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 3 lit. b) și c);

c) în termen de 3 ani de la aplicare, sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 3 lit. d).

Radierea sancțiunilor disciplinare se constată prin ordin al procurorului general.