Decizia nr. 614/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Iosif Cimpoeșu în Dosarul nr. 1.284/103/2013 al Judecătoriei Roman și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 926D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece autorul acesteia solicită Curții Constituționale interpretarea și aplicarea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 16 aprilie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.284/103/2013, Judecătoria Roman a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Iosif Cimpoeșu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate - ce constituie temeiul legal care a stat la baza determinării creanței supuse executării silite - contravin prevederilor art. 16, art. 22, art. 41, art. 47 și art. 56 alin. (2) din Constituție, deoarece, potrivit interpretării pe care o dă Casa Județeană de Pensii Neamț, membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale și persoanele fizice autorizate sunt obligați să plătească contribuție la sistemul public de pensii pentru toate încasările (cifra de afaceri a entității economice) dacă acestea sunt mai mari de 4 salarii brute pe țară. Astfel, potrivit acestei interpretări, contribuția la pensii se aplică și asupra cheltuielilor deductibile fiscal ale întreprinderii. Or, consideră că interpretarea corectă este aceea potrivit căreia membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale și persoanele fizice autorizate nu sunt obligați să plătească contribuție la sistemul public de pensii pentru toate încasările - cifra de afaceri a entității economice - chiar dacă acestea sunt ceva mai mari de patru salarii medii brute pe țară, dacă prin scăderea din cifra de afaceri a întreprinderii a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit rezultă un venit impozabil mai mic de 35% din câștigul salarial mediu brut pe țară, conform art. 296^22 din Codul fiscal. Mai arată că dispozițiile de lege criticate creează discriminări între categoriile profesionale prin interpretarea abuzivă a definiției privind venitul brut, întrucât managerilor și administratorilor prevăzuți la lit. a) a aceluiași articol li se aplică o contribuție la pensii în procent de 10,5% din retribuția personală, iar nu de 31,3%, inclusiv din cheltuielile deductibile fiscal ale întreprinderii, nu doar din venitul personal obținut din scăderea din cifra de afaceri a întreprinderii a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit. În final, consideră că dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 22 privind dreptul la viață, art. 41 privind dreptul la măsuri de protecție socială, art. 47 privind nivelul de trai decent și art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece contribuția la pensii este un impozit - o taxă forfetară.

6. Judecătoria Roman apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, iar în ceea ce privește modul în care dispozițiile de lege criticate sunt interpretate sau aplicate, precum și aspectele referitoare la o eventuală eroare în aplicarea legislației într-un anumit domeniu nu sunt chestiuni ce aparțin sferei de competență a Curții Constituționale.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia este nemulțumit de modul în care Casa Județeană de Pensii Neamț a interpretat și aplicat dispozițiile de lege criticate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: "În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...] IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare: [...] b) membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale;".

12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 privind dreptul la viață, art. 41 privind dreptul la măsuri de protecție socială, art. 47 privind nivelul de trai decent și art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia critică interpretarea Casei Județene de Pensii Neamț, potrivit căreia membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale și persoanele fizice autorizate sunt obligați să plătească contribuție la sistemul public de pensii pentru toate încasările (cifra de afaceri a entității economice) dacă acestea sunt mai mari de 4 salarii brute pe țară. Astfel, potrivit acestei interpretări, contribuția la pensii se aplică și asupra cheltuielilor deductibile fiscal ale întreprinderii. Din susținerile autorului excepției de neconstituționalitate reiese că acesta nu critică soluția legislativă a

art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, ci interpretarea și aplicarea dispozițiilor de lege referitoare la contribuția de asigurări sociale.

14. Or, Curtea reține că textul de lege criticat stabilește categoriile de persoane care sunt asigurate în mod obligatoriu în cadrul sistemului public de pensii, iar nu baza și modalitatea de calcul ale contribuției de asigurări sociale, prevederi care sunt cuprinse în Codul fiscal.

15. În concluzie, ținând cont de prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității textului de lege cu care a fost sesizată, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât privește chestiuni de interpretare și aplicare a unor texte de lege, ceea ce excedează controlului de constituționalitate.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Iosif Cimpoeșu în Dosarul nr. 1.284/103/2013 al Judecătoriei Roman.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Roman și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2015.