Proiect De Lege nr. 1200/2015

EXPUNERE DE MOTIVE

Prezentul act normativ își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de "soți" în cuprinsul art. 48 alin. (1) din Constituția României ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de "familie", a raportului dintre "familie" și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie.

Prin înlocuirea termenului de "soți" cu expresia "bărbat și femeie" se asigură implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept "elementul natural și fundamental al societății" în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În același sens, și în România doar "bărbatul și femeia" împreună se bucură de recunoașterea și garantarea universală a dreptului de a se căsători și de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură istorică, culturală și morală specifice societății românești.

Dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie este privit ca un drept comun al bărbatului și al femeii care, formând un cuplu, recunoscut prin căsătorie, pot întemeia în mod natural o familie. El nu poate fi conceput ca un drept al cărui conținut să depindă în mod arbitrar de voința unilaterală doar a bărbatului sau doar a femeii.

Atât Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și Convenția europeană a drepturilor omului operează în mod intenționat cu noțiunea de "bărbat și femeie", și nu cu cea de "soți" în ce privește recunoașterea dreptului la căsătorie și consacrarea dreptului de a întemeia o familie.

Așadar, considerăm necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituția României, atât pentru a evita dezbateri nenecesare și interpretări contradictorii, cât și pentru a recunoaște în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie este un drept fundamental destinat bărbatului și femeii, de care ei se bucură nu individual, ci împreună.

În actuala reglementare, alin. (1) al art. 48 din Constituție consfințește principiul potrivit căruia "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor".

Potrivit art. 16 pct. 1 al Declarației Universale a Drepturilor Omului adoptate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în data de 10 decembrie 1948, "bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie".

O formulare similară se regăsește și în Convenția europeană a drepturilor omului, în care art. 12 prevede că: "Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie conform legislației naționale ce reglementează exercitarea acestui drept."

În ceea ce privește România, în preocuparea sa continuă de a asigura respectarea obligației constituționale asumate prin art. 20 din Constituție, potrivit căruia "dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte", legiuitorul român a adoptat în mod expres o definiție a noțiunii de "soți", începând cu 1 octombrie 2011, dată la care a intrat în vigoare noul Cod civil adoptat prin

Legea nr. 287/2009 , astfel cum a fost pusă în aplicare prin

Legea nr. 71/2011 . Astfel, la art. 258 (Familia) alin. (4) se precizează: "În sensul prezentului cod, prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie." În ceea ce privește definiția căsătoriei, la art. 259 (Căsătoria) alin. (1) se precizează: "Căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii."

Chiar dacă dispozițiile Codului civil sunt de generală aplicare și reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil, nu poate fi omis riscul ca, sub efectul unor presiuni de moment, extranee dezvoltării durabile și sănătoase a societății, dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și de a întemeia o familie să sufere alterări, îngrădiri și interpretări, chiar legislative, străine de spiritul și interesul fundamental de ocrotire a celei mai importante instituții umane de pretutindeni: familia.

Impactul socioeconomic al amendamentului propus este unul pozitiv, cu efecte ce au potențialul de a contribui la soluționarea unor probleme în materia drepturilor fundamentale ale bărbatului și femeii, pe care am dori să le evidențiem în cele ce urmează.

Potrivit unui raport publicat de Departamentul pentru politici economice și sociale al Organizației Națiunilor Unite (World Population Prospects. The 2015 Revision), evoluția demografică a României este mai mult decât îngrijorătoare. Astfel, dacă la începutul mileniului III populația României număra peste 20 milioane de locuitori, conform studiului menționat, până în anul 2100, numărul locuitorilor din România se va înjumătăți, până la aproximativ 10,7 milioane de locuitori.

Un aspect și mai grav semnalat de acest studiu este însă faptul că vârsta medie a românilor va continua să crească în toată această perioadă de referință, reflectând astfel îmbătrânirea populației. Dacă în 1950 România era un stat cu o populație tânără, vârsta medie fiind de 26 de ani, în 2015 vârsta medie este de peste 42 de ani, iar raportul mai sus citat preconizează că ea va ajunge la 47 de ani în 2030 și la 48 de ani în 2050. Raportul citat conchide astfel că România aparține grupului de 48 de state ale lumii în care populația va scădea până în 2050, în loc să crească. Mai mult, România se află între țările care vor trăi o scădere demografică accelerată, de peste 15%.

Nu doar rata în continuă scădere a natalității ar trebui să motiveze o politică fermă de încurajare și protejare a familiei, ci și rata alarmantă a copiilor născuți în afara căsătoriei. Conform Eurostat, în România, 30% din numărul total de nașteri reprezintă copiii născuți în afara căsătoriei*1), dând naștere la așa-numitele "familii fragile". Conform unui studiu amplu condus de Princeton și Columbia University*2), copiii născuți în afara căsătoriei sunt mai predispuși către sărăcie, rezultate academice mai slabe, depresie, abuz de substanțe stupefiante și alte efecte negative similare.

Astfel, este de așteptat ca dezbaterile și consultările publice având ca obiect adoptarea unei legi privind modificarea alin. (1) al art. 48 din Constituția României să readucă în discuție problematica îmbătrânirii populației României și vor avea ca efect mărirea gradului de conștientizare a societății civile a importanței pe care încurajarea și protejarea formării de familii sănătoase o vor avea pentru redresarea natalității - identificată încă din 2007 de către Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române ca singura cale de evitare a iminentului derapaj demografic al României*3).

Conform Eurostat, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai multe căsătorii anuale după Lituania, Cipru, Malta și Letonia*4). Acest fapt indică nu numai că familia și căsătoria au o importanță majoră în societatea românească, ci relevă și existența unei puternice cutume sociale în privința căsătoriei dintre un bărbat și o femeie.

La nivel european însă, din cauza lipsei unei politici mai eficiente de protejare a familiei, întemeiate pe actul căsătoriei, cât și datorită apariției și încurajării unor noi forme de conviețuire legale a determinat, din 1965 până azi, o scădere cu 50% a ratei de căsătorie în cele 28 de state membre*5). Pentru a evita această tendință, statul român trebuie să ia exemplul altor state membre precum Polonia, Croația, Slovacia, Letonia, Lituania și Ungaria în a consfinți explicit căsătoria ca o uniune dintre un bărbat și o femeie și să urmărească o politică durabilă de stimulare și protecție a instituției familiei.

Conceptele de familie și de căsătorie derivă din realitatea firească a evoluției socioumane, ele definind o sumă de drepturi și obligații comune și specifice bărbatului și femeii, priviți împreună, ca elemente intrinseci și naturale ale formării unui cuplu, având ca scop fundamental procrearea și perpetuarea neamului omenesc.

Experiența altor comunități umane de-a lungul istoriei a relevat că societățile care nu au respectat și promovat legile naturale de formare, dezvoltare și ocrotire a familiei au dispărut sau au fost absorbite și asimilate de alte grupuri sau forme de organizare și manifestare etnică consolidate tocmai prin protejarea și asumarea conceptului de familie.

Într-un stat de drept, ca formă de organizare democratică, existența normelor sociale este obiectiv necesară în scopul identificării necesității adoptării unor reglementări legale. Astfel, adoptarea democratică a legilor trebuie să țină seama de acea normă socială, regulă sau standard de comportament care sunt împărtășite de majoritatea populației. În cazul căsătoriei, realitatea socioculturală românească impune necesitatea confirmării acestei instituții ca o uniune liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, întemeiată pe egalitatea de drepturi și obligații și având ca scop esențial întemeierea unei familii.

Protejarea constituțională a familiei împotriva oricăror tentative de erodare a căsătoriei, ca uniune liber consimțită dintre bărbat și femeie, în scopul întemeierii unei familii și al procreării, se impune astfel drept o măsură esențială pentru protejarea poporului român, a identității și unității acestuia în marea familie europeană.

În ceea ce privește prevederile dreptului european, statelor membre le revine competența exclusivă de a adopta acte normative în materia instituțiilor juridice specifice dreptului familiei, cu excepția câtorva aspecte cu implicații transfrontaliere în scopul asigurării cooperării judiciare în materie civilă, care este supusă unei proceduri distincte în conformitate cu art. 81 (3) al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene.

În mod specific, în materie de căsătorie, jurisprudența Curții Europene de Justiție (CJUE) confirmă existența unei competențe exclusive a statelor membre. Astfel, în Cauza Maruko*6), CJUE precizează că "starea civilă și prestațiile care derivă din aceasta reprezintă materii ce intră în competența statelor membre, iar dreptul comunitar nu aduce atingere acestei competențe".

În Cauza Romer*7), CJUE a reiterat aceeași poziție, întărind faptul că în materie de stare civilă a persoanelor, competența le revine statelor membre. Citând din Concluziile avocatului general Nilo Jaaskinen, "competența lăsată statelor membre în domeniul stării civile semnifică faptul că reglementarea căsătoriei sau a oricărei altei forme de uniune recunoscute din punct de vedere juridic între persoanele de același sex, ca și de sex opus, precum și statutul juridic al copiilor și al celorlalți membri ai familiei în sens larg este rezervată statelor membre (...) [n]umai statele membre trebuie să decidă (...) dacă instituția căsătoriei este sau nu rezervată doar cuplurilor de sex opus."

Nu în ultimul rând, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene împărtășește același punct de vedere în articolul 9 - dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie. Astfel, în documentul explicativ al Convenției care a elaborat Carta se evidențiază faptul că statele membre sunt libere să dispună asupra componenței uniunii căreia îi este atribuit statutul de căsătorie*8).

În acest sens, un număr de 13 state aparținând continentului european*9) au adoptat reglementări constituționale prin care căsătoria este în mod explicit recunoscută ca uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie.

Familia și instituția căsătoriei sunt protejate în temeiul art. 8 și 12 din Convenția europeană a drepturilor omului, norme care reglementează dreptul la viață privată și de familie și dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și întemeia o familie.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidențiat în jurisprudența sa recentă privind încălcarea art. 8 din Convenție dreptul imuabil al statelor membre de a proteja căsătoria și familia în conformitate cu realitățile sociale specifice fiecărui stat și cu nevoia fiecărei națiuni de a-și proteja valorile sociale fundamentale*10). De asemenea, instanța europeană a confirmat că dreptul de a se căsători și întemeia o familie înglobează conceptul tradițional de căsătorie dintre un bărbat și o femeie*11).

În fine, în cea mai recentă decizie pronunțată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului reține în mod explicit că reglementarea și protejarea căsătoriei ca uniune rezervată exclusiv bărbatului și femeii nu reprezintă în sine o încălcare a art. 8 și/sau 12 din Convenție, în măsura în care și celelalte forme de conviețuire socială se bucură de o recunoaștere și protecție legislativă și dacă o astfel de protecție nu afectează un interes public și general al statului respectiv*12). Cu toate acestea, cu ocazia adoptării acestei ultime decizii, s-a putut constata cum interpretarea termenului constituțional de "soți" a fost precizată doar prin raportare la punctul de vedere al Guvernului Italiei și ale unor organizații nonguvernmantale reprezentante ale unor grupuri minoritare și fără a se ține seama de realitățile sociale ale Republicii Italiene și de opinia majorității cetățenilor acestui stat.

Un alt aspect important ce trebuie menționat este faptul că, la data de 3 iulie 2015, Consiliul Drepturilor Omului al Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție privind protecția familiei*13). Printre altele, această rezoluție reafirmă că familia reprezintă grupul natural și fundamental al societății și trebuie în mod esențial protejată de către stat. De asemenea, se admite că familia joacă un rol crucial în prezervarea identității culturale, a tradiției, a moralei și a valorilor societății și se evidențiază faptul că părinții, având obligația primordială de creștere și protecție a copiilor, sunt primii care au rolul de a-i educa în privința normelor și a valorilor fundamentale ale societății.

Pentru toate motivele expuse mai sus, în temeiul art. 150 din Constituția României, supunem Parlamentului României spre adoptare proiectul de lege de revizuire a Constituției, în redactarea alăturată.

MEMBRII COMITETULUI DE INIȚIATIVĂ

Tătaru Nadia

Gheorghiu Mihai

Stoian Georgeta-Arsenia

Diaconu Călin

Tomi Alina

Chirilă Pavel

Georgescu Mariana-Liliana

Bratu Cornel

Sișu Tudor

Axinte Liviu-Vasile

Miriță Vlad-Constantin

Necula Constantin-Valer

Manuceanu Mihaela-Roxana

Stanciu Bogdan-Ioan, pentru Negruț Paul

Lavric Sorin

Tudor Mircea

──────────
*1 Eurostat, Marriage and Divorce Statistics, sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Crude_marriage_rate,_selected_years,_1960%E2%80%932013_%28per_1_000_inhabitants%29_YB15.png.
*2) The Fragile Families and Child Wellbeing Study.
──────────

──────────
*3) Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007 asupra populației României, Vasile Ghețău, Buzău: Alpha MDN, 2007.
──────────

──────────
*4) Eurostat, Marriage and Divorce Statistics, Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Crude_marriage_rate,_selected_years,_1960%E2%80%932013_%28per_1_000_inhabitants%29_YB15.png
──────────

──────────
*5) Idem.
──────────

──────────
*6) C-267/06, Tadao Maruko vs Versorgungsanstalt der deutschen Buhnen, punctul 59.
──────────

──────────
*7) C-147/08, Jurgen Romer v Freie und Hansestadt Hamburg, punctul 38.
──────────

──────────
*8) Explicații cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 303, 15 decembrie 2009, pagina 21.
──────────

──────────
*9) Bulgaria, Croația, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Belarus, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina.
──────────

──────────
*10) Schalk și Kopf c Austria, Appl. nr. 30141/04 (2010).
*11) Hamalainen c Finlanda, Appl. nr. 37359/09 (2014).
──────────

──────────
*12) Oliari c. Italia, Appl. nr. 18766/11 și 36030/11 (2015).
──────────

──────────
*13) Protecția familiei: contribuția familiei la realizarea dreptului la un standard de viață adecvat al membrilor ei, în particular prin rolul ei în eradicarea sărăciei și o dezvoltare durabilă, A/HRC/29/L.25, sursa http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/LTD/G15/139/98/PDF/G1513998.pdf?OpenElement.
──────────

LEGE de revizuire a Constituției României

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

AVIZ

referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor

intitulată "Lege de revizuire a Constituției României"

Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor intitulată "Lege de revizuire a Constituției României" formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor

Legii nr. 189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R 1739 din 27.10.2015,

CONSILIUL LEGISLATIV

în temeiul

art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993 , republicată, și art. 46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

1. Inițiativa legislativă a cetățenilor are ca obiect revizuirea Constituției României, republicată. Prin proiect se are în vedere modificarea art. 48 alin. (1), în sensul stabilirii, la nivel constituțional, că familia se întemeiază pe "căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie", și nu pe "căsătoria liber consimțită între soți", așa cum se prevede în prezent.

Prin obiectul său de reglementare, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituționale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală.

2. Pentru un spor de precizie normativă, precum și pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, partea introductivă a articolului unic trebuie reformulată, astfel:

"Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 48 din Constituția României, revizuită prin

Legea nr. 429/2003 , aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:"

3. Precizăm că, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, într-un articol distinct, și norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituției, în următoarea redactare:

"Art. II. - Revizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată."

Pe cale de consecință, actualul articol unic va deveni art. I.

Președinte,

dr. Dragoș Iliescu

București, 6 noiembrie 2015.

Nr. 1.200.

DUPLICAT

S-a solicitat autentificarea prezentului înscris:

Declarația de constituire a Comitetului de

inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a

cetățenilor privind revizuirea art. 48 alineat (1) din Constituția României

Subsemnații:

1. Tătaru Nadia, cetățean român, cod numeric personal 2730507070079, domiciliată în municipiul București, sectorul 3, Strada Istriei numărul 4, bloc 21E, scara 1, etaj 1, apartament 9, identificată cu carte de identitate seria RT numărul 504875/07.08.2007, emisă de SPCEP S3 biroul numărul 2;

2. Stoian Georgeta-Arsenia, cetățean român, cod numeric personal 2720817390729, domiciliată în satul Tunari, comuna Tunari, județul Ilfov, Strada Viilor numărul 21A, identificată cu carte de identitate seria IF numărul 381047/20.11.2013, emisă de SPCLEP Otopeni;

3. Tomi Alina, cetățean român, cod numeric personal 2800122020077, domiciliată în municipiul București, sectorul 3, strada Emil Gîrleanu numărul 10, bloc A2, scara 3, etaj 6, apartament 81, identificată cu carte de identitate seria RR numărul 388843/02.05.2006, emisă de SPCEP S3 biroul numărul 2;

4. Georgescu Mariana-Liliana, cetățean român, cod numeric personal 2700724463038, domiciliată în municipiul București, sectorul 1, strada Dârza numărul 17A, identificată cu carte de identitate seria RX numărul 754145/27.07.2015, emisă de SPCEP Sector 1;

5. Sișu Tudor, cetățean român, cod numeric personal 1771121434544, domiciliat în municipiul București, sectorul 3, bulevardul Theodor Pallady numărul 4, bloc M2, scara A, apartament 23, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 969610/ 27.08.2013, emisă de SPCEP Sector 3;

6. Miriță Vlad-Constantin, cetățean român, cod numeric personal 1810802152529, domiciliat în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, aleea Mănăstirea Dealu numărul 31D, identificat cu carte de identitate seria DD numărul 506396/13.09.2010, emisă de SPCLEP Târgoviște;

7. Manuceanu Mihaela-Roxana, cetățean român, cod numeric personal 2750121421554, domiciliată în municipiul București, sector 2, strada Sold. Niță Ene numărul 43A, identificată cu carte de identitate seria RX numărul 627774/02.12.2014 emisă de SPCEP Sector 2;

8. Lavric Sorin, cetățean român, cod numeric personal 1671127250569, domiciliat în municipiul București, sectorul 4, strada Trestiana numărul 1A, bloc 8A, scara 2, etaj 3, apartament 73, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 780944/07.06.2011, emisă de SPCEP Sector 4;

9. Gheorghiu Mihai, cetățean român, cod numeric personal 1670816416031, domiciliat în municipiul București, sectorul 3, strada Cluceru Udricani numărul 1-3, bloc 106A, scara 2, etaj 2, apartament 26, identificat cu carte de identitate seria RD numărul 812484/23.08.2012, emisă de SPCEP Sector 3;

10. Diaconu Călin, cetățean român, cod numeric personal 1660805433024, domiciliat în municipiul București, sectorul 5, strada Bulgarus numărul 53, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 935996/09.07.2013, emisă de SPCEP Sector 5;

11. Chirilă Pavel, cetățean român, cod numeric personal 1460904400041, domiciliat în orașul Voluntari, județul Ilfov, strada Erou Mircea Marinescu numărul 10, identificat cu carte de identitate seria IF numărul 358646/29.05.2013, emisă de SPCLEP Voluntari;

12. Bratu Cornel, cetățean român, cod numeric personal 1590402400014, domiciliat în municipiul București, sectorul 6, strada Constantin Titel Petrescu numărul 14, bloc C30, scara A, etaj 2, apartament 17, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 879831/04.04.2013, emisă de SPCEP Sector 6;

13. Axinte Liviu-Vasile, cetățean român, cod numeric personal 1631224270582, domiciliat în municipiul Piatra-Neamț, județul Neamț, strada Ion Ionescu de la Brad numărul 33G, identificat cu carte de identitate seria NT numărul 411552/30.10.2007, emisă de SPCLEP Piatra-Neamț;

14. Necula Constantin-Valer, cetățean român, cod numeric personal 1700719080019, domiciliat în municipiul Sibiu, județul Sibiu, strada Alexandru Xenopol numărul 9, identificat cu carte de identitate seria SB numărul 447106/28.10.2009, emisă de SPCLEP Sibiu;

15. Negruț Paul, cetățean român, cod numeric personal 1530316054718, domiciliat în municipiul Oradea, județul Bihor, Strada Făcliei numărul 52B, prin mandatar Stanciu Bogdan-Ioan, cetățean român, cod numeric personal 1741229463078, domiciliat în municipiul București, sectorul 4, Strada Alunișului numărul 4, bloc 11A, scara 2, etaj 7, apartament 56, identificat cu carte de identitate seria RX numărul 691301/03.04.2015, emisă de SPCEP Sector 4, conform procurii autentificate sub numărul 1706/20.10.2015 de SPN-BNPA "Matei-Tămaș", prin notar public Tămaș Teodora-Lidia, cu sediul în Oradea, județul Bihor;

16. Tudor Mircea, cetățean român, cod numeric personal 1570801400597, domiciliat în Elveția, Berna, Rue de la Fourchaux 4 2610 St. Inier, identificat cu pașaportul numărul 052759313/19.02.2015, emis de autoritățile din Ilfov,

având în vedere că:

(A) suntem cetățeni români, titulari ai dreptului de vot prevăzut la art. 36 din Constituția României și ai dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituția României;

(B) drepturile și libertățile stipulate în Constituția României, precum și obligația ce ne revine de a apăra familia, valorile morale, culturale și religioase, precum și dreptul de a hotărî cu privire la educația propriilor copii ne-au îndemnat să luăm inițiativa constituirii acestui Comitet, al cărui scop este să unească forțele societății civile creștine pentru apărarea căsătoriei și a familiei prin inițierea unei propuneri legislative de revizuire a Constituției României, în sensul modificării articolului 48 alin. (1) al Constituției României;

(C) recunoaștem căsătoria între un bărbat și o femeie drept relația interumană consfințită istoric și religios la scara întregii umanități, care asigură procrearea, creșterea și educarea copiilor;

(D) pentru ca familia să reziste, să prospere și să fie puternică, este necesar efortul întregii societăți, al tuturor actorilor sociali, al cultelor, precum și al instituțiilor statului;

(E) familia are nevoie de sprijin și întărire, nu de o nouă definiție sau de înlocuire cu diverse experimente sociale motivate ideologic,

în temeiul

art. 2 din Legea nr. 189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, art. 150 din Constituția României, republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetățenilor privind revizuirea art. 48 alineat (1) din Constituția României.

Propunerea legislativă pentru revizuirea Constituției României este menită să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de "soți" în cuprinsul art. 48 alin. (1) din Constituție ar putea să îl aducă în conturarea noțiunii de "familie", a raportului dintre "familie" și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie.

În actuala redactare a alineatului (1) al art. 48 din Constituție "familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor."

Prin înlocuirea termenului de "soți" cu expresia "un bărbat și o femeie" se asigură implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, recunoscută drept "elementul natural și fundamental al societății" în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În același context, doar "bărbatul și femeia" împreună se bucură de recunoașterea și garantarea universală a dreptului de a se căsători și de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natura istorică, culturală și morală specific românești.

Așadar, considerăm necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituția României atât pentru a evita dezbateri nenecesare și interpretări contradictorii, cât și pentru a recunoaște în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie este un drept fundamental destinat bărbatului și femeii, de care ei se bucură nu individual, ci împreună.

În conformitate cu prevederile alin. (3) al

art. 2 din Legea nr. 189/1999

privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 2 din legea sus-menționată, respectiv dintre persoanele alese în funcție prin vot universal, membrii Guvernului, persoanele numite în funcție de primul-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.

Ne asumăm întru totul proiectul de lege de revizuire a Constituției și expunerea de motive anexate prezentei declarații și împuternicim pe dl Gheorghiu Mihai, cetățean român, cod numeric personal 1670816416031, domiciliat în municipiul București, sectorul 3, strada Cluceru Udricani numărul 1-3, bloc 106A, scara 2, etaj 2, apartament 26, identificat cu carte de identitate seria RD numărul 812484/23.08.2012, emisă de SPCEP Sector 3, să reprezinte prezentul Comitet de inițiativă cetățenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea proiectului de lege anexat și, ulterior, să acționeze pentru publicarea proiectului legislativ în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Comitetul de inițiativă desemnează, de asemenea, pe dl Gheorghiu Mihai, cetățean român, cod numeric personal 1670816416031, domiciliat în municipiul București, sectorul 3, strada Cluceru Udricani numărul 1-3, bloc 106A, scara 2, etaj 2, apartament 26, identificat cu carte de identitate seria RD numărul 812484/23.08.2012, emisă de SPCEP Sector 3, în calitate de președinte al Comitetului de inițiativă, să rezolve problemele operative și să reprezinte comitetul în raporturile sale cu autoritățile publice centrale și locale, precum și cu cetățenii împuterniciți pentru întocmirea listelor de susținători, strângerea semnăturilor cetățenilor care susțin proiectul de lege de revizuire a Constituției anexat prezentei declarații.

Redactată la Societatea Profesională Notarială Bucur și Asociații, într-un singur exemplar original care rămâne în arhiva societății notariale.

SEMNĂTURI:

Tătaru Nadia

Gheorghiu Mihai

Stoian Georgeta-Arsenia

Diaconu Călin

Tomi Alina

Chirilă Pavel

Georgescu Mariana-Liliana

Bratu Cornel

Sișu Tudor

Axinte Liviu-Vasile

Miriță Vlad-Constantin

Necula Constantin-Valer

Manuceanu Mihaela-Roxana

Stanciu Bogdan-Ioan, pentru Negruț Paul

Lavric Sorin

Tudor Mircea

ROMÂNIA

UNIUNEA NAȚIONALĂ A NOTARILOR PUBLICI

SOCIETATE PROFESIONALĂ NOTARIALĂ

"BUCUR ȘI ASOCIAȚII"

LICENȚA DE FUNCȚIONARE 3300/2894/20.12.2013

Sediul în București, bd. Chișinău nr. 15, bl. A4, sc.2, parter, ap. 46, sectorul 2

Tel.021/255.53.96, fax.021/255.20.57

bnpcorespondenta@yahoo.com

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE Nr. 3949

Anul 2015, luna 10, ziua 21

Eu, Bucur Nicoleta, notar public, m-am deplasat la adresa din municipiul București, Strada Monetăriei numărul 3, sectorul 1, unde am găsit pe:

Tătaru Nadia, cetățean român, cod numeric personal 2730507070079, domiciliată în municipiul București, sectorul 3, Strada Istriei numărul 4, bloc 21E, scara 1, etaj 1, apartament 9, identificată cu carte de identitate seria RT numărul 504875/07.08.2007, emisă de SPCEP S3 biroul numărul 2, în nume propriu;

Stoian Georgeta-Arsenia, cetățean român, cod numeric personal 2720817390729, domiciliată în satul Tunari, comuna Tunari, județ Ilfov, Strada Viilor numărul 21A, identificată cu carte de identitate seria IF numărul 381047/20.11.2013, emisă de SPCLEP Otopeni, în nume propriu;

Tomi Alina, cetățean român, cod numeric personal 2800122020077, domiciliată în municipiul București, sectorul 3, strada Emil Gîrleanu numărul 10, bloc A2, scara 3, etaj 6, apartament 81, identificată cu carte de identitate seria RR numărul 388843/ 02.05.2006, emisă de SPCEP S3 biroul numărul 2, în nume propriu;

Georgescu Mariana-Liliana, cetățean român, cod numeric personal 2700724463038, domiciliată în municipiul București, sectorul 1, strada Dârza numărul 17A, identificată cu carte de identitate seria RX numărul 754145/27.07.2015, emisă de SPCEP Sector 1, în nume propriu;

Sișu Tudor, cetățean român, cod numeric personal 1771121434544, domiciliat în municipiul București, sectorul 3, bulevardul Theodor Pallady numărul 4, bloc M2, scara A, apartament 23, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 969610/ 27.08.2013, emisă de SPCEP Sector 3, în nume propriu;

Miriță Vlad-Constantin, cetățean român, cod numeric personal 1810802152529, domiciliat în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, aleea Mănăstirea Dealu numărul 31D, identificat cu carte de identitate seria DD numărul 506396/13.09.2010, emisă de SPCLEP Târgoviște, în nume propriu;

Manuceanu Mihaela-Roxana, cetățean român, cod numeric personal 2750121421554, domiciliată în municipiul București, sectorul 2, strada Sold. Niță Ene numărul 43A, identificată cu carte de identitate seria RX numărul 627774/02.12.2014, emisă de SPCEP Sector 2, în nume propriu;

Lavric Sorin, cetățean român, cod numeric personal 1671127250569, domiciliat în municipiul București, sectorul 4, strada Trestiana numărul 1A, bloc 8A, scara 2, etaj 3, apartament 73, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 780944/07.06.2011, emisă de SPCEP Sector 4, în nume propriu;

Gheorghiu Mihai, cetățean român, cod numeric personal 1670816416031, domiciliat în municipiul București, sectorul 3, strada Cluceru Udricani numărul 1-3, bloc 106A, scara 2, etaj 2, apartament 26, identificat cu carte de identitate seria RD numărul 812484/23.08.2012, emisă de SPCEP Sector 3, în nume propriu;

Diaconu Călin, cetățean român, cod numeric personal 1660805433024, domiciliat în municipiul București, sectorul 5, strada Bulgarus numărul 53, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 935996/09.07.2013, emisă de SPCEP Sector 5, în nume propriu;

Chirilă Pavel, cetățean român, cod numeric personal 1460904400041, domiciliat în orașul Voluntari, județul Ilfov, strada Erou Mircea Marinescu numărul 10, identificat cu carte de identitate seria IF numărul 358646/29.05.2013, emisă de SPCLEP Voluntari, în nume propriu;

Bratu Cornel, cetățean român, cod numeric personal 1590402400014, domiciliat în municipiul București, sectorul 6, strada Constantin Titel Petrescu numărul 14, bloc C30, scara A, etaj 2, apartament 17, identificat cu carte de identitate seria RT numărul 879831/04.04.2013, emisă de SPCEP Sector 6, în nume propriu;

Axinte Liviu-Vasile, cetățean român, cod numeric personal 1631224270582, domiciliat în municipiul Piatra-Neamț, județul Neamț, strada Ion Ionescu de la Brad numărul 33G, identificat cu carte de identitate seria NT numărul 411552/30.10.2007, emisă de SPCLEP Piatra-Neamț, în nume propriu;

Necula Constantin-Valer, cetățean român, cod numeric personal 1700719080019, domiciliat în municipiul Sibiu, județul Sibiu, strada Alexandru Xenopol numărul 9, identificat cu carte de identitate seria SB numărul 447106/28.10.2009, emisă de SPCLEP Sibiu, în nume propriu;

Stanciu Bogdan-Ioan, cetățean român, cod numeric personal 1741229463078, domiciliat în municipiul București, sectorul 4, Strada Alunișului numărul 4, bloc 11A, scara 2, etaj 7, apartament 56, identificat cu carte de identitate seria RX numărul 691301/03.04.2015, emisă de SPCEP Sector 4, pentru Negruț Paul, cod numeric personal 1530316054718, domiciliat în municipiul Oradea, județul Bihor, Strada Făcliei numărul 52B, conform procurii autentificate sub numărul 1706/20.10.2015 de SPN-BNPA "Matei-Tămaș", prin notar public Tămaș Teodora-Lidia, cu sediul în Oradea, județul Bihor;

Tudor Mircea, cetățean român, cod numeric personal 1570801400597, domiciliat în Elveția, Berna, Rue de la Fourchaux 4 2610 St. Inier, identificat cu pașaport numărul 052759313/19.02.2015, emis de autoritățile din Ilfov, în nume propriu;

care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lor, au consimțit la autentificarea prezentului înscris și au semnat unicul exemplar și cele două anexe.

În temeiul

art. 12 lit. b din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.

S-a taxat cu 40 lei prin bon fiscal numărul 1137/2015, emis de acest birou notarial.

Notar public,

L.S./S.S. Bucur Nicoleta

Prezentul duplicat s-a întocmit în optsprezece exemplare, de către Bucur Nicoleta, notar public, astăzi, data autentificării actului, și are aceeași forță probantă ca originalul.

Notar public,

Bucur Nicoleta