Decizia nr. 739/2015

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Cristina Teodora Pop

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor prevederilor art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Romeo Valentin Buzdugan și Marian Cristian Nedelcu în Dosarul nr. 9.970/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 529 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în această materie, respectiv la

deciziile nr. 983 din 8 iulie 2010

și nr. 558 din 16 iulie 2015, prin care instanța de contencios constituțional a arătat care este relația dintre noțiunile de "ordine de drept" și "ordine publică".

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 13 martie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 9.970/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 București - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Romeo Valentin Buzdugan și Marian Cristian Nedelcu, într-o cauză având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a autorilor excepției.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile art. 131 alin. (1) din Constituție fac trimitere la "ordinea de drept" atunci când reglementează rolul Ministerului Public, motiv pentru care dispozițiile art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, prin folosirea noțiunii de "ordine publică", contravin normei constituționale anterior arătate. Se susține că cele două sintagme nu se află în contradicție și nu se exclud reciproc, dar nici nu pot fi confundate. Se arată că această confuzie creează o aparență de legalitate a cererilor reprezentanților Ministerului Public privind propunerile de arestare preventivă, de prelungire a măsurii arestării preventive și de menținere a acestei măsuri, formulate în cursul urmăririi penale. Se mai susține că, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) și

art. 19 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 550/2004

privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, "ordinea publică" este apărată de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Jandarmeria Română, și nu de Ministerul Public.

6. Judecătoria Sectorului 2 București - Secția penală, contrar

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că noțiunile de "ordine de drept" și "ordine publică" se completează reciproc, în sensul în care ordinea de drept se concretizează în ordinea publică prin asigurarea respectării legii penale. Se subliniază faptul că procurorii îndeplinesc o importantă funcție judiciară în procesul penal, întrucât întreaga fază a urmăririi penale se desfășoară prin activitatea sau sub supravegherea lor, dar că, în același timp, activitatea procurorilor este supusă controlului instanțelor judecătorești.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.".

12. Se susține că textul criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 131 alin. (1) din Constituție.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, prin

Decizia nr. 558 din 16 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 14 august 2015, prin care a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată.

14. Cu acea ocazie, Curtea a reținut că, în procesul penal din România, procurorul acționează ca apărător al intereselor generale ale societății, dar și ale părții din proces, în spiritul legalității.

15. Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că noțiunea de "ordine publică" din cuprinsul textului criticat nu contravine celei de "ordine de drept" folosită de legiuitor în art. 131 alin. (1) din Constituție și că cele două noțiuni sunt interdependente. De asemenea, Curtea a constatat că ordinea publică este asigurată prin respectarea legii penale în cadrul ordinii de drept, considerent pentru care prevederile art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală nu contravin normei constituționale de la art. 131 alin. (1).

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus referite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Romeo Valentin Buzdugan și Marian Cristian Nedelcu în Dosarul nr. 9.970/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția penală și constată că dispozițiile art. 223 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 București - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința din data de 3 noiembrie 2015.