Decizia nr. 125/1999

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Mariana Trofimescu - procuror

Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată, excepție ridicată de Florentin Grigore în Dosarul nr. 1.795/1999 al Judecătoriei Buzau.

La apelul nominal se constata lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, procurorul pune concluzii de respingere a excepției, arătând ca dispoziția legală criticata a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate al Curții, iar prin Decizia nr. 112 din 13 iulie 1999 s-a constatat concordanta sa cu prevederile legii fundamentale, respingandu-se excepția. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa modifice jurisprudenta Curții, solicita respingerea excepției, textul legal nefiind contrar Constituției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 26 aprilie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 1.795/1999, Judecătoria Buzau a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată, excepție ridicată de Florentin Grigore. Obiectul litigiului îl constituie contestația formulată de acesta împotriva deciziei de imputare emise de Societatea Comercială "Foraj Sonde" - S.A. Berca, județul Buzau, pentru suma de 6.303.035 lei, reprezentând impozit pe salariu nereținut. Autorul excepției considera ca

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, încalcă prevederile art. 94 lit. a) din Constituție, în sensul că, deși prevede scutirea de plată impozitului pe salariu pentru deținătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, condiționeaza aceasta scutire de conferirea titlului prin brevet. Se mai susține ca, potrivit dispozițiilor art. 94 lit. a) din Constituția României, Președintele României conferă decorații și titluri de onoare, dar "Constatarea calității de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 este în atribuțiile comisiei special constituite prin

Hotărârea Guvernului nr. 566/1996 , iar nu în atribuțiile Președintelui României". În aceste condiții, dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, încalcă prevederile constituționale.

Exprimandu-și opinia, instanța considera ca excepția de neconstituționalitate ridicată este nefondata, deoarece textul

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, este în concordanta cu prevederile art. 94 lit. a) din Constituție, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 constituind un titlu de onoare, conform prevederilor

Legii nr. 42/1990 , republicată, care, potrivit dispozițiilor constituționale menționate, se conferă de către Președintele României și se atesta prin brevet.

În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, în temeiul

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională a comunicat încheierea prin care a fost sesizată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a putea formula și transmite punctele lor de vedere.

În punctul de vedere al Guvernului se considera ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată, este neîntemeiată, deoarece, conform

art. 2 din Legea nr. 42/1990 , republicată, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 s-a instituit în semn de prețuire și de recunoștință pentru cei care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, constituind un titlu de onoare în sensul art. 94 lit. a) din Constituție. Conferirea acestui titlu se poate face în condițiile prevăzute la

art. 5 din Legea nr. 42/1990 , republicată, sub sancțiunea nulității, și se atesta prin brevet.

Hotărârea Guvernului nr. 566/1996

pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, la care se face referire în motivarea excepției de neconstituționalitate, este adoptată pentru organizarea executării legii, iar nu pentru stabilirea unei proceduri diferite de conferire a titlurilor de onoare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al

art. 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a fost legal sesizată.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 12 august 1996, având următorul cuprins: "Sunt scutite de plată impozitului prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane: [...] e) urmașii eroilor-martiri ai Revoluției, precum și deținătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, conferit prin brevet, pentru veniturile realizate în cadrul funcției de baza".

Autorul excepției considera ca aceasta dispoziție este neconstitutionala, deoarece condiționeaza scutirea de plată impozitului pe salarii de conferirea titlului prin brevet. Or, drepturile celor distinși cu titlurile menționate se acordă de către o comisie, printr-un certificat de atestare a calității, în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 566/1996 . Se mai apreciază ca teza referitoare la conferirea titlului prin brevet, cuprinsă în dispozițiile art. 7 alin. (1) lit. e), este neconstitutionala, nefiind în concordanta cu dispozițiile art. 94 lit. a) din Constituție. Aceste dispoziții constituționale au următorul cuprins: "Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:

a) conferă decorații și titluri de onoare;"

Curtea Constituțională constata ca dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, constatandu-se concordanta acestora cu prevederile legii fundamentale cuprinse în art. 94 lit. a) (Decizia Curții Constituționale nr. 112 din 13 iulie 1999). S-a considerat ca examinarea constituționalității prevederilor atacate trebuie facuta prin raportare la prevederile legii fundamentale, iar nu prin raportare la un act normativ, cum este o hotărâre a Guvernului, care are o forta juridică inferioară Constituției.

Curtea considera ca atât considerentele, precum și soluția pronunțată în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de fața. În plus, susținerile autorului excepției, referitoare la instituirea unei proceduri speciale de acordare a titlurilor de onoare prevăzute la

art. 1 și 2 din Legea nr. 42/1990 , republicată, care ar exclude conferirea lor de către Președintele României, nu pot fi primite, deoarece sunt contrare chiar dispozițiilor cuprinse în

art. 5 alin. 1 din Legea nr. 42/1990 , republicată, în care se precizează ca "Titlurile prevăzute la art. 1, 2 și 3, precum și medaliile prevăzute pentru fiecare titlu se conferă de către Președintele României, la propunerea comisiei prevăzute la art. 2 alin. 4".

Comisia special constituită, la care se referă autorul excepției, examinează doar îndeplinirea criteriilor și face propuneri pentru conferirea titlului. Numai după conferirea lui de către Președintele României și după atestarea prin brevet titlul produce efecte juridice, situație care rezultă și din alin. 2 al

art. 5 din Legea nr. 42/1990 , republicată, conform căruia "Titlurile care nu au fost conferite în condițiile alin. 1 sau ai căror beneficiari nu au avut merite deosebite sunt nule".

Prin urmare, rezultă ca dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991 , republicată, nu încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 94 lit. a), ci impun doar dovada legală și certa a împrejurării care are ca efect scutirea de plată impozitului. De asemenea, aceste dispoziții sunt în deplina concordanta cu prevederile legii fundamentale, deoarece conferirea unei decorații sau a unui titlu de onoare de către Președintele României, în baza art. 94 lit. a) din Constituție, se atesta întotdeauna prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnatura autografa a Președintelui României, precum și prin sigiliu. În consecința, dispoziția legală criticata referitoare la condiționarea scutirii de plată impozitului de atestarea titlului prin brevet pune în evidenta însăși prerogativa constituțională a Președintelui României.

Fața de cele expuse mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 32/1991

privind impozitul pe salarii, republicată, ridicată de Florentin Grigore în Dosarul nr. 1.795/1999 al Judecătoriei Buzau.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 septembrie 1999.