Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 762/2015

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare

prezumat în vigoare

Data actului
5 noiembrie 2015
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 86 din 5 februarie 2016
Citat de
1 act
Citează
11 acte
Structură
0 articole · 19.504 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Suspendă 1

  • Decizia nr. 705/2014 27 noiembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XV din Ordonanța de u…

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 8/2014 26 februarie 2014 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare

Pune în aplicare 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean

- președinte

Valer Dorneanu

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Șerban Bogdan Vasilescu în Dosarul nr. 7.755/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 909D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Acesta arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 6 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 7.755/4/2015, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Șerban Bogdan Vasilescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată, în esență, că ordonanța de urgență a Guvernului care prevede executarea hotărârilor judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în tranșe, pe parcursul a 5 ani, nu face niciun fel de distincție între momentul la care titlurile executorii (sentințele judecătorești) au căpătat această putere, efectele textului neconstituțional răsfrângându-se chiar asupra cererilor, depuse anterior intrării în vigoare a art. XV din ordonanța de urgență. Astfel, executivul a abuzat de puterea sa, punându-se pe sine mai presus de lege prin această eșalonare pe 5 ani a unor sume de multe ori derizorii (de exemplu, puțin peste 1.000 de lei în cazul uneia dintre sentințele executate).

6. Dreptul la un proces echitabil presupune și executarea echitabilă, chiar prin intermediul executării silite, a măsurilor cuprinse în hotărârile judecătorești executorii. Cele mai simple obligații în materie de executare sunt cele privind sume de bani. Tocmai din acest motiv, caracterul neconstituțional al dispozițiilor legale criticate rezidă în eșalonarea pe o durată de 5 ani a sumelor stabilite de către instanțe în materia taxei pentru emisiile poluante, dar și în suspendarea "de drept" a executării silite a acestor titluri executorii. Practic, puterea judecătorească este nesocotită prin faptul că hotărârile definitive devin pur decorative. Astfel, procedura echitabilă a executării silite rămâne practic fără obiect, sumele de bani achitate putând fi recuperate doar într-un interval de 5 ani. În acest fel, dreptul de proprietate devine iluzoriu și nu mai există niciun fel de garantare a acestuia.

7. Mai mult, niciuna din condițiile art. 53 din Constituție nu este îndeplinită. Refuzul plății sumei achitate cu titlu nedatorat de către un cetățean nu pune în pericol securitatea națională, ordinea, sănătatea sau morala. Astfel, nu se poate respecta caracterul de egalitate al actului de justiție în condițiile în care Guvernul limitează și suspendă efectele unei hotărâri judecătorești. De asemenea, nu se mai poate vorbi despre garantarea dreptului la justiție în condițiile contenciosului administrativ, deoarece procedura contenciosului administrativ consumată a fost amputată de către Guvern prin actul neconstituțional.

8. Nu în ultimul rând, prin

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , Guvernul încalcă dispozițiile art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție care prevăd caracterul prioritar al dreptului Uniunii Europene față de cel național și aplicarea directă a dreptului Uniunii Europene. Instanțele de judecată, în lumina acestui principiu constituțional, au reținut faptul că taxele prelevate nelegal, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene, trebuie restituite de îndată ab originem și in integrum, iar nu eșalonat sau fără a putea apela la executarea silită, aplicând astfel în mod direct, nemijlocit dreptul european în folosul cetățeanului comunitar. Executivul are exact aceeași obligație ca și puterea judecătorească, dar acționează în mod neconstituțional.

9. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în măsura în care întârzierea în executarea obligațiilor respective este justificată de un scop legitim și se păstrează un echilibru între interesul general și interesul individual.

10. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

11. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 197/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015. Dispozițiile

art. XV alin. (2) au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015. Având în vedere că acestea sunt norme procedurale de imediată aplicare, prevederile legale ce urmează a fi analizate de Curtea Constituțională au următorul cuprins:

"(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuți la alin. (1) se soluționează, conform prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenția Națională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administrația Fondului pentru Mediu, după caz.

(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).

(4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.

(6) Procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

(7) Plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)."

15. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, art. 16 alin. (2) potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (1) și (3) privind înfăptuirea justiției, art. 126 alin. (6) privind instanțele judecătorești, precum și în art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea europeană.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , constatând constituționalitatea acestora, prin

Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015,

Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015,

Decizia nr. 251 din 7 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 12 iunie 2015, și

Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015.

17. Prin deciziile menționate, Curtea a reținut că

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

instituie eșalonarea plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora [alin. (1) al art. XV]. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept [alin. (4) al art. XV].

18. Cererile de restituire se soluționează în conformitate cu prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranșelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administrația Fondului pentru Mediu [alin. (2) al art. XV]. Totodată, procedura de efectuare a plății titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului și schimbărilor climatice și al ministrului finanțelor publice [alin. (6) al art. XV]. De asemenea, sumele prevăzute prin hotărârile judecătorești prevăzute la alin. (1) al art. XV plătite în temeiul acestei ordonanțe de urgență se actualizează cu indicele prețurilor de consum comunicat de Institutul Național de Statistică [alin. (5) al art. XV]. Același regim este aplicabil și pentru plățile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență și pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită [alin. (7) al art. XV].

19. Curtea a mai constatat prin

Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , paragraful 44, că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eșalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătorești, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidența acesteia.

20. În ceea ce privește constituționalitatea instituirii eșalonării plății unor sume prevăzute în titluri executorii, precum și suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituțională a reținut ( Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 , paragrafele 3-40), în esență, că dreptul la justiție garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale protejează în egală măsură și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii. Executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eșalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt și dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-și executa creanța. S-a mai arătat că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

îndeplinesc aceste cerințe.

21. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 16 din Constituție, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce privește tratamentul juridic diferit aplicat aceleiași categorii de persoane, prin

Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, Curtea a reținut că această diferență se justifică în mod obiectiv și rezonabil, având în vedere că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

urmărește un scop legitim - menținerea echilibrului bugetar și respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecției mediului și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere - executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Ca atare, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic.

22. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admițând, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un «bun» în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, a reținut că Guvernul, prin adoptarea ordonanței de urgență criticate, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispozițiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele prețurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat deci dreptul de proprietate.

23. Referitor la invocarea legislației Uniunii Europene și a jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curtea a precizat că prin

Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că "în cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituționalității prevederilor

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , Curtea a reținut că legiuitorul a respectat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispozițiile Constituției.

24. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, privind principiul neretroactivității legii, prin

Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015 , precitată, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței la care s-a făcut mai sus referire, se constată că atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față.

26. În final, în raport cu considerentele enunțate mai sus, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu conțin norme contrare dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1), art. 53 alin. (1), art. 124 alin. (1) și (3), art. 126 alin. (6), precum și ale art. 148 alin. (2) și (4).

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Șerban Bogdan Vasilescu în Dosarul nr. 7.755/4/2015 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și constată că dispozițiile

art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014

pentru modificarea și completarea unor acte normative și alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.