Decizia nr. 805/2015
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4), art. 21 alin. (6) și art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
prezumat în vigoare
Daniel Marius Morar
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4) și
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, ridicată de Iulian Aladar Laco în Dosarul nr. 329/117/2014 al Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 321D/2015 al Curții Constituționale.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar un punct de vedere cu privire la excepție, prin care apreciază că aceasta este neîntemeiată.
4. Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 407D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , excepție ridicată de același autor în Dosarul nr. 16.629/3/2014 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
5. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
6. Magistratul-asistent învederează Curții că, și în acest dosar, partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a transmis un punct de vedere cu privire la excepție, prin care apreciază că aceasta este, în principal, inadmisibilă și, în subsidiar, neîntemeiată.
7. Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , conexarea Dosarului nr. 407D/2015 la Dosarul nr. 321D/2015, care a fost primul înregistrat.
8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
9. Prin încheierile din 4 februarie 2015 și 6 ianuarie 2015, pronunțate în dosarele nr. 329/117/2014 și, respectiv, nr. 16.629/3/2014, Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă și Tribunalul București - Secția a IV-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4) și
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, respectiv art. 41 alin. (5) din aceeași lege, excepție ridicată de Iulian Aladar Laco în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de obligare a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la desemnarea unui expert evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare a unui imobil pentru care Primăria Municipiului Cluj, prin primar, a respins cererea de restituire în natură și a propus acordarea de despăgubiri, la emiterea titlului de despăgubire în baza
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente și la plata de daune cominatorii. Acțiunile au fost introduse ulterior intrării în vigoare a
10. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 1 alin. (3) și
art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013
ignoră ordinea de drept existentă la momentul încheierii raporturilor juridice stabilite între titularii drepturilor de proprietate (foștii proprietari sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestora) și dobânditorii acestor drepturi. Arată că persoanele care au dobândit drepturi prin acte juridice de înstrăinare în temeiul legii vechi sunt tratate diferit de noua lege, respectiv cei care au obținut măsurile reparatorii pe care autorii lor au dorit și au avut dreptul să le înstrăineze și cei care nu au reușit să obțină măsurile reparatorii cuvenite autorilor lor, doar pentru că cererile nu le-au fost soluționate la timp de autoritățile competente. De asemenea, conținutul dreptului de proprietate al persoanei fizice, constând în posibilitatea de a dobândi sau redobândi o proprietate, de a se folosi și de a dispune liber în legătură cu proprietatea sa și de a putea transmite dreptul său altuia, garantat la nivel constituțional, este grav afectat de
art. 24 din Legea nr. 165/2013
care limitează dreptul de proprietate la un procent de 15%, echivalând cu o expropriere lipsită de o cauză publică, fără o justă și prealabilă despăgubire. Mai arată că
nu poate, fără a fi retroactivă, să stabilească o altă modalitate de calcul al despăgubirilor decât cea stabilită potrivit titlului VII din
Legea nr. 247/2005 . Tot astfel, prevederile
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , care fac trimitere la art. 21 din aceeași lege, modifică procedura de evaluare a imobilelor în sensul înlocuirii evaluării efectuate potrivit standardelor internaționale de evaluare cu cea efectuată prin aplicarea grilei notariale, fiind afectată în acest mod însăși întinderea dreptului la despăgubire.
11. Curtea de Apel Cluj - Secția I civilă apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că persoanele care au calitatea de cesionari fac parte din altă categorie de persoane beneficiare ale legii, astfel că prevederile art. 1 alin. (3) și
art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013
nu contravin principiului egalității. Precizează că modul de reparare a abuzurilor din legislația comunistă ține exclusiv de opțiunea legiuitorului. Apreciază că prevederile
art. 41 din Legea nr. 165/2013
nu neagă existența și întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătorești irevocabile și nici nu se refuză punerea în executare a acestora.
12. Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale numai în raport de trimiterea efectuată la
art. 21 alin. (5) din Legea nr. 165/2013
și numai în ipoteza în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a emis o decizie de invalidare, reanalizând dreptul la măsuri reparatorii al notificatorului, în condițiile în care instanțele judecătorești statuaseră anterior asupra acestuia, ceea ce nu este cazul în speța de față.
13. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
14. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere transmis în Dosarul nr. 321D/2015, apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În ceea ce privește pretinsa discriminare, arată că persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii și cesionării drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății nu se află în aceeași situație juridică, astfel încât să se justifice un tratament identic, motiv pentru care acordarea de măsuri reparatorii în funcție de beneficiarii acestora nu constituie o discriminare. Opțiunea legiuitorului de a exclude de la măsura reparatorie în natură, precum și de la cea a compensării integrale prin puncte a cesionarilor dreptului de a obține măsurile reparatorii apare ca fiind justificată în mod obiectiv și rezonabil, dat fiind că asupra acestora din urmă nu sau răsfrânt direct sau indirect măsurile de preluare abuzivă. Mai arată că, în opinia sa, textele de lege criticate nu aduc atingere principiului neretroactivității legii, întrucât produc efecte juridice exclusiv în domeniul lor temporal de acțiune, fără a opera modificări cu privire la raporturi juridice consumate sau intrate sub autoritatea lucrului judecat. De asemenea, nu echivalează cu o expropriere faptul că unica măsură reparatorie care se poate acorda altor persoane decât titularul dreptului de proprietate este compensarea prin puncte, iar despăgubirea este plafonată. În ce privește prevederile
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , referitoare la stabilirea despăgubirilor într-un cuantum diferit față de cel stabilit în temeiul
Legii nr. 247/2005 , consideră că această măsură este justificată de contextul economico-financiar cu care se confruntă statul. În plus, normele criticate nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci instituie aplicarea unui nou sistem de calcul.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4) și
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013
fac trimitere la dispozițiile art. 21, dar din motivarea excepției se observă că autorul acesteia este nemulțumit de modificarea modalității de evaluare a imobilului în vederea stabilirii despăgubirilor, care se regăsește la art. 21 alin. (6) din lege. În consecință, obiect al excepției îl reprezintă dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2), (3) și (4), art. 21 alin. (6) și
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , care au următorul conținut:
- Art. 1 alin. (3): "(3) În situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) și (4).";
- Art. 21 alin. (6): "(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.";
- Art. 24 alin. (2)-(4): "(2) În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).
(3) Numărul de puncte acordat în condițiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) și (7).
(4) În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).";
- Art. 41 alin. (5): "(5) Obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21."
18. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (4) care instituie principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, cu excepția celei penale și contravenționale mai favorabile, art. 16 care statuează cu privire la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1)-(4) și (8) care garantează și ocrotesc dreptul de proprietate privată, care privesc exproprierea, referitoare la naționalizare, respectiv la imposibilitatea confiscării averii dobândite licit. Se invocă, de asemenea, și dispozițiile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1 - Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la aceeași convenție.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia este cesionar al dreptului de proprietate asupra unui imobil revendicat inițial de foștii proprietari în baza
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și pentru care primarul municipiului Cluj-Napoca a respins cererea de restituire în natură și a propus acordarea de despăgubiri. În favoarea acestuia a fost pronunțată, anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , o decizie definitivă și irevocabilă prin care pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a fost obligată ca în termen de 6 luni să emită decizia reprezentând titlul de despăgubire, în temeiul prevederilor legale cuprinse în titlul VII al
Legii nr. 247/2005 . Îndeplinirea acestei obligații a fost amânată după intrarea în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , astfel că soluționarea dosarului de despăgubire s-a realizat de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor prin aplicarea dispozițiilor legale din noua lege, care prevăd evaluarea imobilului imposibil de restituit în natură conform grilei notariale și compensarea sub formă de puncte. În acest context, autorul excepției de neconstituționalitate a criticat constituționalitatea prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4) și
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 .
20. În ceea ce privește dispozițiile prevederilor art. 1 alin. (3) și
art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 , Curtea s-a mai pronunțat din perspectiva unor critici similare celor formulate în cauza de față, de exemplu prin
Decizia nr. 200 din 3 aprilie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014 (paragrafele 23-27), și a constatat că acestea sunt în concordanță cu prevederile constituționale și convenționale invocate și în motivarea prezentei excepții. De asemenea, prin
Decizia nr. 564 din 16 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 19 august 2015 (paragrafele 18-20), Curtea a analizat critici identice formulate de același autor într-o altă cauză aflată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a civilă, generată de aceeași situație de fapt prezentată mai sus.
21. Cu acele prilejuri, în ceea ce privește prevederile
art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 , Curtea a reținut că legiuitorul a reglementat în mod diferit modalitatea de despăgubire, în raport cu persoana beneficiarilor măsurilor reparatorii conferite de
Legea nr. 165/2013 , și anume titularul dreptului la măsuri reparatorii în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și persoanele către care au fost înstrăinate drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Față de această constatare, Curtea a statuat că această opțiune a legiuitorului nu reprezintă o sancționare a titularilor originari ai dreptului de proprietate care au înstrăinat dreptul la obținerea măsurilor reparatorii, întrucât, prin ipoteză, în patrimoniul acestora nu se mai regăsește acest drept.
22. În ceea ce privește pretinsa discriminare creată prin textele de lege criticate, Curtea a observat că acordarea unor măsuri reparatorii diferite, în funcție de beneficiarii acestora, echivalează cu instituirea unui tratament juridic diferit, dar care nu constituie o discriminare, întrucât, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, nu orice diferență de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea dispozițiilor constituționale sau a celor convenționale referitoare la interzicerea discriminării. Astfel, față de obiectul de reglementare al
Legii nr. 165/2013 , opțiunea legiuitorului de a exclude de la măsura reparatorie a restituirii în natură, precum și de la cea a compensării integrale prin puncte a persoanelor în patrimoniul cărora dreptul de a obține măsurile reparatorii a fost transmis prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, apare ca fiind justificată în mod obiectiv și rezonabil. Aceasta, deoarece măsurile de preluare abuzivă nu s-au răsfrânt direct sau indirect asupra cesionarilor acestor drepturi, astfel că legislația cu caracter reparator a vizat exclusiv titularul dreptului sau moștenitorii acestuia. Mai mult, întrucât legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea a reținut că măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit - despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora - și mijloacele folosite, cesionarul urmând a obține atât prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cât și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului.
23. Totodată, prin
Decizia nr. 321 din 10 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 august 2014 (paragrafele 30 și 31), Curtea a remarcat că diferența de tratament între cesionării de drepturi ale căror cereri de chemare în judecată s-au soluționat anterior intrării în vigoare a
față de cei care nu au obținut o atare hotărâre derivă din succesiunea în timp a actelor normative în materie. În legătură cu acest aspect, Curtea a reținut că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a constatat că respectarea egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecință, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate. Curtea a reținut, totodată, că, în privința obiectului de reglementare a legii analizate, intervenția legiuitorului nu este una aleatorie, ci a fost justificată și impusă firesc ca urmare a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României.
24. De asemenea, prin
Decizia nr. 763 din 18 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 2 martie 2015 (paragraful 19), în ceea ce privește susținerea referitoare la încălcarea dreptului de proprietate al cesionarului, Curtea a constatat că împrejurarea că singura măsură reparatorie care se poate acorda altor persoane decât titularul dreptului de proprietate este compensarea prin puncte, precum și faptul că a plafonat despăgubirile acordate în situația în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietății nu echivalează cu o expropriere, această reglementare încadrându-se în sfera măsurilor cu caracter general sugerate chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fi adoptate de statul român.
25. Totodată, Curtea a observat, prin
Decizia nr. 328 din 12 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 21 iulie 2014, că, astfel cum rezultă din dispozițiile
art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 , prevederile legale criticate referitoare la plafonarea despăgubirilor acordate cesionarilor nu se aplică celor cărora li s-a stabilit dreptul de proprietate și li s-a emis titlul de despăgubire anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013 . Prin urmare, prevederile de lege criticate nu se aplică retroactiv, ci reglementează modul de acțiune în timpul următor intrării în vigoare a legii, adică în domeniul ei propriu de aplicare.
26. Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) raportat la
art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 , Curtea reține că hotărârea definitivă și irevocabilă invocată de autorul excepției dispune cu privire la obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să procedeze la desemnarea unui evaluator în vederea stabilirii valorii imobilului revendicat și emiterea titlului de despăgubire corespunzător, fără să se pronunțe asupra întinderii dreptului de proprietate, așadar fără să oblige Comisia să emită o decizie pentru o anumită valoare determinată, în conformitate cu prevederile titlului VII din
Legea nr. 247/2005 . Prin urmare, faptul că evaluarea imobilului urmează să se facă, după intrarea în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , potrivit altor criterii, respectiv prin aplicarea grilei notariale valabile la acel moment, nu poate reprezenta o nesocotire a principiului separației puterilor în stat prin atingerea adusă de legiuitor asupra forței hotărârilor judecătorești.
27. În înțelegerea acestei chestiuni trebuie avute în vedere prevederile
art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 , care stabilesc cu privire la modalitatea concretă de plată a sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 41
alin. (5) din Legea nr. 165/2013
vizează o cu totul altă ipoteză, cea în care prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi fusese stabilită în sarcina fostei Comisii Centrale obligația de emitere a titlurilor de despăgubire, ceea ce implica stabilirea de către această instituție a valorii imobilului pentru care se cuvin despăgubiri. Cu alte cuvinte, noua modalitate de evaluare, prin utilizarea grilei notariale, nu este de natură să nesocotească principiul separației puterilor în stat, întrucât instituirea prin lege a unei alte modalități de calcul nu impietează asupra dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile referitoare la obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor - ale cărei atribuții și, implicit, obligații stabilite pe cale judecătorească au fost preluate de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor - la emiterea unei decizii de compensare prin puncte, conform noii proceduri administrative.
28. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 , autorul acesteia a susținut, în esență, că aplicarea acestor dispoziții legale în privința modalității de evaluare a despăgubirilor creează un regim discriminatoriu față de persoanele care au beneficiat de prevederile
la executarea aceluiași tip de hotărâre judecătorească, ceea ce contravine și principiului neretroactivității legii civile. În legătură cu susțineri similare, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin
Decizia nr. 715 din 19 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate și în prezenta cauză, și cu o motivare similară. Astfel, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2) și art. 16 și din Legea fundamentală, reiterând cele statuate în jurisprudența sa, în sensul că, dacă prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective.
29. Așa fiind, cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a
Legii nr. 165/2013 , astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din aceasta, Curtea a mai statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, scopul legiuitorului fiind acela de a introduce un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor. Cu privire la cuantumul diferit al despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, inferior celui rezultat prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare prevăzute de legislația anterioară, Curtea a arătat prin
Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, că legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general, al societății.
30. Neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.
31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Iulian Aladar Laco în Dosarul nr. 329/117/2014 al Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și în Dosarul nr. 16.629/3/2014 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și constată că prevederile art. 1 alin. (3), art. 21 alin. (6), art. 24 alin. (2)-(4) și
art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și Tribunalului București - Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, DANIEL MARIUS MORAR Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.