Decizia nr. 2/2016
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean
- președinte
Valer Dorneanu
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Puskas Valentin Zoltan
- judecător
Tudorel Toader
- judecător
Andreea Costin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 718 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Paula Lăpușneanu și Constantin Lăpușneanu în Dosarul nr. 6.058/280/2014 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 781D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 11 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 6.058/280/2014, Judecătoria Pitești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 718 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Paula Lăpușneanu și Constantin Lăpușneanu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dreptul la un trai decent este încălcat prin stabilirea cauțiunii la o valoare mare raportat la venitul mediu pe economie și la textul de lege, în cazul executării silite. Prin conținutul său, dreptul la un nivel de trai decent include dreptul cetățeanului la condiții rezonabile de existență și la ameliorarea lor continuă, dreptul la hrană, îmbrăcăminte și locuință satisfăcătoare. De aceea, Constituția obligă statul la luarea măsurilor de dezvoltare economică și de protecție socială corespunzătoare.
6. Judecătoria Pitești - Secția civilă apreciază că textul legal criticat este constituțional.
7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
8. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă art. 718 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Curtea observă că, după sesizarea sa, Codul de procedură civilă a fost republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, iar, după renumerotare, art. 718 alin. (2) a devenit art. 719 alin. (2), soluția legislativă fiind păstrată. Dispozițiile legale criticate au următorul cuprins: "Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației, după cum urmează:
a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei;
b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depășește 10.000 lei;
c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depășește 100.000 lei;
d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depășește 1.000.000 lei."
12. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, spre exemplu prin
Decizia nr. 59 din 24 februarie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 19 martie 2015, și a reținut că instituirea obligației de plată a cauțiunii, ca o condiție a suspendării executării, are o dublă finalitate, și anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanție pentru creditor, în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, și, pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. De asemenea, Curtea a constatat că instituirea unei cauțiuni nu aduce atingere principiului constituțional referitor la garantarea dreptului de proprietate privată, întrucât procedura contestației la executare asigură garanții suficiente pentru protecția dreptului de proprietate al tuturor părților implicate în proces, acestea având posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, în cazul admiterii contestației la executare și desființării titlului executoriu sau a executării înseși, persoanele interesate au dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare.
14. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate în sensul că prin instituirea obligației de plată a unei cauțiuni se aduce atingere dreptului la un nivel de trai decent, Curtea a apreciat că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 47 alin. (1) din Constituție privind obligația statului de a lua măsuri de dezvoltare economică și protecție socială de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, întrucât instituirea unei cauțiuni ca garanție a exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților cetățenești nu are legătură cu măsurile de dezvoltare economică și protecție socială ce trebuie luate de către stat. De asemenea, Curtea a mai constatat că, îndeplinindu-și obligația de a asigura cetățenilor un nivel de trai decent, statul trebuie să asigure un just echilibru între interesele creditorilor și cele ale debitorilor.
15. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Paula Lăpușneanu și Constantin Lăpușneanu în Dosarul nr. 6.058/280/2014 al Judecătoriei Pitești - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Pitești - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2016.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Andreea Costin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.