Decizia nr. 550/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Tudorel Toader

- judecător

Augustin Zegrean

- judecător

Fabian Niculae

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 204 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Gabriel Zanfir în Dosarul nr. 10.840/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.693D/2015.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 7 iulie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 57 din Legea nr. 47/1992

și ale art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , a amânat pronunțarea pentru data de 12 iulie 2016, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 22 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 10.840/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 204 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Gabriel Zanfir într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale, întrucât creează pârâtului o situație defavorabilă prin raportarea la cea a reclamantului, având în vedere că primul nu poate să își întregească/să își modifice/să își completeze apărările din întâmpinare până la același moment procesual, respectiv până la primul termen la care este legal citat. Pârâtul își poate face apărările în fapt și în drept doar în termenul de 25 de zile de la data primirii cererii de chemare în judecată.

5. Judecătoria Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.

6. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

7. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. În virtutea acestui mandat constituțional, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații.

8. Noul Cod de procedură civilă a avut drept scop crearea, în materia procesual civilă, a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcționării unei justiții moderne, adaptate așteptărilor sociale, precum și necesității creșterii calității acestui serviciu public. Dispozițiile noului cod urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justițiabililor la mijloace și forme procedurale mai simple și accesibile, dar și accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite.

9. Reiterând pozițiile exprimate în doctrină, Guvernul arată că sunt două termene diferite până la care pârâtul trebuie să depună întâmpinare, unul pentru întâmpinare la cererea inițială și altul pentru întâmpinarea la cererea modificatoare, iar reclamantul nu poate reproșa instanței prelungirea momentului la care este fixat primul termen de judecată, de vreme ce această situație este provocată chiar de el. Numai în măsura în care pârâtul este prezent și declară că nu dorește amânarea judecății pentru a lua la cunoștință de cererea modificată în termen și a depune întâmpinare nu se acordă termen. În caz contrar, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de către reclamant la dosarul cauzei. Se va proceda în același mod și dacă modificarea nu a fost făcută în termen, părțile trebuind să își exprime acordul/refuzul prin întâmpinare, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de către reclamant la dosarul cauzei.

10. Așadar, pârâtul are posibilitatea de a-și pregăti apărările împotriva noilor elemente modificatoare ale cererii inițiale, întrucât cererea modificată i se comunică în vederea formulării întâmpinării. Mai mult, în ipoteza prevăzută la art. 204 alin. (3) din Codul de procedură civilă, orice modificare făcută după primul termen la care reclamantul este legal citat nu poate fi primită decât cu acordul expres al tuturor părților.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 204 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul cuprins: "(1) Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.

(2) Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când:

1. se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii;

2. reclamantul mărește sau micșorează cuantumul obiectului cererii;

3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;

4. se înlocuiește o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă.

(3) Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților."

14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind principiul egalității în fața legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției pornește de la o premisă eronată: aceea potrivit căreia, indiferent dacă reclamantul își modifică sau nu cererea de chemare în judecată, pârâtul nu are la dispoziție decât 25 zile pentru formularea întâmpinării, termen care curge de la data primirii cererii de chemare în judecată. Or, din analiza coroborată a prevederilor art. 201 alin. (1) cu ale art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă faptul că în cazul în care reclamantul își modifică cererea de chemare în judecată, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat. Așadar, pârâtul are la dispoziție un nou termen în care să formuleze o nouă întâmpinare, în condițiile în care reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată. Curtea mai reține că, potrivit art. 204 alin. (3), numai în măsura în care pârâtul este prezent și declară că nu dorește amânarea judecății pentru a lua la cunoștință de cererea modificată în termen și a depune întâmpinare nu se acordă termen. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. Legiuitorul are o marjă largă de apreciere în acest domeniu și a folosit această marjă de apreciere pentru a configura desfășurarea procesului în condiții care să asigure celeritatea acestuia, dar și respectarea drepturilor procesuale ale părților.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției pornește de la o premisă eronată: aceea potrivit căreia, indiferent dacă reclamantul își modifică sau nu cererea de chemare în judecată, pârâtul nu are la dispoziție decât 25 zile pentru formularea întâmpinării, termen care curge de la data primirii cererii de chemare în judecată. Or, din analiza coroborată a prevederilor art. 201 alin. (1) cu ale art. 204 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă faptul că în cazul în care reclamantul își modifică cererea de chemare în judecată, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat. Așadar, pârâtul are la dispoziție un nou termen în care să formuleze o nouă întâmpinare, în condițiile în care reclamantul și-a modificat cererea de chemare în judecată. Curtea mai reține că, potrivit art. 204 alin. (3), numai în măsura în care pârâtul este prezent și declară că nu dorește amânarea judecății pentru a lua la cunoștință de cererea modificată în termen și a depune întâmpinare nu se acordă termen. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege. Legiuitorul are o marjă largă de apreciere în acest domeniu și a folosit această marjă de apreciere pentru a configura desfășurarea procesului în condiții care să asigure celeritatea acestuia, dar și respectarea drepturilor procesuale ale părților.

17. Așadar, Curtea constată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3) și nici pe cele ale art. 124 alin. (2), critica autorului excepției de neconstituționalitate neputând fi reținută.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Gabriel Zanfir în Dosarul nr. 10.840/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și constată că prevederile art. 204 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 București - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 12 iulie 2016.