Decizia nr. 137/1999

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) și ale

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 118/1996

privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicată, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 72/1998 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Moisan Transimpex" - S.R.L. Bistrita în Dosarul nr. 3.790/1998 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 1999, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 5 octombrie 1999.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 16 decembrie 1998, pronunțată în Dosarul nr. 3.790/1998, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) și ale

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 118/1996 , republicată, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 72/1998 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Moisan Transimpex" - S.R.L. Bistrita.

Cele doua texte contravin, în opinia autoarei excepției, prevederilor art. 41 și 135 din Constituție.

În motivarea excepției autoarea acesteia considera ca primul dintre textele contestate "încalcă prevederile constituționale, fixând o cota de plată pentru un bun care nu aparține detentorului și nici nu se știe dacă va deveni vreodata proprietatea sa".

În ceea ce privește dispozițiile

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 118/1996 , care prevăd scutiri de la plata sumei fixe anuale pentru agenții economici care efectuează transport de călători în comun, autoarea excepției susține ca prin intermediul lor legiuitorul a acordat un regim juridic preferențial acestor agenți, "în detrimentul societăților comerciale cu capital privat și chiar persoanelor fizice, care sunt obligate sa plătească această sumă fixa; în caz contrar, potrivit art. 4 alin. 1 pct. 3, nu pot dobândi dreptul de utilizare a drumurilor publice".

Exprimandu-și opinia, instanța considera ca "aplicarea unei cote de 5% din valoarea în vama a autovehiculelor introduse în țara în mod temporar este o dispoziție neconstitutionala, cu atât mai mult cu cat legea vamală și Legea nr. 90/1998 stabilesc obligația cumpărătorului la plata taxelor vamale calculate în momentul transferului dreptului de proprietate. Utilizatorul este însă obligat la plata taxelor pentru Fondul special al drumurilor publice pe toată perioada derulării contractului de leasing, potrivit art. 4 pct. 3 din lege. Taxa de 5% este o taxa datorată de proprietarul autovehiculului, iar modificarea legii, în sensul de a include în această categorie și pe utilizatorul temporar al bunului, echivaleaza proprietatea cu folosință unui bun". În concluzie, considera ca dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 41 și 135 din Constituție.

În temeiul

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca ambele excepții sunt neintemeiate. În ceea ce privește dispozițiile

art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 118/1996 , Guvernul considera ca acestea nu

ingradesc în nici un fel exercitarea atributelor dreptului de proprietate: posesia, folosință și dispoziția. De altfel, se arata ca "stabilirea taxelor chiar și pentru autovehiculele care nu sunt proprietatea, ci numai în folosință plătitorului taxei este o problemă ce implica aprecierea de către legiuitor a oportunității măsurii din punct de vedere economic."

În ceea ce privește textul

art. 5 din Legea nr. 118/1996 , Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate a rămas fără obiect, dat fiind ca acest text a fost abrogat implicit prin

Ordonanța Guvernului nr. 72/1998 , care scutește de la plata taxei numai pe proprietarii autovehiculelor radiate din circulație sau neutilizate temporar, iar nu și societățile comerciale care efectuează transporturi de călători în comun.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a fost sesizată.

Textele art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) și ale

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 118/1996 , republicată, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 72/1998 , au următorul conținut:

"Art. 4. - Sursele Fondului special al drumurilor publice se constituie după cum urmează: [...]

2. prin aplicarea unei cote de 5% asupra:

..................................................................

b) valorii în vama a autovehiculelor și remorcilor importate, indiferent de regimul vamal aplicabil, inclusiv a celor introduse în țara în scopul utilizării în sistem leasing ori închiriate din străinătate, cu excepția celor achiziționate din fonduri nerambursabile PHARE;" [...]

"Art. 5. [...] alin. 3 - Obligația varsarii sumelor fixe anuale, prevăzute la art. 4 alin. 1 pct. 3, revine tuturor proprietarilor de autovehicule și remorci sau utilizatorilor de autovehicule și remorci în sistem leasing ori închiriate din străinătate, persoane fizice sau persoane juridice, indiferent de data achiziționării, cu excepția proprietarilor de autovehicule și remorci radiate din circulație sau neutilizate temporar, timp de 3 luni în cursul unui an, în construcții sau în agricultura, ca urmare a întreruperii activității productive, datorită caracterului sezonier sau calamităților."

Excepția a fost invocată într-un proces de contencios administrativ de Societatea Comercială "Moisan Transimpex" - S.R.L. Bistrita, în al cărui cadru aceasta solicita instanței de judecată anularea Adresei Ministerului Transporturilor nr. 20/1.279/1998 și obligarea acestui minister la restituirea unei sume de bani reprezentând taxa de 5% din valoarea în vama a autovehiculelor introduse temporar în țara, pentru Fondul special al drumurilor publice, taxa instituită prin

art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 118/1996 , republicată, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 72 din 25 august 1998 .

Prin aceasta adresa, a carei anulare este cerută de autoarea excepției de neconstituționalitate, Ministerul Transporturilor a dispus ca taxa să fie plătită pentru autovehiculele și semiremorcile introduse în țara în sistem leasing. Aceasta soluție a fost ulterior consacrată prin completarea

art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 118/1996 , republicată, în sensul că taxa de 5% din valoarea în vama a autovehiculelor se aplică și în cazul în care acestea sunt importate în sistem leasing sau închiriate. În forma modificată, textul face obiectul excepției de neconstituționalitate. Autoarea excepției a cerut în instanța de contencios administrativ restituirea taxei de 5% plătite pentru un număr de autovehicule introduse în țara, la data de 21 iunie 1998, în sistem leasing, pretinzand ca, în ceea ce o privește, s-ar fi cuvenit ca taxa pentru utilizarea drumurilor să fie plătită în cuantumul rezultat din aplicarea

art. 4 pct. 3 din Legea nr. 118/1996 .

Cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b), care fac obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constata ca ele nu sunt aplicabile în rezolvarea cauzei de către instanța de fond, întrucât au intrat în vigoare la data de 25 august 1998, iar raporturile juridice care fac obiectul cauzei au luat naștere la data de 21 iunie 1998. Aplicarea acestor dispoziții unor raporturi juridice create înainte de intrarea în vigoare a modificărilor cuprinse în

Ordonanța Guvernului nr. 72/1998

ar conferi legii un caracter retroactiv, ceea ce ar duce la încălcarea principiului neretroactivitatii legii, prevăzut la art. 15 alin. (2) din Constituție.

Potrivit prevederilor

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanța în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei.

Din împrejurarea ca dispozițiile

art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 118/1996 , republicată, au fost modificate prin

Ordonanța Guvernului nr. 72/1998 , rezultă ca textul criticat prin excepție ca fiind neconstitutional nu este aplicabil în soluționarea acestui litigiu.

Potrivit art. 23 alin. (1) coroborat cu alin. (6) al aceluiași articol din

Legea nr. 47/1992 , republicată, excepția privind dispozițiile art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) urmează să fie respinsă ca inadmisibila.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 118/1996 , republicată, Curtea Constituțională constata ca prin

Ordonanța Guvernului nr. 72/1998

acest text a fost modificat, în sensul că sunt scutiți de la plata taxei fixe anuale numai proprietarii de autovehicule și remorci radiate din circulație sau neutilizate temporar, dar nu și societățile comerciale care efectuează transportul de călători în comun. Deoarece Curtea Constituțională este competența, potrivit

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, să se pronunțe numai asupra constituționalității legilor sau ordonanțelor în vigoare, excepția a rămas fără obiect. Fața de cele arătate, potrivit art. 23 alin. (6) din legea menționată, instanța avea obligația sa o respingă ca inadmisibila printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al

art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibila excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. 1 pct. 2 lit. b) și ale

art. 5 alin. 3 din Legea nr. 118/1996

privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice, republicată, modificată și completată prin

Ordonanța Guvernului nr. 72/1998 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Moisan Transimpex" - S.R.L. Bistrita în Dosarul nr. 3.790/1998 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 octombrie 1999.