Decizia nr. 626/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 156 din Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 287/2009

privind Codul civil, excepție ridicată de Asociația de Proprietari "Lăpușului 7/A bl. PB 10" din Oradea în Dosarul nr. 7.740/271/2014* al Tribunalului Bihor - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.748D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând în acest sens că dispozițiile legale criticate prin care se instituie reguli în privința cauzelor de preferință a creanțelor aflate în concurs nu contravin prevederilor art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 452/R din 6 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 7.740/271/2014*, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 156 din Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 287/2009

privind Codul civil, excepție ridicată de Asociația de Proprietari "Lăpușului 7/A bl. PB10" din Oradea într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins contestația formulată împotriva unui proces-verbal de distribuire dintr-un dosar execuțional.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale deoarece creează o inegalitate între părți, respectiv banca, creditor ipotecar, care și-a notat ipoteca în cartea funciară în momentul achiziționării imobilului de către proprietar, înainte ca proprietarul să se mute în imobil și să acumuleze datorii față de asociația de proprietari, și aceasta din urmă, în calitate de creditor privilegiat pentru sumele restante și neachitate la cheltuielile asociației, potrivit

art. 51 din Legea nr. 230/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Autoarea excepției de neconstituționalitate mai arată că este titulara unei creanțe în baza unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească, iar la data înscrierii privilegiului său în cartea funciară ipoteca imobiliară a băncii era deja notată în cartea funciară.

6. Tribunalul Bihor - Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că

art. 156 din Legea nr. 71/2011

lămurește sfera de aplicabilitate a art. 2.335 din Codul civil, însă situația dintre creditorii privilegiați și titularii ipotecilor imobiliare este reglementată de art. 2.342 alin. (2) teza a doua din Codul civil.

7. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 156 din Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 287/2009

privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, care au următorul conținut: "Dispozițiile art. 2.335 din Codul civil nu se aplică și creditorilor ipotecari a căror ipotecă a fost perfectată anterior înregistrării privilegiului."

12. Dispozițiile art. 2.335 din Codul civil prevăd următoarele: "Creditorul privilegiat este preferat celorlalți creditori, chiar dacă drepturile acestora s-au născut ori au fost înscrise mai înainte."

13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind accesul liber la justiție.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că în prezenta cauză, astfel cum rezultă din actele dosarului, autoarea excepției de neconstituționalitate, asociație de proprietari, și-a înscris în cartea funciară privilegiul special imobiliar prevăzut de

art. 51 din Legea nr. 230/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, potrivit căruia "Asociația de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor și altor spații proprietăți individuale ale proprietarilor din condominiu, precum și un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cotă de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, după cheltuielile de judecată datorate tuturor creditorilor în interesul cărora au fost făcute".

15. În ceea ce privește privilegiul imobiliar instituit prin dispozițiile

art. 51 din Legea nr. 230/2007 , Curtea reține că acesta a fost transformat în ipotecă legală potrivit

art. 78 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 , conform căruia "De la data intrării în vigoare a Codului civil, privilegiile speciale imobiliare prevăzute în legi speciale devin ipoteci legale și vor fi supuse regimului prevăzut de Codul civil pentru ipoteci legale". Ipoteca legală, potrivit art. 2.343 din Codul civil, este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobile afectate executării unor obligații și subzistă cât timp există obligația pe care o garantează. Ipoteca este supusă publicității imobiliare, iar potrivit art. 2.346 din Codul civil nu este opozabilă terților decât din ziua înscrierii sale în registrele de publicitate, dacă prin lege nu se prevede altfel (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 728 din 16 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 3 martie 2015, paragrafele 14 și 15).

16. Prin urmare, Curtea reține că asociațiile de proprietari au un drept de ipotecă legală ce rezultă din coroborarea dispozițiilor

art. 51 din Legea nr. 230/2007

cu ale

art. 78 alin. (3) din Legea nr. 71/2011 , drept care este supus regimului prevăzut de Codul civil pentru ipotecile legale și care are efect și asupra modului de stabilire a rangului de preferință al creanțelor garantate. În acest sens, Curtea observă că în cazul drepturilor de ipotecă ordinea înregistrării cererilor va determina și rangul acestora [art. 890 alin. (2) din Codul civil].

17. Referitor la ipotecă, Curtea reține că aceasta poate fi convențională sau legală [art. 2.349 alin. (2) din Codul civil], iar în ipoteza unui concurs dintre doi creditori ipotecari, unul convențional și unul legal, acesta se rezolvă după rangul ipotecilor și fără a se ține seama de sursa diferită a acestora, având în vedere dispozițiile art. 2.421 din Codul civil privind concursul ipotecilor imobiliare, potrivit cărora rangul ipotecilor imobiliare este determinat de ordinea înregistrării cererilor de înscriere în cartea funciară. Cu alte cuvinte, momentul înscrierii determină rangul ipotecilor, care vor putea fi executate în ordinea înscrierii lor în cartea funciară, creditorul ipotecar având dreptul de a-și satisface creanța, în condițiile legii, înaintea creditorilor chirografari, precum și înaintea creditorilor de rang inferior (art. 2.345 din Codul civil).

18. În ceea ce privește privilegiul, Curtea observă că în Codul civil sunt reglementate privilegiile generale și privilegiile speciale, acestea din urmă privind creanțele privilegiate asupra anumitor bunuri mobile, respectiv creanța vânzătorului de bunuri mobile și creanța celui care exercită un drept de retenție. Prioritatea creanțelor privilegiate față de celelalte creanțe este stabilită prin art. 2.335 din Codul civil, iar concursul cauzelor de preferință se soluționează potrivit art. 2.342 alin. (2) din Codul civil, conform căruia creditorul privilegiat este preferat titularului unei ipoteci imobiliare numai dacă își înscrie privilegiul în cartea funciară mai înainte ca ipoteca să fi fost înscrisă. Însă Curtea reține că, potrivit

art. 157 din Legea nr. 71/2011 , dispozițiile art. 2.342 din Codul civil se aplică numai privilegiilor speciale.

19. Prin urmare, din perspectiva celor anterior expuse, Curtea reține, pe lângă problema de interpretare și aplicare a legii, că textele legale criticate nu reglementează concursul dintre ipoteci, ci se referă la concursul dintre privilegiul special imobiliar și ipoteca perfectată anterior acestuia.

20. În continuare, Curtea reține că prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a stabilit că excepția de neconstituționalitate are o anumită structură inerentă și intrinsecă care cuprinde trei elemente, respectiv textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea relației de contrarietate între cele două texte. Însă, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

21. În consecință, Curtea constată în privința excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 156 din Legea nr. 71/2011

că, chiar dacă cuprinde în mod formal cele trei elemente ale sale, motivele invocate în susținerea acesteia nu au legătură cu textele legale criticate, critica referindu-se la o soluție legislativă reglementată, de altfel, prin alte texte ale Codului civil. În această situație, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu este motivată așa cum prevăd dispozițiile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , pentru a căror respectare motivele de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu textul criticat. Curtea nu poate să se autosesizeze și să își exercite controlul de constituționalitate cu privire la alte texte legale, instanța de contencios constituțional pronunțându-se numai în limitele sesizării (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009).

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 156 din Legea nr. 71/2011

pentru punerea în aplicare a

Legii nr. 287/2009

privind Codul civil, excepție ridicată de Asociația de Proprietari "Lăpușului 7/A bl. PB 10" din Oradea în Dosarul nr. 7.740/271/2014* al Tribunalului Bihor - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2016.