Plan · Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor

Plan din 2 august 2016

al sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

prezumat în vigoare

Data actului: 2 august 2016
Emitent: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 57 bis din 19 ianuarie 2017
Citează: 40 de acte
Structură: 113 articole · 271.418 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Pune în aplicare 1

Ordinul nr. 1052/2014 3 iulie 2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale…

Are ca temei 5

Legea nr. 350/2001 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
Legea nr. 407/2006 9 noiembrie 2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic
OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 (prevederi anume) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
OUG nr. 57/2007 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și …
Ordinul nr. 1964/2007 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunit…

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2017.

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT AL

SITULUI ROSCI0365 RÂUL MOLDOVA ÎNTRE PĂLTINOASA ȘI RUȘI

CUPRINS

INTRODUCERE

1.1.

Scurtă descriere a Planului de management

1.2.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de management

1.3.

Procesul de elaborare a Planului de management

1.4.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

1.5.

Procedura de implementare a Planului de management

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

2.1.2.

Limitele ariei protejate

2.2.

Mediul abiotic

2.2.1.

Relief și geomorfologie

2.2.2.

Geologie

2.2.3.

Hidrologie

2.2.4.

Clima

2.2.5.

Soluri și subsoluri

2.3.

Mediul biotic

2.3.1.

Ecosisteme

2.3.2.

Habitate

2.3.3.

Flora de interes comunitar

2.3.4.

Fauna de interes comunitar

2.4.

Informații socio-economice, culturale, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.2 Impacturi și amenințări

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1.

Scopul Planului de management

4.2.

Obiectivele Planului de management

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

5.1.

Resursele necesare implementării Planului de management

PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1 la Planul de management - Harta localizării sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Anexa nr. 2 la Planul de management - Harta cu limitele sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși precum și unitățile administrativ-teritoriale

Anexa nr. 3 la Planul de management - Harta geomorfologică Anexa nr. 4 la Planul de management - Harta geologică Anexa nr. 5 la Planul de management - Harta hidrologică Anexa nr. 6 la Planul de management - Harta solurilor Anexa nr. 7 la Planul de management - Harta peisajului

Anexa nr. 8 la Planul de management

- Harta obiectivelor de infrastructură și construcții

Anexa nr. 9 la Planul de management - Harta patrimoniului cultural Anexa nr. 10 la Planul de management - Harta utilizării terenurilor

Anexa nr. 11 la Planul de management - Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor Anexa nr. 12 la Planul de management - Harta formelor de administrare ale terenurilor

Anexa nr. 13 la Planul de management - Hărți de distribuție a speciilor de interes comunitar

Anexa nr. 14 la Planul de management - Hărți ale presiunilor trecute și prezente asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Anexa nr. 15 la Planul de management

- Hărți ale amenințărilor asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Anexa nr. 16 la Planul de management - Lista unităților amenajistice și a unităților de producție de pe raza sitului Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Anexa nr. 17 la Planul de management - Alte specii relevante care nu au fost menționate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinosa și Ruși

LISTĂ DE ABREVIERI

Drum Național

Drum Comunal

S.C.

Societate Comercială

S.R.L.

Societate cu Răspundere Limitată

INTRODUCERE

1.1.

Scurtă descriere a Planului de management

Situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși a fost declarat conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Planul de management integrează obiectivele de conservare ale biodiversității cu cele de dezvoltare socio - economică ale comunităților locale și gestionării resurselor naturale, având prioritate obiectivele de conservare. Planul de management are caracter oficial, iar prevederile sale sunt obligatorii pentru custodele ariei, proprietarii și administratorii de terenuri și oricare persoane fizice ori juridice care au interese în aria protejată.

1.2.

Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea Planului de

management

Declararea ariei naturale protejate s-a făcut pe baza Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

Elaborarea și aprobarea Planului de management s-a realizat în baza următoarelor acte normative:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979;

Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;

Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;

Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului

mediului

și

dezvoltării

durabile

nr.

410/2008

pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor și animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național;

Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 38/2006, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

Legea nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea

Guvernului

nr.

1679/2008

privind

modalitatea

acordare

a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare;

Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

``)

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu

modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;

aa)

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

bb)

Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

cc)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

dd)

Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

ee)

Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;

ff)

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică - Directiva Habitate;

gg)

Hotărârea Guvernului nr. 1081/2013 privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității 2014 -2020;

hh)

Ordinul

ministrului

mediului

și

pădurilor

nr.

799/2012

privind

aprobarea Normativului de conținut al documentațiilor tehnice de fundamentare necesare obținerii avizului de gospodărire a apelor și a autorizației de gospodărire a apelor;

ii)

Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare;

jj)

Lege nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

1.3.

Procesul de elaborare a Planului de management

Planul de management a fost elaborat prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare.

Prezentul Plan de management s-a elaborat în cadrul proiectului realizat în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritară 4 - Implementarea sistemelor adecvate

de management pentru protecția naturii: Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova, prin componenta ,, Realizare și gestionare baze date, colectare date GIS, elaborare planuri de monitorizare și management pentru ariile protejate ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși ”.

Elaborarea Planului, conform cerințelor contractuale ale proiectului și prevederilor legale în vigoare, a urmat mai multe etape, astfel:

demararea activităților de colectare, analizare și interpretare a datelor de ordin general disponibile, precum și de completare a acestora cu date rezultate din studiile existente, publicate sau nepublicate;

efectuarea studiilor de inventariere, identificarea presiunilor și amenințărilor și de evaluare a stării de conservare a speciilor pentru care a fost desemnată aria protejată, prin implicarea experților pentru fiecare domeniu;

propunerea de măsuri de conservare pentru fiecare specie de interes comunitar în vederea asigurării stării de conservare favorabilă;

analizarea studiilor, a livrabilelor și bazei de date existente;

elaborarea Planului de management de către experți, în colaborare cu beneficiarul și alți factori interesați;

consultarea și implicarea factorilor interesați, prin realizarea a două întâlniri publice, conform cerințelor legislației în vigoare și a prevederilor contractuale din proiect;

parcurgerea etapelor procedurii de mediu, conform legislației în vigoare.

1.4.

Procedura de modificare și actualizare a Planului de management

Modificarea

și

actualizarea

Planului

management

face

conform reglementărilor legale în domeniu.

1.5. Procedura de implementare a Planului de management

Responsabilitatea implementării Planului de management revine custodelui – Societatea Ecologică pentru Studierea și Protejarea Florei și Faunei Sălbatice Aquaterra și partenerilor acestuia. Aplicarea măsurilor incluse în Plan este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care desfășoară activități sau au interese pe suprafața acestuia, conform legislației în vigoare.

Organizarea activităților se va realiza de către custode și parteneri, în colaborare permanentă cu factorii interesați.

Prevederile Planului de management vor fi integrate în planurile de amenajare a teritoriului județean și în planurile urbanistice generale, demersuri care vor fi realizate de administrația publică locală.

DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1.

Informații generale

2.1.1.

Localizarea ariei naturale protejate

Aria protejată aparține administrativ regiunii Nord-Est și este localizată în județele Neamț și Suceava, pe teritoriul comunelor Drăgănești, Baia, Berchișești, Bogdănești, Boroaia, Capu Câmpului, Cornu Luncii, Forăști, Fântâna Mare, Mălini, Păltinoasa, Râșca, Vadu Moldovei, Valea Moldovei și a municipiului Gura Humorului.

Harta localizării ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 1 la Planul de management.

2.1.2.

Limitele ariei protejate

Conform Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare, suprafața sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși este de 5303 ha.

Limitele sitului, în sistem STEREO 1970, sunt puse la dispoziția celor interesați, în format electronic, pe pagina de web a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Harta cu limitele ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 2 la Planul de management.

2.2.

Mediul abiotic

2.2.1.

Relief și geomorfologie

Situl este amplasat în subprovincia Carpatică, ținutul Carpaților Orientali, districtul marginal estic - culmile de fliș. Relieful zonei este alcătuit din dealuri și lunci.

Spre vest sunt dispuse culmile munților Stânișoara – cu altitudine maximă de 1531 m, care se continuă spre est cu dealurile subcarpatice, apoi prin culoarul depresionar al văii Moldovei cu numeroase terase și dealuri aluvionare.

Spre est, se întinde o altă regiune geografică - Podișul Fălticeni, cu dealuri cu versanți asimetrici a căror înălțime este sub 500 m.

*) Aprobat de

Ordinul nr. 1570 din 2 august 2016

Partea centrală a regiunii este reprezentată de culoarul de curgere a Râului Moldova. Harta geomorfologică este inclusă în Anexa nr. 3 la Planul de management

2.2.2.

Geologie

Situl este amplasat în partea nord-vestică a platformei Moldovenești, unitate geo- structurală distinctă, aparținând platformei Ruse.

Din punct de vedere stratigrafic, această unitate este reprezentată de două mari complexe stratigrafice:

fundamentul cristalin, de vârsta proterozoică, caracterizat prin roci metamorfozate de tip șisturi cristaline cutate, aflate în zonă la o adâncime de aproximativ 1000 m;

cuvertura sedimentară, dispusă discordant și transgresiv peste fundamentul cristalin, alcătuită din depozite sedimentare.

Din punct de vedere geologic, regiunea este reprezentată prin zona flișului, alcătuit din formațiuni cretacice - Strate de Sinaia, conglomerate de Ceahlău, fliș grezos-șistos și paleogene - faciesurile gresiei de Tarcău, Fusaru și Kliwa, formațiuni ale Oligocenului, reprezentate prin flișul grezos-șistos - facies de Fusaru, fliș bituminos cu gresie de Kliwa - într-un facies conglomeratic;

formațiuni ale Eocen-Paleocenului reprezentate prin flișul calcaros-șistos - într-un facies intermediar și flișul grezos - faciesul de Tarcău;

formațiuni ale Cretacicului inferior reprezentate prin flișul grezos-șistos conglomerate și fliș grezos;

formațiuni

ale

Triasic-Jurasicului

reprezentate

prin

dolomite

și

calcare, conglomerate și gresii cuarțitice.

Aceste formațiuni se desfășoară de la est la vest, sub forma unor benzi cu orientarea nord-vest la sud-est, cea mai lată dintre acestea fiind cea a Cretacicului inferior.

Harta geologică este inclusă în Anexa nr. 4 la Planul de management.

2.2.3.

Hidrologie

Din punct de vedere geografic, regimul hidrologic se încadrează în zona IV - D, corespunzătoare Carpaților Orientali, caracterizată printr-o alimentare pluvială intensă a văilor, prin predominarea apelor mari de primăvară și a viiturilor frecvente în timpul verii, în zonele cu înclinație.

Cursul de apă principal care traversează toată suprafața sitului este Râul Moldova. Principalii săi afluenți sunt: Valea Seacă, Bălcoaia, Isachia, Izvor, pe partea dreaptă, iar Humorul și Voronețul pe partea stângă.

Harta hidrologică este inclusă în Anexa nr. 5 la Planul de management.

2.2.4.

Clima

Clima sitului se încadrează în tipul temperat-continental, cu particularitățile zonelor de podiș, șes și luncă.

Regimul termic specific acestei zone se caracterizează printr-o temperatură medie anuală de 5

° C, cu valori medii lunare cuprinse în intervalul - 5

° C și 17

Fenomenul de secetă este rar și de scurtă durată. În timpul verii, ploile au uneori caracter de aversă, producând, pe terenurile în pantă, eroziune de suprafață și de versant. Precipitațiile căzute în zonă sunt direct proporționale cu temperatura aerului, originea maselor de

aer

și

dinamica

acestora,

orografia

și

localizarea

geografică,

remarcându-se continentalismul moderat, datorat persistenței maselor de aer estice, continentalizate; se înregistrează și ploi torențiale, care produc viituri.

Cantitatea medie anuală de precipitații este de 814,6 mm. Cantitatea de precipitații care cade în sezonul de vegetație reprezintă aproximativ 58 % din cantitatea totală anuală. Vânturile dominante sunt cele din sectorul vestic și nord-vestic.

Viteza medie anuală maximă este atinsă de vânturile din sectorul vestic de 4,0 m/s.

Cea mai mare frecvență o au vânturile în perioada decembrie-februarie iar cea mai redusă, în perioada de vegetație aprilie - septembrie.

2.2.5.

Soluri și subsoluri

La nivelul sitului, condițiile pedogenetice variate au influențat formarea de soluri care se încadrează în următoarele clase: argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe și soluri

neevoluate.

Harta pedologică este inclusă în Anexa nr. 6 la Planul de management.

2.3.

Mediul biotic

2.3.1.

Ecosisteme

Trei tipuri majore de ecosisteme acoperă suprafața sitului: ecosisteme acvatice, ecosisteme forestiere și ecosisteme de terenuri deschise de tipul agro-ecosistemelor.

2.3.2.

Habitate

2.3.2.1.

Habitate Natura 2000

Habitatele de interes comunitar, incluse în Anexa I a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate.

Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului.

2.3.2.2.

Habitate după clasificarea națională

Pentru studiul habitatelor și identificare lor după clasificarea națională sunt necesare cercetări ulterioare.

2.3.3.

Flora de interes comunitar

2.3.3.1.

Plante inferioare

Plantele de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate. Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului.

2.3.3.2.

Plante superioare

Speciile de plante de interes comunitar, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate.

Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului.

2.3.4.

Fauna de interes comunitar

Situl a fost desemnat pentru protejarea: speciilor de pești de interes comunitar -

Barbus petenyi

sinonim

Barbus meridionalis

și

Sabanejewia aurata ; speciilor de amfibieni de interes comunitar -

Triturus cristatus, Lissotriton montandoni

sinonim

Triturus montandoni, Bombina bombina

și

Bombina variegata ; speciei de mamifer de interes comunitar -

Lutra lutra .

2.3.4.2.

Ihtiofaună

Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de pești de interes comunitar -

Barbus petenyi

sinonim

Barbus meridionalis

și

Sabanejewia aurata.

În tabelul nr. 1 se descriu toate speciile de pești de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000 al sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, identificate pe teritoriul sitului, prin proiectul POS Mediu Axa 4.

Descrierea, habitatul și distribuția speciilor de pești de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 1

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

Denumirea științifică

Barbus petenyi

sinonim

Barbus meridionalis

Denumirea comună

mreană vânătă, moioagă

Descrierea speciei - morfologie, biologie

Morfologie externă. Pește mijlociu, având corpul alungit, rotund, puțin comprimat lateral. Abdomenul este rotunjit, capul mare cu ochi mici, botul lung și proeminent. Buzele sunt cărnoase, îndeosebi cea inferioară care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei este flexibilă și neosificată. Corpul are pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm.

Dimorfismul sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai

mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie în perioada de reproducere, deoarece la

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

masculi pot fi observați, pe partea dorsală a capului, tuberculi albicioși. Tot în acest interval femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare și mai zvelt.

Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile sunt galbene- ruginii cu pete, înotătoarea ventrală gălbuie-deschis, dorsala și caudala au pete puternice, celelalte înotătoare sunt galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie.

Sub aspect morfologic, mreana vânătă se aseamănă cu mreana

Barbus barbus . Marmorațiile de pe partea dorsală, flancuri și înotătoare îi conferă un aspect particular. Un alt caracter care o deosebește de mreană -

Barbus barbus

îl reprezintă lipsa unei axe roșii pe prelungirile tegumentare.

Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund - tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete - mai rar cu vegetale. Acest regim alimentar poate fi completat cu alge, resturi vegetale și icre. Indivizii adulți se pot hrăni și cu puiet de pește. Nu se hrănește în perioada de reproducere

și în timpul iernii.

Habitat

Trăiește mai ales în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. Este prezent în majoritatea râurilor care izvorăsc din podișuri sau dealuri, lipsește numai din cursul lor superior. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și în unele pâraie mai nămoloase din zona de munte care vara se încălzesc puternic. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu fund pietros și curent puternic. Reproducerea are loc primăvara, uneori până la sfârșitul verii.

Fiind o specie sedentară se reproduce, se hrănește și iernează

în același loc.

Distribuția

în

Specie răspândită în cea mai mare parte a țării, mai ales în

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

România

zona de deal și de munte. Telcean & Bănărescu în 2002 o categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani, fiind prezentă în cursul superior al tuturor râurilor ce izvorăsc la munte, cu excepția

Begheiului și Timișului, începând din zona păstrăvului.

Distribuția în aria protejată

Specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: pârâul Suha Mare, râul Moldova între localitățile Capu

Câmpului și Capu Codrului.

Tipul

populației

speciei în aria protejată

Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei

în

aria

protejată

Minim 750.000 de indivizi.

Calitatea

datelor

referitoare la populația speciei din

aria protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

10.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria protejată

și

cea

națională

Nu se cunoaște populația națională.

Denumirea științifică

Sabanejewia aurata

Denumirea comună

câră, fâță

Descrierea speciei - morfologie, biologie

Morfologie externă. Corpul este de înălțime variabilă, fiind moderat comprimat lateral. Spinul suborbitar este puternic, cu două ramuri divergente, ramura mare este puternic curbată. Ochii sunt apropiați; spațiul interorbital este plan, egal sau puțin mai mare sau mai mic decât ochiul. Nara anterioară este

prelungită sub forma unui tub. Pedunculul caudal are o creastă

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

adipoasă, mai dezvoltată în perioada de reproducere; limita anterioară a acestei creste coincide cu vârful dorsalei când această înotătoare este culcată. Specia nu prezintă creastă adipoasă ventrală. Inserția ventralelor este situată la o mică distanță în urma marginii anterioare a bazei dorsale. Înotătoarea caudală este ușor trunchiată. Pectoralele și ventralele sunt rotunjite, marginea dorsalei și a analei dreaptă. Colorit. Fondul este alb-gălbui, uneori către auriu. Dorsal prezintă 10-14, rareori 8-9 sau 15-16 pete; acestea sunt mai lungi decât late, lungimea lor e mai mare sau egală cu distanța dintre ele. Petele laterale, în număr de 10-13, rareori 8-9 sau 14, au formă variată. Între petele dorsale și cele laterale există o pigmentație abundentă alcătuită din pete mărunte și neregulate, mai mult sau mai puțin anastomozate în rețea. Această pigmentație se întinde până la caudală. La baza caudalei se află câte o pată cenușie dorsală și una ventrală, care, în general, sunt mici și distanțate. Variabilitatea coloritului este foarte mare.

Dimorfism sexual. Corpul masculilor are două îngroșări laterale înaintea dorsalei. Dimorfismul sexual este mai

pronunțat în perioada de reproducere.

Habitat

Trăiește în râuri, începând de la munte până la șes; preferă fundul cu prundiș amestecat cu nisip, dar se întâlnește frecvent și în porțiunile exclusiv nisipoase ale râurilor. Destul de frecvent se întâlnește și pe fund argilos, sub malurile verticale, la rădăcinile sălciilor. În râurile nisipoase, cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Lipsește în râuri

nămoloase. Nu întreprinde migrații periodice.

Distribuția în România

Prezentă în majoritatea râurilor din țară în zona de deal și de munte.

Specie cu o răspândire destul de largă în România. Telcean &

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

Bănărescu, 2002, o categorizează la speciile care și-au

menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani.

Distribuția în aria protejată

Specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: pârâul Suha Mare, râul Moldova între localitățile Capu Câmpului și Capu Codrului, și într-un pârâu de lângă

localitatea Păltinoasa.

Tipul

populației

speciei în aria protejată

Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei

în

aria

protejată

Minim 720.000 de indivizi.

Calitatea

datelor

referitoare

populația speciei din aria protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

10.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria protejată

și

cea

națională

Nu se cunoaște populația națională.

Hărțile de distribuție pentru speciile de pești, sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management.

2.3.4.3.

Herpetofaună

Situl a fost desemnat pentru protejarea speciilor de amfibieni de interes comunitar -

Triturus cristatus, Lissotriton montandoni

sinonim

Triturus montandoni, Bombina bombina

și

Bombina variegata

În tabelul nr. 2, se descriu toate speciile de amfibieni de interes comunitar din Formularul

Standard al sitului Natura 2000.

Descrierea, habitatul și distribuția speciilor de amfibieni de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 2

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

Denumirea științifică

Triturus cristatus

Denumirea comună

tritonul cu creastă

Descrierea speciei

Triturus cristatus

este o specie de amfibieni din ordinul

morfologie, biologie

Caudata

amfibieni

posedă

coadă,

familia

Salamandridae. Este a doua cea mai mare specie de tritoni

din România, având dimensiuni de până la 16 cm. Corpul

este robust, oval în secțiune, cu botul rotunjit. Lungimea

cozii este mai mică sau egală cu cea a corpului. Specia

prezintă cută gulară, iar pielea este rugoasă. La tritonul cu

creastă, dacă se întind, membrele anterioare și cele

posterioare se ating. Din punct de vedere al coloritului

dorsal, specia variază de la brun-închis sau măsliniu spre

negru, uneori cu puncte negre vizibile. Pe lateral și pe gușă

apar adesea puncte albe. Ventral prezintă pete negre pe un

fond

galben

și

uneori

portocaliu,

fond

care

este

predominant; petele formează un model, uneori mozaicat,

unic pentru fiecare individ.

Dimorfism sexual. Masculul prezintă, în perioada de

reproducere, o creastă înaltă, zimțată, care începe din

dreptul ochilor și se întrerupe în dreptul membrelor

posterioare. Masculul prezintă de asemenea o creastă

caudală pronunțată și o dungă sidefie pe lateralele cozii,

asemănătoare unei frunze de salcie. La femele creasta

caudală este mult mai redusă, iar partea inferioară a cozii

este colorată cu galben. Pe partea dorsală, femelele au o

ușoară tivitură în loc de creastă. Femelele au cloaca mai

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

puțin umflată decât a masculilor și spre deosebire de aceștia

este colorată cu galben.

Habitat

Tritonul cu creastă are două faze de-a lungul unui sezon: o fază acvatică, din martie până în iunie, când poate fi întâlnit în bălți permanente sau temporare, cu vegetație dezvoltată, aflată într-un stadiu succesional mai avansat sau în izvoare limnocrene, uneori chiar canale de irigații, adăpători sau iazuri artificiale; după luna iunie poate fi găsit pe uscat, în apropierea corpurilor de apă sau în zone care îi asigură un anumit grad de umiditate. Din octombrie se retrage la hibernare,

sub

pietre,

bușteni,

în

galerii

ale

unor

micromamifere sau în crăpăturile solului.

Distribuția în România

În România, specia este răspândită din zona de câmpie până în zona de munte, către altitudini de 1500 m. Lipsește din lunca și din Delta Dunării, unde este înlocuită de tritonul

dobrogean -

Triturus dobrogicus .

Distribuția în aria protejată

Specia a fost semnalată în literatură la: Baia, Bogata, Bogdănești, Cămârzani, Ciumulești, Gura Humorului, Ioneasa, Păltinoasa, Praxia, Valea Moldovei.

În cadrul studiilor, specia a fost identificată în următoarele

zone: Bogata - comuna Baia, comuna Râșca și Capu Câmpului.

Tipul

populației

speciei în aria protejată

Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea

populației

speciei în aria protejată

Estimată ca fiind între 100 și 500 indivizi.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei

din

aria

protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

10.

Raportul

dintre

Nu se cunoaște populația națională.

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

mărimea

populației

speciei în aria protejată și cea națională

Denumirea științifică

Lissotriton montandoni

sinonim

Triturus montandoni

Denumirea comună

tritonul cu creastă

Descrierea speciei - morfologie, biologie

Triton cu aspect moderat robust, talie medie, până la 10 cm lungime. Masculul, nu are creastă în perioada de reproducere, prezintă numai o muchie tegumentară în lungul coloanei vertebrale. Este colorat dorsal în nuanțe cenușiu-gălbui, până la brun-închis sau galben-verzui, cu marmorații mai închise. Pe abdomen este portocaliu intens, fără pete dar cu cloaca neagră. Coada masculului, în perioada de reproducere, se prelungește cu un mic filament negru. Femela are o colorație dorsală brun-gălbuie, brun- roșcată, brun - negricioasă sau galben-verzuie, iar ventral, inclusiv cloaca, este portocalie, fără pete. În afara perioadei de reproducere, culorile ambelor sexe devin mai slab nuanțate și mai șterse, iar masculul pierde filamentul

caudal și muchia dorsală.

Habitat

Specia este prezentă de la circa 200 m altitudine până la peste 2000 m. Preferă habitatele umede din păduri de fag, de amestec, sau numai de rășinoase, uneori pajiștile subalpine și alpine, sau chiar turbăriile. Tritonul carpatic se reproduce în mici bazine acvatice, permanente sau temporare. Adulții sunt preponderent tereștrii.

Spre sfârșitul lunii martie, în mlaștinile mici din regiunile muntoase apar mai întâi masculii și mai târziu femelele, pentru împerechere. După depunerea ouălor părăsesc apa și se retrag pe sub pietre, sub mușchi sau sub trunchiuri

putrezite.

Distribuția în România

Specia este endemică pentru zona cuprinsă între Munții

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

Carpați și Sudeți. În Carpați a fost identificată în Cehia și Slovacia, sudul Poloniei și Carpații Păduroși din Ucraina până în Carpații Orientali ai României și în estul Carpaților

Meridionali.

Distribuția în aria protejată

Specia a fost semnalată în bibliografie în zona următoarelor localități: Baia, Bogdănești, Giulești, Gura Humorului, Ciprian Porumbescu, Ioneasa, Poiana Mărului, Mălini, Păltinoasa, Sasca Mare, Valea Moldovei. În urma cercetărilor de teren, specia a fost observată în partea de nord-vest a sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși. Deși în zona pădurii de la Bogata au fost observate habitate favorabile și au fost observate 2 specii de tritoni, respectiv

Triturus cristatus

și

Triturus vulgaris , prezența tritonului carpatic nu a fost confirmată în această

zonă, cu ocazia deplasărilor în teren.

Tipul

populației

speciei în aria protejată

Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea

populației

speciei în aria protejată

Estimată ca fiind între 100 și 500 indivizi.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei

din

aria

protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

10.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria protejată

și cea națională

Nu se cunoaște populația națională.

Denumirea științifică

Bombina bombina

Denumirea comună

buhaiul de baltă/izvorașul cu burtă roșie

Descrierea speciei

morfologie, biologie

Este o specie de talie mică - în general sub 5 cm - cu corp

îndesat, aplatizat, cu numeroase veruci pe partea dorsală,

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

iar pe partea ventrală este intens colorată, prezentând un model de colorare unic per individ. Specia are un colorit dorsal măsliniu, cenușiu-deschis, rar cenușiu-închis sau verde-oliv; sunt prezente pete dorsale închise la culoare sau verzi ce reprezintă aglomerări de negi glandulari. Pupilele au formă triunghiulară sau cordiformă. Negii dorsali sunt rotunzi sau ovali, cu un punct negru în centru. Modelul ventral este alcătuit din pete portocalii spre roșii, pe un fond închis sau negru, adesea punctat relativ uniform cu pete mici albe. Vârfurile degetelor sunt negre, niciodată galbene sau portocalii. Masculii formează în perioada de reproducere calozități nupțiale pe partea interioară a membrelor anterioare. Aceștia au saci vocali interni și capul lor este mai lat decât al femelelor. Culoarea ventrală intensă semnifică toxicitatea, izvorașii secretă o substanță toxică atunci când sunt amenințați - culoare pe care o și expun ostentativ, atunci când se simt amenințați. Postura sau poziția arcuită a corpului cu expunerea bărbiei și a membrelor anterioare și posterioare este denumită „Unken-

reflex“.

Habitat

Este prezentă în diferite habitate acvatice permanente și temporare, putând folosi pentru reproducere bălți, canale, zonele marginale ale lacurilor, zone inundate, mlaștini, adăpători, uneori chiar ape lin curgătoare, fiind puțin pretențioasă.

Distribuția

altitudinală

speciei

încadrează, de obicei, în intervalul 0-400 m.

Distribuția în România

Este răspândită pe aproape întreg teritoriul României, exceptând zonele înalte ale lanțului carpatic. Specia predomină în combinații hibride cu specia vicariantă

Bombina variegata , între aceste 2 specii având loc procesul

de hibridare introgresivă între 90 m și 300 m, uneori chiar

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

400 m.

Distribuția

în

aria

protejată

A fost observată în zona localităților Valea Moldovei și

Sasca Mică.

Tipul

populației

speciei în aria protejată

Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea

populației

speciei în aria protejată

500 - 1000 indivizi.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei

din

aria

protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

10.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria protejată

și cea națională

Nu se cunoaște populația națională.

Denumirea științifică

Bombina variegata

Denumirea comună

izvorașul/ buhaiul de baltă cu burta galbenă

Descrierea speciei - morfologie, biologie

Izvorașul sau buhaiul de baltă cu burta galbenă este o specie vicariantă cu

Bombina bombina . Destul de asemănătoare din punct de vedere morfologic,

Bombina variegata

se distinge de

Bombina bombina

prin faptul că prima are capul mai mult lung decât lat, botul ascuțit și ochii mai mici. Cuta gulară este slab dezvoltată. Pe partea dorsală prezintă verucozități dispuse neregulat și terminate cu un spin cornos negru în vârf, înconjurat de mulți spini cornoși mici. Coloritul dorsal este cenușiu-deschis, cenușiu-brun, măsliniu uniform sau pătat cu negru; de obicei prezintă o pereche de pete negre între umeri și o pată la mijlocul spatelui. Ventral, prezintă pete cenușii sau negre pe un fond galben deschis, predominantă fiind culoarea

galbenă; uneori apar și pete albe, în special în cadrul

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

marmorațiilor închise de pe piept.

Bombina variegata

are vârful degetelor de culoare galbenă. Petele galbene de pe tars și metatars sunt unite la

Bombina variegata

iar pata galbenă de pe membrul anterior este de obicei continuă până spre zona pectorală. Masculii de

Bombina variegata

formează calozități nupțiale în perioada de reproducere. Spre deosebire de

Bombina bombina , frecvența sunetelor emise de mascul este mai mare - o dată pe secundă.

Bombina variegata

secretă o substanță toxică atunci când este amenințată și prezintă un comportament de avertizare

-”Unken-reflex”. Este o specie euritopă, preponderent acvatică, socială, activă atât ziua cât și noaptea.

Spectrul trofic cuprinde araneide, izopode, heteroptere, coleoptere - larve și adulți, himenoptere - formicide, cynipide, ichneumonide, diptere - culicide, brahicere,

colembole, lepidoptere, dermaptere și homoptere.

Habitat

Preferă bălțile temporare, fără vegetație sau acoperite într- un procent redus cu vegetație. Poate fi găsită în toată țara, de la altitudini de aproximativ 150 m până spre 2000 m, fiind asociată mai mult zonei de deal și munte, nedepășind,

de obicei, limitele superioare ale pădurilor.

Distribuția în România

În România, specia este predominant răspândită în Transilvania, lipsind din unele zone geografice precum Dobrogea.

Cauzele reducerii efectivelor la nivel național sunt defrișările care produc eroziune și scurgere rapidă de suprafață a apelor meteorice sau dispariția băltoacelor, extinderea facilităților de turism și poluarea apelor de munte, folosirea pesticidelor în agricultură și silvicultură,

captarea unor cursuri de apă.

Distribuția

în

aria

Specia

este

comună

nivelul

sitului,

chiar

dacă

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

protejată

predominant în combinații hibride cu specia vicariantă

Bombina bombina . A fost identificată în zona localităților: Păltinoasa, Capu Câmpului, Valea Moldovei, Mălini, Cornu Luncii, Șinca, Bogata, Capu Codrului, Berchișești,

Brăiești, Băișești, Cornu Luncii, Sasca Mică și Baia.

Tipul

populației

speciei în aria protejată

Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea

populației

speciei în aria protejată

10.000 - 50.000 indivizi.

Calitatea datelor referitoare la populația speciei

din

aria

protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

10.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria protejată

și cea națională

Nu se cunoaște populația națională.

Hărțile de distribuție pentru speciile de amfibieni sunt incluse în Anexa nr. 13 la Planul de management.

2.3.4.4.

Avifaună

Speciile de păsări de interes comunitar incluse în Anexa I a Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice – Directiva Păsări, nu fac obiectul declarării și managementului ariei protejate și nu au făcut obiectul prezentului proiect.

Sunt necesare cercetări ulterioare pentru eventuala identificare a prezenței acestora pe teritoriul sitului.

2.3.4.5.

Mamifere

Situl a fost desemnat pentru protejarea speciei de mamifer de interes comunitar -

Lutra lutra,

identificată în teren, prin proiectul POS Mediu Axa 4.

Descrierea, habitatul și distribuția speciei

Lutra lutra

din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 3

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

Denumirea științifică

Lutra lutra

Denumirea comună

vidra

Descrierea speciei: morfologie, biologie

Corpul vidrei poate ajunge până la 1 m lungime și o greutate de 4-5 kg pentru femele și până la 6-8 kg în cazul masculilor. Blana are o culoare generală castaniu - închis, cu o nuanță mai deschisă pe abdomen. Capul este plat, botul lat, mustăți lungi și aspre, iar urechile mici rotunjite. Coada este de 35-45 cm, groasă la bază subțiindu-se spre vârf și este folosită la înaintat și cârmuit. Degetele prezintă membrană interdigitală, ajutând foarte mult la înot. Picioarele sunt scurte iar labele, late. La fiecare labă, vidra are 5 degete cu membrană. Urma labei anterioare este alungită și prezintă de cele mai multe ori și urma călcâiului. Urma labei posterioare este perfect rotundă cu diametru de 5-7 cm. Ghearele sunt foarte mici și apar ca niște vârfuri minuscule. Capul este mic, de formă hidrodinamică, iar ochii și urechile sunt adaptate la mediul

de viață.

Habitat

Vidra ocupă habitatele acvatice cu resurse bogate de hrană

- pește, crustacee și amfibieni, distribuția sa acoperind atât zonele montane – până la aproximativ 1500 m altitudine, cât și cele de deal sau câmpie. Se adăpostește în vizuini săpate în malul apelor.

Nr.

crt.

Parametru

Descriere

Distribuția în România

În România, specia este răspândită atât în zonele montane,

până la aproximativ 1500 m altitudine, cât și cele de deal sau câmpie.

Distribuția în aria protejată

Distribuția speciei în aria protejata este discotinuă, fiind identificată în nordul sitului, în zona localității Capu Câmpului și în zona localităților Râșca, Vadu Moldovei și

Fântâna Mare.

Tipul

populației

speciei în aria protejată

Populație permanentă - sedentară/rezidentă.

Mărimea populației speciei

în

aria

protejată

Estimată ca fiind de 12 indivizi pe întreaga suprafață a sitului – 0,003 indivizi/ha.

Calitatea

datelor

referitoare

populația speciei din aria protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria protejată

și

cea

națională

Nu se cunoaște populația națională.

Hărțile de distribuție a speciei

Lutra lutra

este inclusă în Anexa nr. 13 la Planul de management.

2.4.

Informații socio-economice, culturale, impacturi și amenințări

2.4.1.

Informații socio-economice și culturale

2.4.1.1.

Comunitățile locale și factorii interesați

Unitățile administrative-teritoriale care au suprafețe cuprinse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși sunt:

în județul Suceava: comunele Baia, Berchișești, Bogdănești, Boroaia, Capu Câmpului, Cornu Luncii, Forăști, Fântâna Mare, Mălini, Păltinoasa, Râșca, Vadu Moldovei,Valea Moldovei și municipiul Gura Humorului;

în județul Neamț: comuna Drăgănești.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică populația interesată este de 78.590 de persoane. Distribuția populației pe localitățile studiate este prezentată în tabelul nr. 4.

Efectivul populației în perioada 2007-2012, în comunele care au suprafețe incluse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 4

Unitate administrativ-teritorială

2007

2008

2009

2010

2011

2012

comuna Drăgănești

1852

1912

1898

1921

1911

1852

comuna Baia

7118

7150

7188

7206

7283

7293

comuna Berchișești

2847

2861

2885

2864

2875

2891

comuna Bogdănești

3999

3987

3959

4002

3982

3966

comuna Boroaia

4802

4753

4743

4716

4726

4700

comuna Capu Câmpului

2430

2438

2463

2468

2478

2500

comuna Cornu Luncii

7475

7232

7360

7261

7592

7567

comuna Forăști

4944

4913

4883

4879

4873

4810

comuna Fântâna Mare

2670

2676

2700

2718

2766

2784

municipiul Gura Humorului

15748

15760

15708

15726

15830

15818

comuna Mălini

7414

7439

7389

7426

7409

7454

comuna Păltinoasa

5801

5798

5805

5823

5833

5837

comuna Râșca

5222

5214

5227

5228

5274

5292

comuna Valea Moldovei

3757

3792

3812

3844

3891

3974

comuna Drăgănești

1852

1912

1898

1921

1911

1852

Total

77931

77837

77918

78003

78634

78590

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, privind populația din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se manifestă o variație a populației, cu un declin ușor în anul 2008, urmat de creșteri anuale ușoare, astfel că la finalul perioadei luate în studiu se înregistrează o creștere de 0,85 % față de primul an considerat.

În cadrul studiului socio-economic realizat în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4 s-au obținut numeroase informații utile pentru elaborarea Planului de management. Prezentăm în cele ce urmează o sinteză a informațiilor relevante pentru managementul ariei protejate.

Structura populației pe sexe

În această arie protejată, deși în ansamblu se manifestă o creștere ușoară a populației, în privința raportului numeric între cele două sexe, se constată existența unui număr mult mai mare de femei. Acest lucru poate determina continuarea declinului populației, schimbarea raporturilor în structura ocupațională, o înclinare a balanței în favoarea unor ocupații specific feminine, iar în lipsa acestora, migrația forței de muncă spre alte zone.

Structura pe categorii de vârstă

La nivelul unităților administrativ-teritoriale care au suprafețe incluse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, populația de peste 60 ani are o pondere de 23,64 % , iar populația între 20 și 60 are o pondere de 49,13 %.

Structura populației în funcție de studiile absolvite

Situația este îngrijorătoare, în principal în mediul rural, în privința învățământului: 3,64

% din populație este neșcolarizată și un procent de circa 60,46 % din populație are cel mult studii gimnaziale.

În mediul urban,

2,78 % din populație este neșcolarizată, în timp ce 34,19 % din populație are cel mult studii gimnaziale. Acest lucru influențează situația ariei naturale protejate astfel:

se vor dezvolta cu precădere activități ce nu necesită studii aprofundate, respectiv agricultura, în principal de subzistență, ceea ce într-o bună măsură, dacă este practicată în mod tradițional, conduce la protejarea speciilor și habitatelor;

situația școlară precară reprezintă o amenințare prin lipsa de informare, receptivitate, prin lipsa oportunităților și tendința de încălcare a legislației din motive de supraviețuire.

Forța de muncă și șomeri înregistrați

Numărul mediu de persoane șomere înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale care au suprafețe cuprinse în ROSCI365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși depășește 4%.

Rata șomajului este ridicată, ceea ce creează premizele unei continue depopulări.

Turismul în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Exceptând municipiul Gura Humorului, vizitat pentru mânăstiri, structurile de primire turistică sunt puține, ceea ce arată o nevoie scăzută și o valorificare slabă a potențialului turistic, mai ales a turismului cultural și al ecoturismului, date relevante fiind prezentate în tabelele nr. 5, 6, 7.

Este de dorit ca documentele programatice să prevadă măsuri de creștere economică, de valorificare a potențialului local.

Structurile de primire turistică, cu funcțiuni de cazare turistică, în localitățile limitrofe sitului ROSCI0365 Râul Moldova între

Păltinoasa și Ruși, în perioada 2009-2012

Tabelul nr. 5

Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică

Localități

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Număr

Fântâna Mare

Gura Humorului

Mălini

Total

Dinamica vizitatorilor în structuri de primire turistică, în localitățile limitrofe sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși în perioada 2009-2012

Tabelul nr. 6

Localități

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Fântâna Mare

2468

2296

1688

1747

Gura Humorului

21178

23458

26964

37033

Mălini

106

Total

23646

25754

28758

38868

Înnoptări în structuri de primire turistică din localitățile limitrofe sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în perioada 2009-2012

Tabelul nr. 7

Localități

Anul 2009

Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Număr

Fântâna Mare

3504

3754

1949

2279

Gura Humorului

38108

42088

52832

70579

Mălini

752

404

Total

41612

45842

55533

73262

Principalele activități ale comunităților locale sunt: agricultura și creșterea animalelor, serviciile, mica industrie.

Toate aceste date, coroborate cu factorii interesați identificați, respectiv populație locală, autorități publice, custodele ariei protejate, oameni de afaceri, au stat la baza analizei factoriale incluse în studiul socio-economic realizat prin proiectul POS Mediu Axa 4, care se află la custodele ariei protejate.

Așadar, se impune o creștere a investițiilor în dezvoltarea durabilă, precum gestiunea deșeurilor, creșterea eficienței energetice, utilizarea surselor neconvenționale de energie, introducerea agriculturii ecologice și investiții în ecoturism.

Este de menționat declinul dramatic al activităților economice și scăderea de la an la an a populației, Efectele pozitive asupra comunității întregii zone analizate sunt:

atragerea de investitori străini și creșterea numărului de locuri de muncă în turism - axat preponderent pe observarea speciilor, turism de evenimente, turism cultural, tabere de creație artistică;

creșterea gradului de socializare;

crearea unui relativ confort social, prin locurile de muncă generate și stabilitatea acestora;

dezvoltarea capacității de atragere a turiștilor.

Capacitatea financiară a celor 15 localități va crește, la fel ca și capacitatea financiară a județului, datorită creșterii sumelor intrate la bugetul local și județean.

Dezvoltarea economică, prin atragerea investitorilor străini, creșterea numărului de locuri de muncă și creșterea capacității financiare are impact pozitiv prin:

creșterea premizele accesului la surse de informare și la un nivel educațional superior, ceea ce determină o capacitate sporită de înțelegere a problemelor de protecția mediului;

posibilitatea încheierii de parteneriate public-private cu investitori străini, în vederea realizării unor proiecte de anvergură;

menținerea populației active în localitățile din zona ariei naturale, care continuă desfășurarea activităților tradiționale;

dezvoltarea de tehnologii noi, cu productivitate ridicată și cu potențial poluant redus.

Planul de management are un impact pozitiv asupra comunităților locale, prin: scutirea de la plata impozitului pe teren, a proprietarilor de terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricții de utilizare, posibilitatea etichetării „Natura 2000” a produselor obținute în sit, posibilitatea obținerii de plăți compensatorii, creșterea gradului de informare și conștientizare, implicarea populației locale în diverse acțiuni menite să conserve aria protejată

și să promoveze valorile naturale, culturale și economice ale zonei.

Sintetizând datele din studiul socio-economic, s-au identificat următoarele categorii de factori interesați:

proprietarii și administratorii terenurilor;

administrațiile locale - primării, consilii locale; județene - consilii județene;

instituțiile prefecților;

autoritățile locale pentru protecția mediului – Agenția pentru Protecția Mediului Neamț și Agenția pentru Protecția Mediului Suceava; mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate județene, Garda Forestieră;

gestionarii resurselor naturale din sit: societăți comerciale, Administrația Națională Apele Române, asociațiile de vânătoare și pescuit, ocoalele silvice;

Agenția Națională pentru Piscicultură și Acvacultură;

Agenția Națională pentru Resurse Minerale;

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură;

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.- Direcția Regională Drumuri și Poduri;

unitățile de învățământ din localitățile limitrofe.

2.4.1.2.

Utilizarea terenurilor

Din punct de vedere al caracteristicilor sitului, în raport cu clasificarea CORINE Land Cover, pe suprafața sa se regăsesc următoarele clase de habitate: 34% râuri, 5% culturi (teren arabil), 59% pășuni, 2% păduri de foioase.

Modul principal de utilizare a terenului este:

managementul apelor curgătoare și prevenirii inundațiilor pentru râul Moldova și afluenții din sit;

pășunat extensiv pentru terenurile deschise pajiști;

cultivarea terenurilor pentru alte terenuri deschise;

exploatări miniere de suprafață.

Studiile realizate în teren și informațiile obținute de la instituții relevante, în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4, au evidențiat situația prezentată în tabelul nr. 8.

Categoriile de utilizare a terenului în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 8

Categoriile de utilizare a terenului

Suprafața - ha

ape curgătoare

1654,77

culturi permanente

0,5

curți construcții

23,8

drumuri

14,33

pădure

1260,33

pășune

1206,02

pășune împădurită

224,54

teren arabil

135,18

teren neproductiv

782,64

Total

5303,00

Harta categoriilor de utilizare a terenului este inclusă în Anexa nr. 10 la Planul de management.

Pentru păduri, lista unităților amenajistice și a unităților de producție de pe raza ariei naturale protejate este inclusă în Anexa nr. 16 la Planul de management.

2.4.1.3.

Situația juridică a terenurilor

Pe cuprinsul sitului, există diferiți proprietari ai terenurilor, studiile realizate în teren și informațiile obținute de la instituții relevante, au evidențiat situația prezentată în tabelul nr. 9.

Proprietari ai terenurilor din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 9

Proprietarii de terenuri

Suprafața - ha

Consiliul Local al Comunei Baia

105,05

Consiliul Local al Comunei Berchișești

93,14

Consiliul Local al Comunei Bogdănești

0,41

Consiliul Local al Comunei Boroaia

77,23

Proprietarii de terenuri

Suprafața - ha

Consiliul Local al Comunei Capu Câmpului

88,16

Consiliul Local al Comunei Cornu Luncii

213,9

Consiliul Local al Comunei Drăgănești

3,71

Consiliul Local al Comunei Fântâna Mare

222,61

Consiliul Local al Comunei Forăști

15,89

Consiliul Local al Comunei Mălini

5,09

Consiliul Local al Comunei Păltinoasa

44,71

Consiliul Local al Comunei Râșca

4,41

Consiliul Local al Comunei Vadu Moldovei

122,99

Consiliul Local al Comunei Valea Moldovei

43,61

Fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice

81,69

Fond forestier proprietate publică a statului

1185,28

Întreprindere individuală

0,1

Persoane fizice

210,32

Persoane fizice autorizate

6,44

Persoane juridice

772,29

Statul român

2005,97

Total

5303

Harta tipurilor de proprietate este inclusă în Anexa nr. 11 la Planul de management.

2.4.1.4.

Administratori și gestionari

Administratorii terenurilor din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 10

Administratorii terenurilor

Suprafața -

Administrația Națională Apele Române

2002,67

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România -S.A.

1,73

Consiliul Județean Suceava

1,68

Administratorii terenurilor

Suprafața -

Consiliul Local al comunei Baia

105,05

Consiliul Local al comunei Berchișești

93,14

Consiliul Local al comunei Bogdănești

0,41

Consiliul Local al comunei Boroaia

77,23

Consiliul Local al comunei Capu Câmpului

88,16

Consiliul Local al comunei Cornu Luncii

213,9

Consiliul Local al comunei Drăgănești

3,71

Consiliul Local al comunei Fântâna Mare

222,61

Consiliul Local al comunei Forăști

15,89

Consiliul Local al comunei Mălini

5,09

Consiliul Local al comunei Păltinoasa

44,71

Consiliul Local al comunei Râșca

4,41

Consiliul Local al comunei Vadu Moldovei

122,99

Consiliul Local al comunei Valea Moldovei

43,61

Întreprindere individuală

0,1

Persoane fizice

292,01

Persoane fizice autorizate

6,44

Persoane juridice

772,29

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, Ocolul Silvic Fălticeni

1146,47

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, Ocolul Silvic Gura Humorului

19,63

Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, Ocolul Silvic Mălini

19,18

Total

5303,00

Harta tipurilor de administrare a terenurilor este inclusă în Anexa nr. 12 la Planul de management.

2.4.1.5.

Infrastructură și construcții

Din punct de vedere al infrastructurii și construcțiilor, unitățile administrativ - teritoriale care au suprafețe incluse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se caracterizează după cum urmează:

Comuna Drăgănești

Este străbătută de șoseaua județeană DJ155B, care o leagă spre sud de Timișești - unde se intersectează cu DN15B și Urecheni, iar spre nord în județul Suceava de Boroaia - unde se termină în DN15C.

Comuna Baia

Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.

Municipiul Gura Humorului

Căi rutiere: dinspre București DN2 - E 85; dinspre Cluj Napoca: E58; un alt drum important este DN17A care face legătura între Siret - Rădăuți - Sucevița - Câmpulung Moldovenesc, iar DN18 leagă Iacobeni - Ciocănești - Borșa, ducând mai departe în Maramureș. Drumul național DN17 trece prin orașul Vatra Dornei de Gura Humorului, trece prin pasul Tihuța și ajunge în Transilvania.

Căi feroviare: transportul cu trenul de la București la Gura Humorului se desfășoară pe magistrala București - Bacău - Suceava - Gura Humorului. Ramificațiile din Suceava sunt către Rădăuți, Putna și Suceava - Gura-Humorului - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Sângeorz Băi - Năsăud - Beclean, ramificații care fac legătura cu zona Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc - Dorna.

Infrastructura turistică de iarnă: pârtia de la Gura Humorului situată la altitudini cuprinse între 477 și 762 m.

Comuna Berchișești

Dotarea infrastructurală a zonei este reprezentată de: conductă de apă potabilă care alimentează 80% din spațiul comunei; alimentare cu energie electrică pe 99% din suprafață; cale ferată; drum asfaltat pe 20% din suprafață.

Comuna Bogdănești

Este situată în județul Suceava, la 16 km de orașul Fălticeni și circa 40 km față de reședința de județ. Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.

Comuna Boroaia

Teritoriul administrativ al comunei Boroaia este tranzitat de DN15C - drum național secundar care face legătura dintre Piatra Neamț și Fălticeni, se termină în DN2.

Comuna Capu Câmpului

Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.

Comuna Cornu Luncii

Comuna nu este străbătută de căi de acces modernizate, drumurile sunt, în general, pietruite, accesul este dificil.

Comuna Forăști

Drumul Oniceni-Forăști, asfaltat pe o lungime de 4 km.

În comuna Forăști s-au executat însemnate lucrări de îmbunătățiri funciare care au cuprins o suprafață de 5200 ha, s-au executat lucrări de drenaj cu tuburi de ceramică pe o lungime de 400 km, s-a realizat un număr de 110 poduri și podețe, drumuri de exploatare a terenurilor agricole, baraje din gabioane pe ravenele și torenții din partea superioară a pârâului Mediasca.

Pe teritoriul comunei există o acumularea agropiscicolă Ruși-Ioneasa, pe pârâul Mediasca, cu o suprafață a luciului de apă de 38,4 ha, care pe lângă dezvoltarea pisciculturii are rolul de atenuare a viiturilor prin scoaterea de sub influența inundațiilor a unui mare număr de gospodării țărănești și terenuri agricole din satele Roșiori și Oniceni.

Comuna

este

străbătută

șoseaua

națională DN2,

care

leagă municipiile Roman și Suceava.

Comuna Fântâna Mare

Localitatea se află situată în sud-estul județului Suceava, la 5 km de Fălticeni și 30 km de Suceava și este străbătută de DN 2.

Comuna Mălini

Comuna Mălini este situată în partea de sud-est a județului Suceava, pe cursul inferior al râului Suha Mare, având în apropiere Munții Stânișoarei, cu o înălțime maximă de 1530 m în vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și 12 km de Baia.

Pârtia de schi și teleschiul sunt amplasate în partea de sud a comunei, în satul Văleni, la ieșirea spre pasul Stânișoara.

Pârtia de schi este de categorie ușoară spre medie și are o lungime de 800 m. Stația inferioară a teleschiului se află la o altitudine de circa 603 m, iar stația superioară este amplasată la o altitudine de aproximativ 706 m.

Comuna Păltinoasa

Accesul în comuna Păltinoasa se face atât pe cale rutieră, cât și pe cale ferată. Lungimea drumurilor publice este de 44 km pe teritoriul comunei.

Lungimea liniei de cale ferată în exploatare este 7,5 km cu două stații de cale ferată - halte. Comuna nu dispune de rețea de distribuție a apei potabile și nici de rețea de canalizare.

Comuna Râșca

Teritoriul comunei este străbătut de drumul județean DJ 155A care face legătura între DN 15C și mănăstirea Slătioara, tranzitând comuna Bogdănești.

Comuna Vadu Moldovei

Căi rutiere de acces către localitate: E 85 București - Suceava, DN 2, DJ 208 F Dumbrăvița - Lespezi DC 9; DC 10.

Rețeaua de drumuri locale și comunale: drumuri asfaltate: DC 9 Vadu Moldovei - Nigotești - Cămârzani, DJ 208 F Dumbrăvița; drumuri pietruite: DC 10 și toate drumurile sătești; drumuri de pământ - drumuri de exploatare agricolă.

Rețeaua de alimentare cu apă potabilă deservește 30% din locuințe, fiind în implementarea sistemul de alimentare pentru satele Vadu Moldovei I, Vadu Moldovei II și Ciumulești. Comuna dispune de serviciu propriu de salubritate.

Comuna Valea Moldovei

Localitățile ce compun comuna Valea Moldovei sunt legate între ele prin drumul județean 177 C.

Legătura cu comuna Capu Câmpului - reînființată în noiembrie 2003, și cu orașul Gura Humorului - situat la distanța de 18 km de centrul comunei se face pe DJ 177 C.

Pe același drum și în continuare pe DJ 209 C se face legătura cu municipiul Fălticeni. Legătura între DJ 177C și DJ 209 - spre Gura Humorului și Suceava - se face peste râul

Moldova pe Podul Izvor, iar cu DN 17 - spre Fălticeni, pe Podul Berchișești, pod recent reabilitat și modernizat.

Legătura între comuna Valea Moldovei și cele două comune învecinate în partea de S- E, Mălini și Slatina, se face pe drumuri comunale, pietruite, ce constituie o altă cale rutieră spre municipiile Fălticeni și Suceava.

Harta obiectivelor de infrastructură și construcții este inclusă în Anexa nr. 8 la Planul de management.

2.4.1.6.

Patrimoniu cultural

Din punct de vedere al patrimoniului cultural unitățile administrativ-teritoriale care au suprafețe incluse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși cuprind o serie de elemente prezentate în cele ce urmează.

Comuna Drăgănești

Singurul obiectiv din comuna Drăgănești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl arheologic de „la Temelie” - lângă satul Orțăști, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al XIV-lea-al XVI-lea.

Comuna Baia

Biserica Albă din Baia după tradiție, este ctitoria lui Ștefan cel Mare, din 1467, după bătălia victorioasă împotriva oștilor ungare conduse de regele Matei Corvin. Aceasta se află în marginea nord-vestică a satului, spre Sasca Mică. I se spune Biserica Albă pentru că, în contradicție cu tradiția bisericească moldovenească, nu a fost pictată.

Biserica Adormirea Maicii Domnului situată în centrul satului este ctitoria lui Petru Rareș, terminată în 1532.

Ruinele Catedralei romano-catolice Sfânta Maria, ctitorie a lui Alexandru cel Bun, datând din 1410.

Orașul Gura Humorului

În Municipiul Gura Humorului se găsesc următoarele obiective culturale:

Mănăstirea Voroneț - ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare din anul 1488, supranumită “Capela Sixtină a Estului”. Se află la 4 km de centrul orașului Gura Humorului, în cartierul Voroneț, situat pe malul drept al râului Moldova;

Biserica romano-catolică Preasfânta Treime din Gura Humorului - construită în anul 1811 și considerată cea mai veche biserică romano-catolică în funcțiune din Bucovina;

Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Gura Humorului - construită în anul 1862, fiind pe rând, biserică armenească, biserică luterană și apoi, după al Doilea Război Mondial, biserică ortodoxă;

Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Gura Humorului - construită în perioada 1876-1885;

Sinagoga Mare din Gura Humorului - lăcaș de cult evreiesc construit în anul 1871 și refăcut la începutul secolului al XX-lea;

Cimitirul evreiesc din Gura Humorului - datează din secolul al XVIII-lea și se află la marginea de nord a orașului, înspre satul Mănăstirea Humorului, la circa 700 de metri de gară;

Primăria orașului - clădire construită în anul 1901 și situată în Piața Republicii nr. 10;

Judecătoria orașului - clădire construită în anul 1904 și situată pe Bulevardul

Bucovinei nr. 21;

Școala Generală nr. 1 - clădire construită în anul 1812 și situată pe Bulevardul Bucovinei nr. 16;

Școala Generală nr. 2 “Petru Comărnescu” - clădire construită în anul 1910 și situată pe Bulevardul Bucovinei nr. 25. În trecut aici a funcționat fostul liceu „Principele Carol”;

Gara veche din Gura Humorului - clădire situată pe Aleea Castanilor nr. 3. În prezent poartă denumirea de Gara Gura Humorului Oraș;

Casa Sidorovici - clădire în care funcționează atelierele Centrului Școlar “Sfântul Andrei”;

Bustul preotului Simeon Cobilanschi - monument dezvelit în anul 1998;

Bustul scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska - monument dezvelit în anul 2003.

Comuna Berchișești

Biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Berchișești - edificiu religios construit între anii 2001-2007

Comuna Bogdănești

Mănăstirea Bogdănești - rezidită în anul 1994 pe locul unei foste mănăstiri construite pe vremea domniei lui Bogdan I al Moldovei între 1359 și 1365, strămutată în anul 1530 la Mănăstirea Râșca;

Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești - construită în anul 1779 și situată în cimitirul satului;

Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești - construită în perioada 1937-1955 și situată în centrul satului.

Comuna Boroaia

Biserica “Ioachim și Ana Boroaia”;

Mănăstirea Boroaia “Mănăstirea de Maici Boboceni”;

Biserica din lemn monument istoric Boroaia Vale;

Situl arheologic “La Temelie„ din satul Giulești.

Comuna Capu Câmpului

Schitul “Poiana Arșitei”;

Exemplarul de Tisa cu o vechime de aproximativ 400 de ani, considerat monument al naturii.

Comuna Cornu Luncii

Vama Veche din Cornu Luncii - clădire datând din 1809 - astăzi muzeu;

Biserica de lemn din Băișești - lăcaș de cult datând din 1778.

Comuna Forăști

Biserica de lemn din Forăști - monument istoric atestat documentar în anul 1764 - este situată în cimitirul satului.

Comuna Fântâna Mare

Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.

Comuna Mălini

Casa Memorială Nicolae Labiș din localitatea Mălini.

Comuna Păltinoasa

Pe teritoriu comunei nu există zone cu valoare de patrimoniu construit.

Comuna Râșca

Complexul mănăstiresc Râșca, declarat monument UNESCO, este alcătuit din următoarele edificii: Biserica ,,Sf. Nicolae” - ctitorită în anul 1542 de către Petru Rareș și extinsă în perioada 1611-1617 de către vornicul Costea Băcioc.

Comuna Vadu Moldovei

Mănăstirea Cămârzani - în incinta mănăstirii se află vechea biserică cu hramul Sfântu Gheorghe și noua biserică cu hramul Nașterea Maicii Domnului.

De asemenea, mănăstirea găzduiește un muzeu care are drept obiectiv colectarea, conservarea bunurilor culturale și valorificarea lor prin expunere și publicare.

Comuna Valea Moldovei

Situl arheologic”Necropola Tumulară” datat în secolul III-IV după Hristos.

Harta patrimoniului cultural este inclusă în Anexa nr. 9 la Planul de management.

2.4.1.7.

Peisajul

Aria protejată se situează în podișul Moldovei, districtul câmpiilor piemontane cu caracter de eroziune și de acumulare cuaternare - prundișuri, nisipuri și luturi nisipoase, formate în continuarea evoluției câmpiilor piemontane cu terase etajate larg dezvoltate în evantai, conuri de dejecție și șesuri întinse, cu o rețea hidrografică puternică și cu bogate ape subterane, situate aproape la suprafață.

Aspectul zonei este de podiș cu fragmentare deluroasă, cu văi relativ largi și versanți cu pante domoale, rareori cu pante repezi și cu procese de eroziune și alunecări.

În lungul albiei Moldovei peisajul este caracterizat prin câmpuri aluviale de luncă, frecvent inundabile, cu numeroase meandre, bălți și microrelief de terase joase.

Pe suprafața sitului sunt prezente habitate naturale și antropizate. Pajiștile sunt prezente la nivelul teraselor albiei râului Moldova, pe unii versanți erodați și afectați de alunecări. În lunca Moldovei sunt prezente zăvoaie care cuprind plop alb -

Populus alba , răchită -

Salix fragilis

și subarboret de cătină albă -

Hippophae rhamnoides .

Suprafețele cultivate sunt utilizate pentru cultura porumbului, florii soarelui și grâului pe arii reduse. Câmpurile cultivate apar mozaicat, suprafețele nefiind supuse agriculturii intensive, de tip monocultură.

Harta peisajului este inclusă în Anexa nr. 7 la Planul de management.

2.4.2

Impacturi și amenințări

2.4.2.1

Presiuni - impacturi trecute și prezente

Presiunile au fost identificate și evaluate ca intensitate în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4 componenta: ,, Realizare studii de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși” .

Presiunile - impacturile trecute și prezente sunt sintetizate în tabelul nr. 11, ținându-se cont de impacturile actuale și potențiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit.

Hărți ale presiunilor - impacturi trecute și prezente sunt incluse în Anexa nr. 14 la Planul de management.

Presiuni și impacturi asupra sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 11

Cod

Denumirea presiunii

Intensitatea

presiunii

Localizare

Fauna pentru care este

valabilă presiunea

C01.01.

Extragere de nisip și pietriș

Medie

Pe tot parcursul râului Moldova din

sit

Speciile de pești și amfibieni

H01.

Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre

Scăzută

Pe tot parcursul râului Moldova, afluenților săi din sit și a bălților

permanente și temporare

Speciile de pești și amfibieni

I01.

Specii invazive non-native

Medie

Pe tot parcursul râului Moldova, afluenților săi din sit și a bălților

permanente și temporare

Speciile de pești și amfibieni

A05.01, A04.02.05.

Creșterea animalelor,

Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

Scăzută

Malurile râurilor în zone cu pășuni

Speciile de amfibieni și mamifere

K01.02.

Colmatare

Scăzută

Bălți permanente și temporare în zonele: Capu Câmpului, Mălini, Cornu Luncii, Șinca, Bogata, Brăiești, Sasca Mică, Baia.

Speciile de amfibieni

Cod

Denumirea presiunii

Intensitatea

presiunii

Localizare

Fauna pentru care este

valabilă presiunea

D01.02.

Trafic auto

Scăzută

Zonele traversate de drumuri auto

din sit

Speciile

amfibieni

și

mamifere

E03.01.

Depozitarea deșeurilor

Medie

Toată suprafața ariei protejate

Speciile

amfibieni

și

mamifere

K01.02.

Acumularea de materie organică

Scăzută

Bălți temporare și permanente

Speciile de pești și amfibieni

I.02.

Hibridizare

Scăzută

Întreaga suprafață a sitului

Bombina

bombina

și

variegata

B02.02.

Curățarea pădurii

Medie

Pe tot parcursul râului Moldova din

sit

Speciile de pești și amfibieni

A04.01.05

Pășunat neintensiv în amestec de animale

Scăzută

Pășune din vecinătatea brațului mort al râului Moldova, Capu Câmpului, Capu Codrului, Brăiești,

Mălini

Speciile de amfibieni și mamifere

D02.02

Conducte

Medie

Drumul dintre Șinca - comuna Cornu Luncii și Bogata - comuna

Baia

Speciile de amfibieni

K01.04

Inundare

Scăzută

Pe tot parcursul râului Moldova din

sit

Speciile de amfibieni

2.4.2.2 Amenințări - impacturi viitoare previzibile

Amenințările/impacturile viitoare previzibile/potențiale sunt sintetizate în tabelul nr. 12, ținându-se cont de impacturile potențiale evaluate la toate speciile de interes comunitar din sit.

Hărți ale amenințărilor - impacturi viitoare previzibile sunt incluse în Anexa nr. 15 la Planul de management.

Amenințări - impacturi asupra sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Tabelul nr. 12

Cod

Denumirea amenințării

Intensitatea

amenințării

Localizare

Fauna pentru care este

valabilă amenințarea

C01.01.

Extracția de agregate minerale

Medie

Pe tot parcursul râului Moldova din sit

Speciile

amfibieni

pești

și

H01.

Poluarea

limnice, salmastre

apelor de terestre,

suprafață marine

și

Scăzută

tot

parcursul

râului

afluenților săi din sit și permanente și temporare

Moldova, a bălților

Speciile amfibieni

pești

și

I01.

Specii invazive non-native

Medie

Pe tot parcursul râului afluenților săi din sit și

permanente și temporare

Moldova, a bălților

Speciile amfibieni

pești

și

J02.02.

Înlăturarea de sedimente - mâl

Medie

Pe tot parcursul râului afluenților săi din sit și

permanente și temporare

Moldova, a bălților

Speciile amfibieni

pești

și

K01.03.

Secare

Medie

tot

parcursul

râului

afluenților săi din sit și permanente și temporare

Moldova, a bălților

Speciile amfibieni

pești

și

A05.01.

Creșterea animalelor

Scăzută

Malurile râurilor în zone cu pășuni

Speciile de amfibieni și

mamifere

K01.02

Colmatare

Scăzută

Bălți permanente

Speciile de amfibieni

Cod

Denumirea amenințării

Intensitatea

amenințării

Localizare

Fauna pentru care este

valabilă amenințarea

B07.

Alte activități silvice

Scăzută

Sectoarele cu fond forestier - Păltinoasa

Speciile de amfibieni

D01.02.

Drumuri auto

Ridicată

Zona drumurilor auto

Speciile de amfibieni

M01.02.

Secete și precipitații reduse

Scăzută

Toată suprafața sitului

Speciile de amfibieni și

pești

E03.01.

Depozitarea deșeurilor

Medie

Toată suprafața ariei protejate

Speciile de amfibieni și

mamifere

K01.02.

Acumularea de materie organică

Scăzută

Bălți temporare și permanente

Speciile

amfibieni

pești

și

I.02.

Hibridizare

Scăzută

Întreaga suprafață a sitului

Bombina bombina

și

variegata

B02.02.

Curățarea pădurii

Medie

Pe tot parcursul râului Moldova din sit

Speciile

amfibieni

pești

și

A04.01.05.

Pășunat neintensiv în amestec de animale

Scăzută

Pășune din vecinătatea brațului mort al

râului Moldova, Capu Câmpului, Capu Codrului, Brăiești, Mălini

Speciile de amfibieni și mamifere

J.03.02.

Reducerea conectivității de habitat

din cauze antropice

Scăzută

Capu Câmpului - Păltinoasa

Speciile de amfibieni

Cod

Denumirea amenințării

Intensitatea

amenințării

Localizare

Fauna pentru care este

valabilă amenințarea

M01.01.

Schimbarea temperaturii, ex. creșterea temperaturii și extremele

Scăzută

Malul drept al râului Moldova, pe raza localităților Capu Câmpului, Mălini, Șinca, Bogata, Jahalia - Râșca, în zonele

împădurite de dealuri joase

Speciile de amfibieni

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR

3.1.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de faună de interes comunitar din Formularul Standard Natura 2000

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar s-a realizat prin studii în cadrul proiectului POS Mediu Axa 4 componenta: ,, Realizarea studii de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio- economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși ”.

Sinteza evaluării stării de conservare a fiecărei specii este redată în tabelul nr. 13.

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes comunitar

Tabelul nr. 13

Nr. crt.

Specia

Evaluarea stării de conservare din punct de vedere al:

populației

habitatului

perspectivelor speciei, în

urma aplicării măsurilor de management.

globală

Barbus petenyi

sinonim

Barbus

meridionalis

favorabilă

Sabanejewia aurata

favorabilă

Triturus cristatus

favorabilă

Lissotriton montandoni

sinonim

Triturus montandoni

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă -

inadecvată

favorabilă

nefavorabilă -

inadecvată

Bombina bombina

favorabilă

Bombina variegata

favorabilă

Lutra lutra

nefavorabilă - inadecvată

nefavorabilă -

inadecvată

favorabilă

nefavorabilă -

inadecvată

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1.

Scopul Planului de management

Scopul principal al Planului de management este asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar din aria protejată, precum și menținerea serviciilor ecosistemelor din sit.

4.2. Obiectivele Planului de management

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru toate speciile și habitatele de interes comunitar din sit.

Promovarea și aplicarea unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului.

Îmbunătățirea atitudinii populației față de valorile naturale ale sitului, prin informare, conștientizare, implicare și educarea tinerei generații. în spiritul protecției naturii.

Asigurarea unui management integrat, eficient și adaptabil al sitului.

Obiective specifice

Au fost stabilite următoarele obiective specifice:

Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor și habitatelor de interes comunitar

Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sit Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicare eficientă în concordanță cu

obiectivele de conservare ale sitului

Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului

Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei protejate

Obiectiv specific 8: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente

Obiectiv specific 9: Realizarea de instruiri, documente strategice de planificare, rapoarte adecvate

Activități

Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora

Continuarea identificării și cartării speciilor de interes comunitar

Se vor realiza în continuare activități de identificare și cartare a speciilor de interes comunitar. Datele primare din teren vor fi notate în carnet, punctele și poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date.

Orice nouă specie de interes comunitar va fi luată în considerare. Activitatea se va aplica pe întreaga suprafață a sitului, în mod continuu.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

Continuarea identificării și cartării habitatelor speciilor de interes comunitar

Se vor realiza în continuare activități de identificare și cartare a habitatelor speciilor de interes comunitar.

Datele primare din teren vor fi notate în carnet sau direct în baza de date electronice, punctele și poligoanele încărcate în GPS, apoi toate datele încărcate în baza electronică de date la birou. Orice habitat nou de interes va fi luat în considerare.

Habitate vizate: toate habitatele speciilor de interes comunitar.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a sitului.

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor

Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de interes comunitar prin monitorizarea acestora

Scopul acestei activități este acela de a evalua eficiența măsurilor de management în conservarea elementelor protejate din sit. Activitatea se referă la monitorizarea speciilor de interes comunitar, conform planului de monitorizare. Monitorizarea în teren se va concentra pe

specie, habitatul caracteristic și amenințări.

Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.

Localizarea activității propuse: activitatea se va realiza pe întreaga suprafață a sitului, în punctele și pe transectele de monitorizare selectate de către custode.

Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar și a habitatelor acestora

În urma raportului de monitorizare, se va demara etapa de evaluare a stării de conservare, printr-un raport anual. Evaluarea stării de conservare a speciilor va urma etapele standard - evaluarea din punct de vedere al suprafeței, perspectivelor speciei și evaluarea globală.

De asemenea, se vor monitoriza speciile invazive și alogene. Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.

Localizarea activității propuse: evaluarea se va realiza pentru întreaga suprafață.

Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar

Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu deșeuri menajere

Se vor realiza controale în teren împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate în gestionarea depozitării deșeurilor în vederea identificării zonelor cu deșeuri depozitate necorespunzător.

Aceste zone vor fi menționate într-un raport al activității de control și se vor urma căile legale

pentru

eliminarea

acestora

din

sit

și

pentru

preîntâmpina

depozitarea necorespunzătoare a acestora: aplicarea de amenzi contravenționale; găsirea unor soluții pentru un management mai eficient al deșeurilor la nivel local; colectarea deșeurilor din sit cu voluntari, membrii ai comunităților locale; activități de patrulare și control în zonele vulnerabile. O parte din deșeurile menajere sunt depozitate de localnici în cuveta lacustră a bălților. Chiar dacă o parte din deșeuri provin din zonele situate în amonte, iar măsurile de management vizează planul local, o creștere a gradului de conștientizare asupra problemelor de mediu poate ameliora efectele acestui factor.

De asemenea, este necesară curățarea cuvetelor lacustre de deșeurile ce duc la colmatarea habitatelor „sursă” pentru speciile de amfibieni - bălți cu un număr ridicat de indivizi.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga zonă a sitului.

Supravegherea modului în care se realizează exploatările forestiere

Pe afluenții râului Moldova - pârâul Râșca, pârâul Bogata există exploatări forestiere care au un impact negativ asupra cursurilor de apă din aval: în apă intră resturi de lemne, care pătrund în branhiile speciilor de pești ducând la moartea acestora; din cauza tăierilor crește riscul de producere a viiturilor și inundațiilor, în perioada acestora apa devenind poluată.

Ca măsură de management trebuie controlată exploatarea pădurilor pe suprafețele sit.

În acest sens, custodele ariei protejate trebuie să sesizeze și să colaboreze cu instituțiile cu atribuții de control, pentru a preveni apariția unor situații menite să afecteze starea de conservare favorabilă a speciilor din sit.

Specii vizate: toate speciile de pești de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: pe afluenții râului Moldova - pârâul Râșca, pârâul Bogata.

Interzicerea introducerii speciilor invazive de pești

Se va interzice introducerea speciilor invazive de pești, de exemplu

Carassius gibelio, Pseudorasbora parva, Lepomis gibbosus, Ictalurus nebulosus

și altele asemenea.

Speciile de pești cu un caracter invaziv, intră în competiție cu speciile protejate și odată introduse sunt aproape imposibil de eliminat. Această competiție, pentru hrană și habitat, se finalizează cu un declin a speciilor protejate.

Se va realiza un control strict în vederea prevenirii introducerii și răspândirii speciilor de pești cu potențial invaziv.

Se interzice deversarea apei provenite de la amenajările piscicole din zona sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în cursul de apă al râului și al afluenților săi.

Specii vizate: toate speciile de pești de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: toate bălțile artificiale și naturale din sit, întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.

Implementarea restricțiilor prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deșeurilor, colectarea speciilor de floră și faună

Se vor realiza acțiuni de patrulare și control în teren, împreună cu reprezentanți ai instituțiilor abilitate.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

Lobby pentru realizarea unei rețele de canalizare eficiente în localitățile limitrofe sitului

Se vor realiza întâlniri cu administrațiile locale și instituțiile relevante în vederea identificării de soluții, surse de finanțare, scrierea și depunea de proiecte pentru eficientizarea rețelelor de canalizare ale localităților limitrofe râului Moldova care deversează ape menajere în cursurile de apă.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: localitățile de pe întreaga suprafață a sitului.

Promovarea lucrărilor bine justificate de regularizare, decolmatare și reprofilare a cursului râului care respectă măsurile adecvate conservării speciilor de interes comunitar și monitorizarea acestor activități

În vederea realizării lucrărilor de regularizare, decolmatare și recalibrare a albiei râului Moldova se vor impune următoarele măsuri:

realizarea acestor lucrări în afara perioadei de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar - majoritatea speciilor ihtiofaunei de interes comunitar își depun ponta pe substrat nisipos și pietros aflat în zone cu adâncime mică a apei - în vecinătatea malurilor, riscând astfel să fie compromisă întreaga generație prin activitățile realizate;

ii.

este interzisă orice formă de excavare a aluviunilor din albie cu excepția lucrărilor de regularizare și decolmatare a albiei avizate de custode;

iii.

se interzice realizarea lucrărilor direct în albia râului în perioada de vulnerabilitate a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv 01 aprilie – 01 octombrie – perioadă stabilită prin Anexa 8 – 1 din Memoriul de prezentare al Planului pentru Prevenirea, Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Siret, elaborat de Administrația Bazinală de Apă Siret;

iv.

în perioada de vulnerabilitate poate fi aprobată doar realizarea de lucrări de decolmatare, reprofilare și regularizare numai utilizând tehnologia de excavare „în bazin închis” cu condiția ca digul temporar care închide zona propusă pentru excavare și o separă de cursul râului Moldova să fie executat înaintea începerii perioadei de depunere a pontei de către speciile de pești de interes comunitar - cel târziu până la sfârșitul lunii martie. Digul temporar va fi excavat numai după finalizarea perioadei de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv după 1 octombrie;

se interzice tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje, când situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau, în cazuri de forță majoră,

vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton;

vi.

se interzice îndepărtarea sedimentelor pe porțiuni mai mari de 1 km de-a lungul râului Moldova. Boarța își depune icrele cu ajutorul ovipozitorului în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile

Unio

și A nodonta.

Supraviețuirea speciei depinde de lamelibranhiate, excavate împreună cu sedimentele;

vii.

se va urmări menținerea unei distanțe de minim 1 km între lucrările de regularizare, decolmatare și reprofilare, cu excepția situațiilor când această activitate se desfășoară în vederea prevenirii riscului de inundare a zonelor de locuit, a infrastructurii de transport și în cazuri ce țin de siguranța națională;

viii.

controlul strict al lucrărilor de regularizare, decolmatare și reprofilare ale albiei râului Moldova de către autoritățile abilitate - Garda Națională de Mediu - comisariatele județene, Administrația Bazinală de Apa Siret, Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani - astfel încât să se asigure respectarea condițiilor din avizele și autorizațiile emise de autoritățile competente pentru protecția mediului și din regulamentul sitului;

ix.

se va urmări ca adâncimea maximă de excavare în cazul lucrărilor de decolmatare să nu depășească cota de talveg a râului Moldova din zona perimetrului de lucru;

se va interzice amplasarea de noi stații de sortare – spălare – concasare agregate minerale pe suprafețe situate în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși;

xi.

apa utilizată de stațiile de spălare - sortare la spălarea agregatelor minerale va fi reintrodusă în râu numai după decantare corespunzătoare.

Depozitarea aluviunilor dislocate în cadrul lucrărilor de decolmatare avizate se va face în afara în afara albiei majore a râului Moldova și a habitatelor de pajiște. Fac excepție situațiile bine justificate, prezentate la punctul h, cu respectarea legislației în vigoare.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: zonele în care există sau se avizează noi lucrări de decolmatare, regularizare și reprofilare de pe întregul curs al râului Moldova din sit.

Desemnarea unor “zone de liniște”, unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul implementării Planului de management

Pentru lucrările de decolmatare propuse se va elabora un plan integrat de funcționare - care se poate pune în practică numai pe baza legii, controlat periodic de custode.

Pe parcursul implementării Planului de management, se vor desemna anual „zone de liniște”, de unde nu se poate extrage nisip și pietriș.

Desemnarea acestor zone se va face de către custode, după consultarea Administrației Bazinale de Apă Siret - Sistemul Hidrotehnic Independent Pașcani, cu avizul Agenției pentru Protecția Mediului.

Zonele vor avea câte 3 km lungime, de-a lungul cursului de apă al râului Moldova, pe teritoriul acestei arii naturale protejate.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.

Monitorizarea lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a Apelor cu respectarea strictă a legislației în vigoare.

Activitățile specifice de gospodărire a apelor cum sunt: realizarea lucrărilor prevăzute în planul tehnic anual de exploatare și întreținere; realizarea lucrărilor de investiții propuse prin schema de amenajare a bazinului Siret; măsuri de management împotriva animalelor care periclitează siguranța și integritatea digurilor; intervenții de urgență ale autorităților de gospodărire a apelor în cazuri excepționale se vor face cu respectarea actelor de reglementare.

Specii vizate: toate speciile de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.

Interzicerea construirii de baraje, praguri și a altor construcții similare în albia râului Moldova și în albiile afluenților principali, care pot constitui obstacole pentru speciile de pești.

Se va interzice construirea barajelor, obstacolelor, pragurilor în albia râului Moldova sau afluenților săi, care împiedică mișcarea speciilor de pești - orice obstacol mai înalt de 20 de cm. Consolidarea malurilor trebuie să fie supravegheată de către custode.

Consolidarea malurilor va trebui realizată astfel încât să fie împiedicată omogenizarea habitatelor și dispariția nișelor ecologice preferate de diferitele specii de interes.

Lucrările de prevenire a inundațiilor vor fi realizate fără distrugerea malurilor, betonare pe zone extinse, și fără construirea pragurilor de fund care să împiedice deplasarea speciilor de pești.

Lucrările de consolidare a malurilor vor fi efectuate, cu excepția situațiilor de urgență, în afara perioadei de reproducere a speciilor de ihtiofaună de interes comunitar, pe segmente de râu care să nu depășească 2 km lungime, în cazul lucrărilor de mare amploare.

În timpul execuției acestor investiți utilajele și mijloacele de transport utilizate nu vor tranzita cursul râului. Când situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau în

cazuri de forță majoră, vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton.

Utilajele folosite la lucrările de consolidare a malurilor vor lucra de pe mal, cu excepția situațiilor excepționale când nu este posibilă execuția lucrărilor fără a atinge mediul acvatic.

Având în vedere că albia râului Moldova este largă, iar cursul despletit, pentru lucrările de consolidare a malurilor, în perioadele cu debit mic, se va face dirijarea cursului râului către malul opus prin diguri temporare din pietriș.

Devierile de curs nu vor fi executate, în nici o situație, în perioada de de vulnerabilitate ridicată a speciilor de pești de interes comunitar, respectiv 01 aprilie – 01 octombrie.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întregul curs al râului Moldova și al afluenților săi.

Menținerea habitatelor acvatice folosite pentru reproducere de speciile de amfibieni

Pentru menținerea bălților folosite pentru reproducere de către speciile de amfibieni se interzic desecările, drenările sau orice alte măsuri de regularizare a apelor curgătoare, de exemplu: tăierea meandrelor, betonarea sau pavarea fundului apelor.

Excepție fac activitățile de reconstrucție ecologică, permise doar cu acordul scris al custodelui.

Se interzic intervențiile de orice natură în zonele cu habitate “sursă” pentru metapopulațiile speciilor de amfibieni.

Aceste habitate vor fi monitorizate de către custodele sitului. Acumularea de materie organică poate duce la colmatarea habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere de către amfibieni și indirect scăderea diversității genetice prin izolarea habitatelor de reproducere.

Un nivel scăzut al apei în bălți poate crește expunerea față de prădători a larvelor și pontei. Bălțile pot seca mai repede iar larvele de amfibieni nu au suficient timp pentru a se metamorfoza.

Este necesară monitorizarea acestor habitate și decolmatarea lor dacă înainte de perioada de reproducere a speciilor de amfibieni acestea au o adâncime mai mică de 10 cm.

Specii vizate: toate speciile de amfibieni și mamifere de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: toată suprafața sitului, de exemplu bălțile din zonele localităților Capu Câmpului, Capu Codrului, Brăiești.

Limitarea pășunatului și refacerea covorului ierbos în zonele unde acesta este degradat

Se impune limitarea numărului de animale care pășunează în sit între 0,3 și 1,0 U.V.M./ha de pășune și interzicerea pășunatului în perioada 30 noiembrie - 01 aprilie.

Se recomandă limitarea/interzicerea pentru o perioadă a pășunatului, pe suprafețele cu pajiște sau pășune degradată, până la refacerea covorului vegetal distrus pentru a nu favoriza eroziunea și colmatarea habitatului acvatic.

Conform datelor din literatura de specialitate, tritonul cu creastă preferă habitatele acvatice cu o vegetație bogată și bogate în nutrienți, însă prezența acestuia este negativ corelată cu o încărcare prea mare în nutrienți și prezența fenomenelor de eutrofizare.

Astfel, efectivele de

Triturus cristatus

au fost pozitiv corelate cu pășunatul extensiv, însă negativ corelate cu cel intensiv.

În cadrul studiilor realizate în teren a fost observat un pășunat scăzut spre moderat, care însă ar putea crește în viitor sau ar putea utiliza tehnici nedurabile prin suprapășunatul aceleiași zone.

Recomandăm ca în acest sector dominat de ecosisteme de pajiște de luncă să se impună reglementarea pășunatului prin încheierea de contracte de pășunat, care să prevadă o încărcătură rezonabilă de animale/ha pășune - pot fi luate valorile din ghidurile privind bune condiții agricole și de mediu și un anumit calendar de pășunat, care să permită refacerea pășunilor și să evite supraîncărcarea cu nutrienți a solului și habitatelor acvatice ale tritonului cu creastă.

În cadrul acestei măsuri se va elabora un contract standard de pășunare care să prevadă aceste condiții legate de conservarea tritonului cu creastă, dar în același timp și de un pășunat durabil și prietenos altor specii de amfibieni, reptile și altor specii de interes comunitar.

Acest model de contract va fi furnizat primăriilor comunelor Capu Câmpului, Valea Moldovei și Mălini, pentru a fi utilizat în sectorul amintit.

De asemenea, în măsura în care parcele din cadrul acestui sector au regim privat de proprietate, se va încerca realizarea unor protocoale, prin evidențierea posibilităților de subvenționare prin noul program al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În măsura în care se va considera necesar, se vor putea realiza activități de refacere a covorului vegetal, cu acordul proprietarilor de terenuri.

În acest caz, se vor realiza înierbări cu specii autohtone, în cea mai mare parte prin supraînsămânțare. Se vor folosi tehnologii care să nu afecteze speciile de interes comunitar.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului, în zonele în care se pășunează – în special în vecinătatea bălților de pe pășunile localităților Capu Câmpului, Capu Codrului, Valea Moldovei și Mălini.

Conservarea zonelor cu bălți și a zonelor umede din habitatele forestiere și amenajarea de noi bălți de reproducere

Se recomandă încheierea unui protocol de colaborare cu Direcția Silvică Suceava sau cu Ocoalele Silvice Gura Humorului, Mălini și Râșca, pentru instruirea personalului silvic cu privire la importanța conservării habitatelor acvatice - bălți temporare, permanente, mlaștini, izvoare limnocrene, pâraie care băltesc, șanțuri și canale - din fondul forestier aferent acestor ocoale.

Se recomandă realizarea unui ghid de instruire simplu, cu mult material grafic, elaborat în colaborare cu ingineri silvici, precum și susținerea unor sesiuni de instruire la sediile Direcției Silvice Suceava sau a celor trei ocoale silvice, cu recomandări practice de ocrotire a habitatelor acvatice utilizate de tritonul cu creastă dar și de alte specii de amfibieni.

Se vor realiza sesiuni de instruire ale personalului silvic privind ocrotirea bălților temporare și permanente, existente în fondul forestier, astfel ca acesta să aibă în vedere aceste habitate, în momentul în care vor desfășura activități silvice: exploatare forestieră, igienizare, pregătire și transport material lemnos.

Habitatele acvatice care vor fi amenajate în fondul forestier, vor fi amenajate cu sprijinul personalului silvic și de vânătoare - în cazul suprapunerii unui fond de vânătoare, bălțile putând avea și rolul de adăpători pentru fauna de interes cinegetic, fără a reprezenta o amenințare serioasă la adresa tritonului cu creastă.

Este foarte important ca personalul silvic să înțeleagă importanța ocrotirii și creșterii numărului habitatelor acvatice ale speciilor de amfibieni, în special pentru contribuția lor la controlul natural al dăunătorilor forestieri.

Mai multe specii de amfibieni vor prolifera ca urmare a aplicării acestei măsuri:

Rana dalmatina, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bombina bombina, Bufo bufo, Hyla arborea

și alte specii .

Amenajarea unor habitate acvatice - bălți - se va efectua în fondul forestier, în zonele de habitat rezultate ca favorabile în urma modelării ecologice, această măsură fiind una care va scădea impactul presiunilor date de trecerea cu animalele pe drumurile comunale și colmatarea observată în cazul mai multor bălți.

O rețea de bălți, suficient de apropiate între ele, ca să permită fluxul de gene - poate susține

o structură dinamică a populațiilor din zonă.

Extincția unei sub-populații locale, secarea bălții sau distrugerea habitatului, nu reprezintă

o problemă de conservare, șansele de recolonizare fiind ridicate, într-un peisaj care prezintă o rețea de bălți.

Se recomandă amenajarea unor habitate acvatice din 500 în 500 m, știind că tritonii cu creastă migrează până la 800 m.

Habitatele acvatice amenajate în fondul forestier, în tufărișuri sau ecosisteme de pajiște trebuie să aibă dimensiuni de între 18 x 18 m sau 20 x 20 m, pentru a atinge valori între 2000 și 2500 mp ale suprafețelor însumate, prag de la care se consideră că metapopulațiile pot fi viabile.

Habitatele acvatice ar trebui să fie situate înăuntrul sau la marginea fondului forestier, nu mai departe de 50 m, să aibă adâncimi maxime de aproximativ 1 m și o zonă de adâncime mică

- sub 50 cm, de cel puțin 25% din suprafețele acestora, să aibă malurile cu pante între 20 și 40 o ,

substratul trebuie să fie din argilă compactată, cu un strat de nisip deasupra, să aibă umbră oferită de coronament între 50 și 100%.

Se recomandă realizarea unor grămezi de lemn mort și/sau pietre în apropierea acestor habitate acvatice, pentru facilitarea hibernării în condiții sigure a tritonilor cu creastă.

Specii vizate: toate speciile de amfibieni.

Localizarea măsurii propuse: conservarea habitatelor speciilor de amfibieni va fi realizată pe toată suprafața sitului; amenajarea de noi habitate acvatice va fi realizată în pădurile din vecinătatea localităților Șinca, Bogata, Mălini, Cornu Luncii, Baia.

Adaptarea managementului forestier la necesitățile de conservare ale speciilor de interes comunitar

Se recomandă:

păstrarea elementelor lineare de vegetație, de exemplu șirurile de arbori și gardurile vii, care oferă conexiune între diferite trupuri de pădure;

menținerea unui număr de 3-10 adăposturi, scorburi, pe hectar, acesta însemnând 4-6 arbori cu scorburi/ha, pentru speciile de lilieci;

susținerea unui coronament cu producție mare de hrană, favorizarea speciilor de foioase specifice, de exemplu stejar, fag, carpen - specii cu abundență mare de insecte;

păstrarea unei diversități naturale cu arbori și arbuști din specii autohtone;

menținerea lemnului mort în pădure - acest lucru favorizează diversitatea speciilor de insecte;

realizarea de reîmpăduriri cu specii indigene, preferate de lilieci - fag, stejar, plop;

menținerea pajiștilor și poienilor, care sunt locuri de hrănire pentru specii de lilieci;

interzicerea înlocuirii pădurilor de tip natural-fundamental cu arborete formate din specii alohtone sau modificate genetic - plop euro-american, salcâm, stejar roșu, oțetar;

menținerea suprafețelor de apă stătătoare și curgătoare în păduri - acestea servesc atât ca habitate de hrănire, ca surse de apă, cât și ca rute de zbor pentru speciile de lilieci;

reducerea folosirii pesticidelor/insecticidelor în combaterea diferiților dăunători din păduri.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: toate zonele din sit cu habitate forestiere.

Limitarea realizării de noi drumuri de acces

Deoarece situl este străbătut de numeroase drumuri de pământ și drumuri de exploatare se recomandă menținerea doar a celor care sunt absolut necesare.

Se va interzice realizarea de noi drumuri, cu excepția cazurilor în care prin documentații avizate se demonstrează că acestea sunt absolut necesare.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

Includerea prevederilor Planului de management al sitului, în amenajamentele silvice

După aprobarea Planului de management, amenajamentele silvice ale unităților de producție/proprietăților ce intră în componența sitului, vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea acestuia.

Până la revizuirea amenajamentelor silvice, nu se vor aplica de către administratorii fondului forestier, decât acele prevederi care sunt conforme legislației specifice ariilor naturale protejate și planurilor de management în vigoare.”

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: în toate zonele cu habitate forestiere acoperite de amenajamentele silvice.

Includerea prevederilor Planului de management al sitului în planurile de urbanism - Planuri Urbanistice Generale și Planuri Urbanistice Zonale

Custodele va informa instituțiile responsabile cu privire la prevederile de mai jos și va verifica respectarea acestora pentru teritoriul ariei protejate.

Autoritățile administrației publice locale competente și administratorii de terenuri au obligația de a actualiza documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, prin integrarea în cuprinsul lor a prevederilor referitoare la situl ROSCI035 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilor

Schimbarea modului de utilizare al terenurilor de la pajiște sau arabil la perimetru construit va fi interzisă.

Pot fi avizate doar schimbări temporare ale modului de folosință ale unor mici suprafețe de teren, de maxim 2 ha fiecare dar fără a depăși însumate 5% din clasa de habitat respectivă la nivelul sitului.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

Sigilarea gurii de vizitare a conductei de apă dintre localitățile Șinca și Bogata

Recomandăm încheierea unui protocol de colaborare cu operatorul rețelei de distribuție de care aparține conducta de apă dintre localitățile Șinca și Bogata, în vederea sigilării gurii de vizitare betonate, care funcționează în prezent ca o capcană pentru tritonii cu creastă.

Această măsură presupune capturarea amfibienilor căzuți în gura de vizitare și drenarea apei pe pajiștea alăturată.

Specii vizate: toate speciile de amfibieni de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: între localitățile Șinca și Bogata.

Identificarea zonelor ce vor fi desemnate drept coridoare de dispersie și evidențierea lor în cadrul procesului de avizare a proiectelor noi de investiții.

Se recomandă realizarea unei modelări spațiale de permeabilitate, pentru a identifica pe

baza datelor de biologie ale tritonului carpatic și ale caracteristicilor de habitat din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși cele mai bune zone candidate la statutul de coridoare de dispersie, precum și evidențierea lor în cadrul procesului de avizare a proiectelor noi de investiții.

Măsura este menită a fundamenta amenajarea unor coridoare de dispersie, pentru asigurarea unei reziliențe absolut necesare în contextul localizării ariei naturale protejate la limita de distribuție a tritonului carpatic.

Amenințările potențiale pentru specie, modificarea temperaturii și reducerea conectivității poate induce sau potența problema hibridării introgresive dintre tritonul carpatic și cel comun. Creșterea conectivității dintre populații diferite, poate asigura reziliența necesară, în special din punct de vedere genetic, în condițiile creșterii temperaturii globale și a extremelor climatice. Creșterea conectivității de habitat va asigura fluxul necesar dintre populații diferite și o vigoare genetică, ceea ce va împiedica apariția presiunii date de hibridarea introgresivă.

Realizarea unei modelări spațiale a matricei de permeabilitate, va putea fundamenta pe viitor realizarea unor coridoare de dispersie pentru tritonul carpatic. De aceste coridoare vor beneficia și alte specii de amfibieni, inclusiv speciile genului

Bombina, Rana dalmatina, Rana temporaria, Hyla arborea, Triturus cristatus .

Specii vizate: speciile de tritoni de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: Realizarea modelării poate fi pentru întregul sit ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, deși pentru tritonul carpatic este evident că doar malul drept al râului Moldovei - pe raza localităților Capu Câmpului, Mălini, Șinca, Sasca Mare, Bogata, Jahalia, Râșca - este important din punct de vedere al habitatelor favorabile.

O viitoare măsură de realizare a unor coridoare de dispersie recomandăm a fi realizată doar pe malul drept, pentru o concentrare eficientă a eforturilor de conservare.

ș) Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcție de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar

Custodele ariei protejate va implementa măsurile de conservare recomandate anterior dar va implementa și alte măsuri noi, eventual măsuri de reconstrucție ecologică, în funcție de rezultatele monitorizărilor.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: întreaga suprafață a sitului.

Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sit

Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversității și întreținerea amenajărilor

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

Amenajarea unor trasee ecoturistice și întreținerea amenajărilor

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

Instalarea și întreținerea panourilor și indicatoare în principalele puncte de interes din sit

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

Amenajarea de puncte de informare, eventual a unui centru de vizitare și întreținerea acestora

Traseele ecoturistice se pot amenaja la propunerea custodelui sau a altor entități cu avizul custodelui, în scopul valorificării durabile a potențialului turistic și a biodiversității unor zone din aria protejată, având un rol important și în conștientizarea și informarea publicului cu privire la protejarea elementelor de interes comunitar.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

Prezentarea, prin intermediul birourilor și mijloacelor de informare turistică ale localităților limitrofe, a unor informații detaliate cu privire la sit și atracția turistică

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

Crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria protejată

Se va crea și promova un portofoliu de activități sportive pentru aria protejată - drumeție, alergare, maraton și conectarea acestuia cu manifestările turistice și sportive din zonă

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

Crearea și promovarea unui portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului de tipul unui turism științific, cu ghizi special instruiți

Această măsură creează posibilitatea implementării unei forme de turism organizate, în funcție de oportunitățile de finanțare pe care le va accesa custodele sitului.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: se va stabili în urma consultării factorilor interesați.

Informarea vizitatorilor cu privire la valorile ariei naturale protejate și regulile de vizitare

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere, de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor din localitățile limitrofe

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicarea eficientă cu factorii interesați

Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesați

Plecând de la ideea că populația locală reprezintă actorul principal al existenței și managementului sitului, una dintre modalitățile de informare, conștientizare, consultare și implicare o reprezintă discuțiile deschise pe diverse teme de interes, cu grupuri de proprietari, administratori de teren, reprezentanți ai autorităților locale sau altor factori de interes. Se propune organizarea a minimum o întâlnire pe an, însă dacă există interes și este necesar, numărul discuțiilor organizate poate fi mai mare. Este vizat întregul sit, cu toate comunitățile locale și interesele socio-economice ce interferează cu aria naturală protejată.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru

bune condiții agricole și de mediu în rândul agricultorilor de pe teritoriul sitului

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Informarea și conștientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Promovarea ariei protejate naturale pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de socializare online

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Realizarea și promovarea materialelor informative pentru panourile de informare amplasate pe traseele turistice

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Promovarea națională și internațională a sitului, ca destinație turistică

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiționale

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Prezentarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului pe paginile

web existente.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului

Promovarea ghidului educativ pentru copii

Ghidul educativ destinat elevilor, realizat prin proiectul

POS Mediu Axa 4

,,Managementul durabil al trei arii protejate situate pe râul Moldova”, va fi prezentat în toate școlile localităților limitrofe sitului.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: toate școlile din localitățile limitrofe ariei protejate.

Implementarea de activități educative în aria protejată și la sediile instituțiilor școlare

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Obiectiv

specific

Asigurarea

echipamentului

personalului

custodelui

și

a infrastructurii de funcționare necesare ariei naturale protejate

Realizarea și dotarea unui punct de lucru pentru custode, a unei stațiuni de reconstrucție ecologică și a unui centru de vizitare

Se va realiza un centru de vizitare și educație ecologică pentru prezentarea speciilor din sit și o stațiune de reconstrucție ecologică, unde va funcționa și punctul de lucru al custodelui ariei naturale protejate.

Detalii despre acest obiectiv se vor regăsi în planurile de lucru anuale.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Marcarea prin panouri a limitelor ariei protejate pe teren și menținerea acestora

Limitele vor fi marcate prin panouri, și semne convenționale.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Realizarea, montarea și întreținerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare și a panourilor informative

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Asigurarea de dotări și echipament de teren adecvat

Activitatea are un caracter direct protectiv pentru sit, prin patrulări efectuate în vederea prevenirii unor probleme/amenințări în sit. În acțiunile de patrulare, pază și monitorizare este implicat personalul custodelui, dar și voluntari. Necesarul de echipamente va fi detaliat în planurile de lucru anuale.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Asigurarea de echipament de birou adecvat

Se vor achiziționa echipamente necesare bunei funcționări a echipei custodelui: calculatoare, imprimantă, soft-uri cu licență.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Obiectiv specific 8: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente

Adaptarea organigramei custodelui la necesitățile de aplicare ale Planului de management

Indicatori de realizare a activității: organigramă adecvată.

Evaluarea nevoilor de formare ale personalului implicat în managementul sitului

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Participarea personalului custodelui la cursuri de instruire, schimburi de experiență, conferințe

Pentru ca administrarea și managementul sitului să fie eficiente este necesar ca anual să

se organizeze instruiri cu personalul implicat. Temele de instruire sunt, în principal, legate de administrarea propriu-zisă și de acțiunile din Planul de management, punându-se accent pe acțiunile de pază și patrulare și de monitorizare. În fiecare an se va concepe un raport de instruire în funcție de temele discutate.

De asemenea, pregătirea personalului în vederea recunoașterii în teren a populațiilor speciilor și habitatelor de interes comunitar este imperios necesară.

Această activitate va fi realizată la începutul implementării Planului de management de către toți angajații custodelui, sub îndrumarea specialiștilor.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Obiectiv specific 9: Realizarea și coordonarea eficientă a activităților administrative

Realizarea unui plan de lucru anual, cu bugetul necesar implementării

Custodele va realiza la începutul fiecărui an, un plan de lucru în care se vor detalia măsurile de management care vor trebui aplicate, zonele în care vor fi aplicate, resursele umane și resursele financiare alocate.

Acest plan de lucru va reprezenta de fapt o detaliere a măsurilor de management din Planul de management.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Trimiterea și completarea rapoartelor în funcție de solicitările autorităților

Custodele raportează activitatea de custodie către autoritatea de protecția mediului, sub forma raportului anual de exercitare a custodiei.

De asemenea, se pot întocmi și alte tipuri de rapoarte sau baze de date solicitate de autoritate. Acțiunea are în vedere întregul sit.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Monitorizarea implementării Planului de management

Măsurile și activitățile Planului de management necesită a fi monitorizate în vederea asigurării îndeplinirii lor. Fiecare măsură sau activitate în parte se va monitoriza după aplicare, prin verificarea indicatorilor specifici de realizare.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Identificarea și accesarea surselor de finanțare

Una dintre cele mai importante măsuri privind acoperirea unor cheltuieli administrative și de management ale sitului, este atragerea de fonduri prin diverse programe/proiecte. Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar.

Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul sitului

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Eliberarea de avize pentru planurile și proiectele care se realizează pe teritoriul sitului

Custodele va evalua impactul planurilor și proiectelor propuse a fi realizate pe teritoriul sitului prin studierea documentației depuse de către solicitanți și pe baza observațiilor din teren.

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Actualizarea permanentă a bazei de date

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an și întocmirea noului Plan

Specii vizate: toate speciile de pești, amfibieni și mamifere de interes comunitar. Localizarea măsurii propuse: valabilă pentru întreaga suprafață a sitului.

PLANUL DE ACTIVITĂȚI

Măsurile propuse pentru îndeplinirea obiectivelor

Tabelul nr. 14

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Obiectiv specific 1: Continuarea activităților de identificare și cartare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

1.a. Continuarea identificării și cartării speciilor de interes comunitar

Raport anual privind identificarea speciilor noi și/sau identificarea

celor

prezente în noi zone

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

1.b. Continuarea identificării și cartării habitatelor speciilor de interes comunitar

Raport anual privind identificarea habitatelor noi și/sau identificarea

celor

prezente în noi zone

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

2.a. Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de interes comunitar prin

monitorizarea acestora

Informații actualizate

- raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

2.b. Evaluarea anuală a stării de conservare a speciilor de interes comunitar

Raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar

3.a. Depistarea și eliminarea surselor de poluare cu deșeuri menajere

Numărul surselor de poluare depistate și eliminate; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției, Administrația Națională Apele Române, agenții

județene

pentru

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene

proprietari

și

administratori și proprietari de terenuri

3.b. Supravegherea modului în care se realizează exploatările forestiere

Exploatări forestiere realizate cu respectarea normelor legale; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, Garda Națională de Mediu

- comisariate județene, ocoale silvice, proprietari

de terenuri

3.c. Interzicerea introducerii speciilor invazive de pești

În teren nu sunt identificate noi specii invazive de pești;

raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române,

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate județene, Poliție Locală, proprietari și

administratori

terenuri

3.d. Implementarea restricțiilor prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice,

aruncarea

deșeurilor, colectarea speciilor de floră și faună

Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; scăderea numărului

avertismente și contravenții; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, Garda Națională de Mediu

- comisariate județene, Poliție Locală, Inspectoratul Județean al Poliției,

proprietari

și

administratori de terenuri

3.e. Lobby pentru

Îmbunătățirea

Autorități

ale

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

realizarea unei rețele de canalizare eficiente în localitățile limitrofe sitului

sistemului de canalizare în localitățile limitrofe

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene

proprietari

și

administratori de terenuri

3.f. Promovarea lucrărilor bine justificate de regularizare, decolmatare și reprofilare a cursului râului care respectă măsurile adecvate conservării speciilor de interes

comunitar și

monitorizarea

acestor

Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; lucrările de decolmatare și regularizarea respectă prevederile

Planului

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene

proprietari

și

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

activități

management și condițiile din avizele și autorizațiile de

mediu; raport

administratori de terenuri

3.g.

Desemnarea

unor

„zone de liniște”, unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul implementării Planului de management

desemnarea anuală a

„zonelor de liniște”; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene

proprietari

și

administratori de terenuri

3.h. Monitorizarea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de

Gospodărire a Apelor cu

Număr controale

Administrația Națională Apele Române,

agenții

județene

pentru

protecția mediului, Garda

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

respectarea strictă a legislației în vigoare.

Națională de Mediu - comisariate județene

3.i. Interzicerea construirii de baraje, praguri și altor construcții similare în albia râului Moldova și ale afluenților principali, care pot constitui obstacole pentru speciile de pești

Lipsa din teren a unor amenajări noi; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene,

proprietari

și

administratori de terenuri

3.j. Menținerea habitatelor acvatice folosite pentru reproducere de speciile de amfibieni

Habitate menținute într-o stare de conservare favorabilă număr de

bălți conservate

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române,

agenții

județene

pentru

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene,

proprietari

și

administratori de terenuri

3.k. Limitarea pășunatului și refacerea covorului ierbos în zonele unde acesta este degradat

Numărul de animale din pășuni; hectare de pajiști refăcute; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene,

proprietari

și

administratori de terenuri

3.l. Conservarea zonelor cu bălți și a zonelor umede

din habitatele forestiere și

Numărul de bălți conservate; numărul

de bălți amenajate

Autorități

ale

administrației publice locale, agenții județene

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

amenajarea de noi bălți de reproducere

pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate județene, proprietari

și

administratori de terenuri

3.m. Adaptarea managementului forestier la necesitățile de conservare ale speciilor de interes comunitar

Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; elemente de vegetație menținute în teren; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene,

proprietari

și

administratori de terenuri

3.n. Limitarea realizării de noi drumuri de acces

Numărul de drumuri noi de acces; raport

Autorități

ale

administrației publice locale,

Administrația

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

regionale,

proprietari

și

administratori de terenuri

3.o. Includerea prevederilor Planului de management al sitului în amenajamentele silvice

Amenajamente silvice adecvate statutului de arie protejată al zonei; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu

- comisariate județene, Direcția Silvică Suceava și Ocoale Silvice proprietari și

administratori

terenuri

3.p.

Includerea

Planuri

urbanistice

Autorități

ale

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

prevederilor Planului de management al sitului în planurile de urbanism - Planuri Urbanistice Generale și Planuri Urbanistice Zonale

generale și zonale adecvate statutului de arie protejată al zonei; management adecvat

terenurilor; raport

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene,

proprietari

și

administratori de terenuri

3.q. Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilor

Management

adecvat

terenurilor, menținerea modului de utilizare al terenurilor; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene,

proprietari

și

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

administratori de terenuri

3.r. Sigilarea gurii de vizitare a conductei de apă dintre localitățile Șinca și Bogata

Gură de vizitare sigilată

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene,

proprietari

și

administratori de terenuri

3.s. Identificarea zonelor ce vor fi desemnate drept coridoare de dispersie și evidențierea lor în cadrul procesului de avizare a proiectelor

noi

investiții.

Numărul coridoarelor de dispersie evidențiate; raport

Specialiști în domeniu, institute de cercetare

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

3.ș. Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcție de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este necesar

Număr măsuri noi propuse, număr și suprafață zone cu reconstrucție ecologică; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională de Mediu - comisariate

județene,

proprietari

și

administratori de terenuri

Obiectiv specific 4: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în sit

4.a. Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversității și întreținerea amenajărilor

Număr puncte de observare amenajate

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri

4.b.

Amenajarea unor

Număr

trasee

Autorități

ale

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

trasee ecoturistice și întreținerea amenajărilor

ecoturistice realizate

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, proprietari

structuri

turistice și de cazare

4.c. Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

și

întreținerea

acestora

Număr panouri și indicatoare realizate și amplasate

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri

4.d. Amenajarea de puncte de informare - eventual a unui centru de vizitare și întreținerea acestora

Număr puncte de informare,centru de vizitare amenajate și întreținute

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, proprietari

structuri

turistice și de cazare

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

4.e. Prezentarea, prin intermediul birourilor și mijloacelor de informare turistică ale localităților limitrofe, a unor informații detaliate cu privire la aria protejată ca sit și atracție

turistică

Număr prezentări

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, birouri promovare turism, consilii județene

4.f. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități sportive pentru aria protejată

Portofoliu

activități sportive creat și promovat

Autorități

ale

administrației publice locale, inspectorate școlare județene, asociații locale de turism, Ministerul Tineretului și Sportului,

consilii județene

4.g. Crearea și promovarea

unui

portofoliu

Portofoliu

activități

vizând

Autorități

ale

administrației

publice

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului de tipul unui turism științific, cu ghizi special instruiți

cunoașterea speciilor și habitatelor sitului creat și promovat; număr de grupuri ghidate

locale, inspectorate școlare județene, asociații locale de turism, Ministerul Tineretului și Sportului, consilii județene, proprietari

structuri

turistice și de cazare

4.i. Informarea vizitatorilor cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de

vizitare

Număr vizitatori informați; număr prezentări realizate

Autorități

ale

administrației publice locale

4.j. Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul

tinerilor din

localitățile adiacente

Număr rangeri; număr de voluntari număr de acțiuni realizate

Autorități

ale

administrației publice locale, inspectorate școlare județene,

Obiectiv specific 5: Conștientizarea publicului și comunicarea eficientă cu factorii interesați

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

5.c. Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesați

Număr de întâlniri cu factorii interesați

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, inspectorate școlare județene, Administrația Națională Apele Române, agenții județene pentru protecția mediului, Garda Națională

Mediu

comisariate județene,

5.d. Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de

mediu

în

rândul

Număr întâlniri cu comunitățile locale

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari și administratori de terenuri

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

agricultorilor de pe teritoriul sitului

5.e. Dezvoltarea de parteneriate cu persoane și instituții relevante

Număr

parteneriate realizate

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri, inspectorate școlare

5.f. Informarea și conștientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale și oportunitățile de

valorificare durabilă

Număr de întâlniri; număr de materiale informative distribuite

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari și administratori de terenuri

5.g.

Promovarea

ariei

Pagină

web

Specialiști în domeniu

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

naturale protejate, a sitului pe pagina web a custodelui, pe diverse medii de socializare online

funcțională actualizată; număr de actualizări anuale

5.h. Realizarea și promovarea materialelor informative pentru panourile de informare pe

traseele turistice

Număr panouri informative realizate și amplasate.

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, proprietari terenuri

5.i. Promovarea națională și internațională a sitului, ca și destinație turistică

Număr de publicații și apariții media ce conțin informații despre sit

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, Ministerul Tineretului și Sportului,

consilii județene

5.j.

Organizarea

manifestări culturale

Manifestări culturale

organizate; raport

Autorități

ale

administrației

publice

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

locale, asociații locale de turism, inspectorate școlare

județene, consilii județene

5.k. Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiționale

Siglă concepută și distribuită

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de turism, producători locali

5.l. Prezentarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului

pe paginile web existente.

Număr produse tradiționale etichetate

Autorități

ale

administrației publice locale, asociații locale de

turism, producători locali

Obiectiv specific 6: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului

6.a. Promovarea ghidului educativ pentru copii

Număr exemplare ghid distribuite

Autorități

ale

administrației publice locale, profesori din școli, Inspectorate Școlare Județene

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

6.b. Implementarea de activități educative în aria protejată și la sediile instituțiilor școlare

Minimum

prezentări anual; număr de elevi participanti; raport

Autorități

ale

administrației publice locale, profesori din școli, inspectorate școlare județene

Obiectiv specific 7: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare ariei protejate

7.a. Realizarea și echiparea punctului de lucru al custodelui, stațiunii de reconstrucție ecologică și centrului de vizitare

Punct de lucru echipat

Autorități

ale

administrației publice locale, operatori în turism, producători locali

7.b. Materializarea limitelor ariei protejate pe teren

și menținerea

acestora

Limite materializate în teren

Autorități

ale

administrației publice locale, proprietari de terenuri

7.c. Realizarea, montarea

și întreținerea panourilor

Numărul

panourilor

Autorități

ale

administrației

publice

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

indicatoare, panourilor de avertizare și a panourilor informative

pentru

evidențierea

limitelor

sitului

indicatoare, panourilor

avertizare

și

panourilor informative

locale, proprietari de terenuri

7.d. Asigurarea de dotări și echipament de teren adecvat

Existența unor dotări și echipament de teren

adecvate;

rapoarte de activitate

7.e. Asigurarea de echipament

de birou

adecvat

Existența unui echipament adecvat;

rapoarte de activitate

Obiectiv specific 8: Asigurarea de personal, conducere, coordonare, administrare eficiente

8.a. Adaptarea organigramei custodelui la necesitățile de aplicare ale

Planului de management

Organigramă adecvată

8.b. Evaluarea nevoilor de

Raport

anual

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

formare a personalului implicat în managementul

sitului.

privind necesarul de instruire

8.c. Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire,

schimburi

experiență, conferințe

Raport anual de instruire sau rapoarte intermediare

dacă

sunt necesare

Specialiști în domeniu

Obiectiv specific 9: Realizarea și coordonarea eficientă a activităților administrative

9.a. Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării

Plan de lucru și financiar anual realizat

9.b Elaborarea rapoartelor de activitate și financiare

Număr de rapoarte elaborate

9.c. Trimiterea și completarea rapoartelor în

funcție

solicitările

Starea ariei naturale protejate cunoscută;

număr rapoarte

100

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

autorităților

9.d.

Monitorizarea

implementării Planului de management

Acțiunile din Planul

de management realizate

9.e. Identificarea și accesarea surselor de finanțare

Acțiunile din Planul de management realizate; cereri de finanțare completate pentru proiecte cu

diverse finanțări

Specialiști în domeniu

9.f. Realizarea de patrulări periodice pe teritoriul sitului

Patrularea ariei în mod regulat; rapoarte de patrulare

Poliție Locală,

Garda Națională de Mediu

- comisariate județene, Inspectoratul Județean al Poliției

9.g. Eliberarea de avize pentru

planurile și

proiectele

care

Număr de avize – negative,pozitive sau

cu restricții

101

Acțiuni

Indicatori de realizare

Prioritatea

Calendarul de implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

realizează pe teritoriul sitului

9.h.

Actualizarea

permanentă a bazei de date

Baza

date

actualizată

9.i. Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an

și întocmirea noului Plan

Raport final de activitate;

Plan de management

revizuit

102

5.1. Resurse necesare implementării Planului de management

Estimarea resurselor necesare implementării Planului de management, va fi făcută de custodele sitului, în planul anual de acțiune, ținând cont de măsurile de conservare prevăzute în Planul de management.

Finanțarea activităților custodelui se poate asigura din fonduri provenite:

din bugetul de stat sau al autorităților locale;

din activități proprii și conform art. 30 alin. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

din sistemul de tarife instituite de custode

pentru vizitarea ariilor naturale protejate, analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

din amenzi;

din

proiecte

finanțare,

elaborate

custode

în

colaborare

alte organizații/instituții și finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale;

din subvenții, donații, sponsorizări, contribuții și altele asemenea.

Tarifele stabilite de custode, vor fi făcute publice pe website ariei naturale

protejate.

6. PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

Planul de monitorizare a activităților

Tabelul nr. 15

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

Continuarea identificării și cartării speciilor de interes

comunitar

Raport anual privind identificarea speciilor noi și/sau identificarea celor

prezente în noi zone.

Continuarea identificării și cartării habitatelor de interes

comunitar

Raport anual privind identificarea habitatelor noi și/sau identificarea celor

prezente în noi zone.

Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile de

interes

comunitar

prin

monitorizarea acestora

Informații actualizate - raport anual privind starea de conservare a speciilor de interes comunitar.

Evaluarea anuală a stării de conservare a

speciilor de

interes comunitar

Raport anual privind starea de conservare a

speciilor de interes

comunitar.

Depistarea

și

eliminarea

surselor de poluare cu deșeuri menajere

Numărul surselor de poluare depistate și eliminate; raport.

Supravegherea modului în care

se realizează exploatările forestiere

Exploatări forestiere realizate cu respectarea normelor; raport

Interzicerea

introducerii

speciilor invazive de pești

În teren nu sunt identificate noi specii

invazive de pești; raport

Implementarea

restricțiilor

Menținerea

speciilor

interes

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

prevăzute în regulament privind accesul motorizat în anumite zone, aprinderea focurilor, producerea de zgomote puternice, aruncarea deșeurilor, colectarea speciilor

de floră și faună

comunitar într-o stare de conservare favorabilă; scăderea numărului de avertismente și contravenții; raport.

Lobby pentru realizarea unor

rețele de canalizare eficiente pentru localitățile limitrofe

Îmbunătățirea sistemului de canalizare în localitățile limitrofe

Promovarea lucrărilor bine justificate de regularizare, decolmatare și reprofilare a cursului râului care respectă măsurile adecvate conservării speciilor de interes comunitar și

monitorizarea acestor activități

Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă; lucrările de decolmatare și regularizarea respectă prevederile Planului de management și condițiile din avizele și autorizațiile de mediu; raport.

Desemnarea unor „zone de liniște”, unde nu vor fi executate lucrări de decolmatare în albie pe parcursul

implementării

Planului de management

Desemnarea anuală a „zonelor de liniște”; raport.

Monitorizarea realizării lucrărilor prevăzute în Programul de Gospodărire a

Apelor cu respectarea strictă a

Număr controale.

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

legislației în vigoare

Interzicerea construirii de baraje, praguri și a altor construcții similare în albia râului Moldova și ale afluenților principali, care pot constitui

obstacole

pentru

speciile de pești

Lipsa din teren a unor amenajări noi; raport.

Menținerea habitatelor acvatice folosite pentru reproducere de

speciile de amfibieni

Habitate menținute într-o stare de conservare favorabilă; număr de bălți

conservate.

Limitarea pășunatului și refacerea covorului ierbos în zonele

unde

acesta

este

degradat

Numărul de animale din pășuni; hectare de pajiști refăcute; raport.

Conservarea zonelor cu bălți și a zonelor umede din habitatele forestiere și amenajarea de noi

bălți de reproducere

Numărul de bălți conservate; numărul de bălți noi amenajate.

Adaptarea managementului forestier la necesitățile de conservare ale speciilor de

interes comunitar

Menținerea speciilor de interes comunitar într-o stare de conservare favorabilă;

elemente

vegetație

menținute în teren; raport

Limitarea realizării de noi

drumuri de acces

Numărul de drumuri noi de acces; raport

Includerea

prevederilor

Planului de management al

Amenajamente

silvice

adecvate

statutului de arie protejată al zonei;

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

sitului

în

amenajamentele

silvice

raport.

Includerea prevederilor Planului de management al sitului în planurile de urbanism

- planurile urbanistice generale

și zonale

Planuri urbanistice generale și zonale adecvate statutului de arie protejată al zonei, management adecvat al terenurilor

Interzicerea sau, după caz, limitarea schimbării modului de utilizare a terenurilor

Management adecvat al terenurilor, menținerea modului de utilizare al terenurilor; raport.

Sigilarea gurii de vizitare a conductei

apă

dintre

localitățile Șinca și Bogata

Gură de vizitare sigilată.

Identificarea zonelor ce vor fi desemnate drept coridoare de dispersie și evidențierea lor în cadrul procesului de avizare a

proiectelor noi de investiții

Numărul coridoarelor de dispersie evidențiate; raport.

Implementarea unor măsuri de conservare noi, în funcție de rezultatele monitorizării din teren, ori de câte ori este

necesar

Rapoarte de activitate, specii și habitate menținute într-o stare de conservare favorabilă

Amenajarea unor puncte cheie de observare a biodiversității și

întreținerea amenajărilor

Număr puncte de observare amenajate.

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

Amenajarea și întreținerea unor

trasee ecoturistice

Număr trasee ecoturistice realizate.

Instalarea și întreținerea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

acestor

Număr panouri realizate.

Amenajarea și întreținerea de puncte de informare - eventual

a unui centru de vizitare

Număr puncte de informare, centru de vizitare amenajate și întreținute.

Prezentarea, prin intermediul birourilor și mijloacelor de informare turistică ale localităților limitrofe, a unor informații detaliate cu privire aria protejată ca sit și atracție

turistică

Număr prezentări.

Crearea și promovarea unui

portofoliu de activități sportive pentru aria naturală protejată

Portofoliu de activități sportive creat și promovat.

Crearea și promovarea unui portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului, de tipul unui turism

științific,

ghizi

special instruiți

Portofoliu de activități vizând cunoașterea speciilor și habitatelor sitului creat și promovat; număr de grupuri ghidate.

Informarea

vizitatorilor

privire la valorile ariei naturale

Număr

vizitatori

informați;

număr

prezentări realizate.

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

protejate și a regulilor de

vizitare

Crearea și implementarea unui sistem de rangeri voluntari din rândul tinerilor, din localitățile

adiacente

Număr rangeri voluntari, număr acțiuni realizate.

Realizarea

întâlniri

periodice cu factorii interesați

Număr de întâlniri realizate.

Promovarea Ghidului privind cele mai bune practici agricole și a Codului pentru bune condiții agricole și de mediu, în rândul agricultorilor de pe

teritoriul sitului

Număr întâlniri cu comunitățile locale.

Dezvoltarea de parteneriate cu

persoane și instituții relevante

Număr de parteneriate realizate.

Informarea și conștientizarea localnicilor cu privire la aria protejată, valorile naturale și oportunitățile de valorificare

durabilă a resurselor

Număr de întâlniri; număr de materiale informative distribuite.

Promovarea ariei protejate naturale, a sitului pe pagina web a ariei protejate, pe diverse medii de socializare, online

Pagină web funcțională - actualizată; număr de actualizări anuale.

Realizarea

și

promovarea

Număr panouri informative realizate.

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

materialelor informative pentru panourile de informare pe

traseele turistice

Promovarea națională și internațională a sitului, ca

destinație turistică

Număr de publicații și apariții media ce conțin informații despre sit.

Organizarea de manifestări culturale

Număr de manifestări culturale organizate; raport.

Conceperea

și

distribuirea

siglei sitului către producătorii locali de produse tradiționale

Siglă concepută și distribuită.

Prezentarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului, pe paginile web

existente

Număr produse tradiționale etichetate.

Promovarea unui ghid educativ

pentru copii

Număr exemplare ghid distribuite.

Implementarea de activități

educative în aria protejată și la sediile instituțiilor școlare

Minimum 2 prezentări anual; număr de elevi participanți; raport.

Realizarea și echiparea unui

punct de lucru al custodelui

Punct de lucru echipat.

Materializarea limitelor ariei

protejate pe teren și menținerea acestora

Limite materializate în teren.

Realizarea,

montarea

și

Numărul

panourilor

indicatoare,

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

întreținerea panourilor indicatoare, panourilor de avertizare și a panourilor informative pentru evidențierea

limitelor sitului

panourilor de avertizare și a panourilor informative.

Asigurarea de dotări și echipamente de teren adecvate

pentru personalul custodelui

Existența unor dotări și echipament de teren adecvate.

Asigurarea de echipament de birou adecvat pentru personalul

custodelui

Existența unui echipament adecvat; rapoarte de activitate.

Adaptarea organigramei custodelui, la necesitățile de aplicare

ale

Planului

management

Organigramă adecvată.

Evaluarea nevoilor de formare ale personalului implicat în

managementul sitului

Raport anual de privind necesarul de instruire.

Participarea personalului custodelui la cursuri de instruire,

schimburi

experiență, conferințe

Raport anual de instruire sau rapoarte intermediare dacă sunt necesare.

Analiza anuală a realizării Planului de management și adaptarea în consecință a acțiunilor

din

Planul

management

Raport anual, modificări operate

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

Pregătirea unui plan de lucru anual, cu activitățile planificate

și resursele necesare

Plan de lucru și financiar anual

Elaborarea

rapoartelor

activitate și financiare

Număr rapoarte elaborate

Trimiterea și completarea rapoartelor

în

funcție

solicitările autorităților

Starea ariei naturale protejate cunoscută; rapoarte

Monitorizarea

implementării

Planului de management

Acțiunile din Planul de management

realizate

Identificarea

și

accesarea

surselor de finanțare pentru managementul sitului

Acțiunile din Planul de management realizate; cereri de finanțare completate

pentru proiecte cu diverse finanțări.

Realizarea

patrulări

periodice pe teritoriul sitului

Patrularea ariei în mod regulat; rapoarte

de patrulare

Eliberarea de avize pentru planurile și proiectele care se realizează pe teritoriul sitului

Număr avize - negative/pozitive/cu restricții

Actualizarea

permanentă

bazei de date

Bază de date actualizată

Evaluarea rezultatelor implementării Planului de management în al V-lea an și

întocmirea noului Plan

Raport final de activitate; Plan de management revizuit

Monitorizarea documentațiilor

realizate de custode

Registru de intrări ieșiri

Activități

Asigurarea faptului că aplicarea Planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat

corespunzător

Frecvența

Indicatorul monitorizat

Monitorizarea activităților interne și externe, activități înregistrate, documente oficiale

și acorduri

Număr activități interne și externe; număr documente oficiale, acorduri

Producerea

minute

și

procese verbale în urma întâlnirilor de lucru, ședințe

Minute și procese verbale

Realizarea unui sistem de raportare

activităților

personalului

Raportări

Menținerea

înregistrărilor

veniturilor financiare ale ariei protejate

Acte contabile

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

Apetroaie D., 1973 - Comunitățile de pești din râurile Suceava și Moldova care conviețuiesc cu specia

Eudontomyzon mariae , Ocrotirea Naturii, 6: 34-58, Suceava.

Bănărescu P., 1964 - Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII, Editura Academiei R.P.R. București.

Bider J.R., 1968 - Animal activity in uncontrolled terrestrial communities as determined by sand transect technique, Ecological Monographs 38: 269-308.

Burton E.C., Gray M.J., Schmutzer A.C., Miller D.L., 2009 - Di ơ erential responses of postmetamorphic amphibians tocattle grazing in wetlands. J. Wildlife Manage, 73: 269-277.

Călinescu R. I., 1931

Mamiferele României. Repartiția și problemele lor geografice- economice, Imprimeria Națională, București.

Chiriac E., Dănilă I., 1983 - Recherches sur la parasitofaune de souslik

Citellus cittelus

L. dans la Moldavie de Nord. Analele Universității București, Biologie, 32: 43-46, București. Cogălniceanu D., 1997 - Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor, Editura

Universității București.

Cogălniceanu D., 2002 - Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no.

Colecția de Biologie-Ecologie, Editura Ars Docendi, Universitatea din București.

Cogălniceanu D., 1997 - Practicum de ecologie a amfibienilor, Editura Universității din București.

Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000 - Amfibienii din România.

Determinator, Editura Ars Docendi, București.

Cogălniceanu D., Szekely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiașu R., Stănescu F., Rozylowicz L., 2013 - Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35-57.

Cooke A.S., Arnold H.R., 2003 - Night counting, netting and population dynamics of crested newts -

Triturus cristatus . Herpetological Bulletin 84:5-14.

Covaciu-Marcov S.D., Cicort-Lucaciu A.S., Sas I, Strugariu A., Cacuci P., Gherghel I., 2008 - Contributions to the knowledge regarding the composition and geographical distribution of the herpetofauna from Northern Moldavia - Suceava and Botoșani Counties, Romania, North-Western Journal of Zoology 4: 25-47, Editura Universității Oradea.

Cuzic M., Drăgan V., 2000

Small mammals from Niculițel Hills, Studii și Cercetări, 139-141, Universitatea Bacău.

Davideanu G., Davideanu A., 2004 - Date asupra ihtiofaunei râului Moldova. Studii și

Comunicări Muzeul Național Brukenthal, Stiințe Naturale 29, Sibiu.

Franklin J., 2009 - Mapping species distributions: spatial inference and prediction, Cambridge University Press.

Fuhn, I.E., 1960 - Amphibia. Fauna R.P.R., Editura Academiei Române, București.

Gustafson D. H., Andersen A. S., Mikusinski G., Malmgren J. C., 2009 - Pond quality determinants of occurrence patterns of great crested newts-

Triturus cristatus , Journal of Herpetology, 43(2): 300-310.

Halliday T., 2005 - Amphibians. Ecological Census Methods, 2nd Edition, Sutherland W., ed., Cambridge University Press.

Hamar M., 1967

Din viața rozătoarelor, Editura Științifică, București.

Hartel, T., Öllerer, K., 2009

Local turnover and factors influencing the persistence of amphibians in permanent ponds from the Saxon landscapes of Transylvania, North-Western Journal of Zoology, 5: 40-52, Editura Universității Oradea.

Hausleithner C., 2013 - The European ground squirrel Monitoring Network Lower Austria, Austrian League for Nature Conservation.

Hayer W. R., Donnelly M.A., Mc Diarmid R.W., Hayek L.C., Foster M.S., 1994 - Measuring and Monitoring Biological Diversity: Standard Methods for Amphibians, 60-107, Washington DC, Smithsonian Institution Press.

Hut R. A., Barnes B.M., Dean S., 2002 - Body temperatore patterns bifore, during, and after semi-natural hibernation in the European ground squirrel, J. Comp. Physiol., 172: 47-58. Iftime A. 2005 - Amphibia, în Cartea roșie a vertebratelor din România, ed. Botnariuc

N., Tatole V., Editura Academiei Române și Muzeul Național Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București.

Kottelat M., Freyhof J., 2007 - Handbook of European freshwater fishes, Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.

Madej Z., 1973 - Ecology of European fire-bellied toads

Bombina

- Oken 1816. Przgel.

Zool. Wroclaw 17: 200 - 204.

Marsh D. M., P. C. Trenham, 2001 - Metapopulation Dynamics and Amphibian Conservation, Conservation Biology, 50: 40-49.

Meeskee C., Schneeweiss N., Briggs, L., 2009 - Action A.3: Criteria For Favourable Conservation Status For Populations Of European Pond Turtles, Fire-Bellied Toads And Great Crested Newts, Project LIFE05NAT/LT/000094 “Protection of European pond turtle and threatened amphibians in the North European lowlands”.

Murariu D., 2005 -

Mammalia, în Botnariuc, Tatole, Cartea Roșe a Vertebratelor din

România, București.

Olsen Lars Henrik, 2012 - Animalele și urmele lor, Editura MAST, București.

Pop D. A., Chițu, Z., 2013a - Landslides and Herpetofauna: a Preliminary Evaluation of Habitat Suitability, Travaux du Muséum Național d’Histoire Naturelle „Grigore Antipa”, 56: 205-219, București.

Popovici M., 2006 - Biodiversitatea mamiferelor mici din diferite agroecosisteme din nordul Moldovei, România. Teză de doctorat, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

Pricop F., Battes W., Ureche D., Stoica I., 2004 -

Metodologia de monitorizare a ihtiofaunei din bazinele acvatice naturale și antropice: 27-34 Vasile Goldiș University Press, Arad..

Schmutzer A.C., Gray M.J., Burton E.C., Miller D.L., 2008 - Impacts of cattle on amphibian larvae and the aquatic environment, Freshwater Biology 53: 2613-2625.

Shcheglovitova M., Anderson R. P., 2013 - Estimating optimal complexity for ecological niche models: a jackknife approach for species with small sample sizes. Ecological Modelling, 269: 9-17.

Simionescu V., 1970

Cercetări privind dinamica populației mamiferelor mici din câteva tipuri de biocenoze naturale din Moldova. Societatea de Științe Biologice din R.S.R., Comunicări de zoologie, 289-304.

Strugariu A., Gherghel I., Huțuleac-Volosciuc M.V., Săhlean T.C., Sas I., Săhlean T.C., Pușcașu C.M., 2006 - Preliminary data concerning the distribution of amphibian fauna in Suceava County, Romania, Analele Universității din Oradea, Fascicula Biologie 13: 39-47.

Tatole V., Iftime A., Stan M., Iorgu E., Iorgu I., Oțel V., 2009 - Speciile de animale Natura 2000 din RomÂnia,, Imperium Print, București.

Vornicu B., Davideanu G., Davideanu A., 2006 - Data concerning the fish communities of the Moldova River - Romania, Acta Ihtiologica Romanica, 293-304.

Vornicu B., 2009 - Cercetări privind ihtiofauna râului Moldova. Teză de doctorat, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.

***, 2004 - Plan de Management Sit Natura 2000, propunerea unui ghid metodologic, Twining Project Phare 2004/IB/EN - 03.

***, 2006 - Recomandări pentru planurile de management pentru situri Natura 2000 în România, Twining Project RO2006/IB/EN-02 Phase II.

*** - „Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate din România” - manual și instrumente - elaborat de Michael R. Appleton în cadrul proiectului

„Managementul conservării biodiversității în România” - facilitare și asistență tehnică în

schimbările instituționale, proiect al Băncii Mondiale numărul RO-GE-44176.

***, 2014 - Raport final al contractului ,,Realizarea studii de inventariere, cartare și evaluare a stării de conservare a speciilor, studiul amenințărilor și studiu socio-economic pentru ariile ROSCI0363 Râul Moldova între Oniceni și Mitești, ROSCI0364 Râul Moldova între Tupilați și Roman, ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși”, în cadrul proiectului

„Managementul durabil al trei arii protejate situate pe Râul Moldova”, S.C. BIOME MANAGEMENT S.R.L.

***, 2014 - Structura planului de management și recomandări de completare în scopul integrării respectivelor planuri de management în SINCRON și Structura recomandată a datelor geospațiale ce fac parte integrantă din planul de management în scopul integrării respectivelor date în SINCRON” realizat în cadrul proiectului „Sistem integrat de Management și Conștientizare în România a Rețelei Natura 2000-SINCRON”, proiect derulat de către Agenția Națională de Protecție a Mediului în parteneriat cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice,

disponibil

online

http://www.anpm.ro/proiect-sincron/-

/asset_publisher/M5dL2rWIKHI6/content/structura-plan-de-management-date-geospatiale- nomenclatoare-sincron?_101_INSTANCEM5dL2rWIKHI6_

http://romanialutra.wordpress.com/despre-vidra/

http://carnivore.biodiversitate.ro/vidra

Anexa nr. 1 la Planul de management Harta localizării sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

119

Anexa nr. 2 la Planul de management Harta cu limitele sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, precum și unitățile administrativ-teritoriale

Anexa nr. 3 la Planul de management

Harta geomorfologică

Anexa nr. 4 la Planul de management

Harta geologică

Anexa nr. 5 la Planul de management

Harta hidrologică

Anexa nr. 6 la Planul de management

Harta solurilor

Anexa nr. 7 la Planul de management

Harta peisajului

125

Harta obiectivelor de infrastructură și construcții

126

Anexa nr. 9 la Planul de management

Harta patrimoniului cultural

127

Harta utilizării terenurilor

128

Anexa nr. 11 la Planul de management

Harta tipurilor de proprietate ale terenurilor

129

Harta formelor de administrare a terenurilor

130

Harta parcelelor silvice de pe suprafața sitului ROSCI365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

131

Hărți de distribuție pentru speciile de interes comunitar Hartă de distribuție a speciei

Barbus meridionalis

sinonim

Barbus petenyi

Hartă de distribuție a speciei

Sabanejewia aurata

Hartă de distribuție a speciei

Triturus cristatus

134

Hartă de distribuție a speciei

Lissotriton montandoni

sinonim

Triturus montandoni

Hartă de distribuție a speciei

Bombina bombina

Hartă de distribuție a speciei

Bombina variegata

Hartă de distribuție a speciei

Lutra lutra

138

Anexa nr. 14 la Planul de management Hărți ale presiunilor trecute și prezente asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0365

Harta presiunii

Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

Harta presiunii

Creșterea animalelor

Harta presiunii

Curățarea pădurii

Harta presiunii

Extragere de nisip și pietriș

Harta presiunii

Trafic auto

Harta presiunii

Depozitarea deșeurilor

144

Harta presiunii

Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre

Harta presiunii

Specii invazive non-native

Harta presiunii

Hibridizare

Harta presiunii

Colmatare

148

Anexa nr. 15 la Planul de management Hărți ale amenințărilor asupra tuturor speciilor de interes comunitar din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Harta amenințării

Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

Harta amenințării

Creșterea animalelor

Harta amenințării

Curățarea pădurii

Harta amenințării

Alte activități silvice

Harta amenințării

Extracția de agregate minerale

Harta amenințării

Drumuri auto

Harta amenințării

Depozitarea deșeurilor

Harta amenințării

Poluarea apelor de suprafață - limnice, terestre, marine și salmastre

155

Harta amenințării

Specii invazive non-native

Harta amenințării

Hibridizare

158

Harta amenințării

Reducerea conectivității de habitat din cauze antropice

Harta amenințării

Acumularea de materie organică

160

Anexa nr. 16 la Planul de management Lista unităților amenajistice și a unităților de producție de pe raza ariei protejate

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

I Baia

20E

stat

0,58

Fălticeni

I Baia

stat

1,95

Fălticeni

I Baia

stat

3,42

Fălticeni

I Baia

stat

0,35

Fălticeni

I Baia

stat

14,48

Fălticeni

I Baia

stat

10,9

Fălticeni

I Baia

stat

3,3

Fălticeni

I Baia

20F

stat

3,79

Fălticeni

I Baia

20D

stat

8,89

Fălticeni

I Baia

stat

1,49

Fălticeni

I Baia

stat

4,52

Fălticeni

I Baia

stat

1,44

Fălticeni

I Baia

20B

stat

5,17

Fălticeni

I Baia

stat

2,81

Fălticeni

I Baia

stat

0,5

Fălticeni

I Baia

stat

0,56

Fălticeni

I Baia

stat

16,85

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

I Baia

stat

6,1

Fălticeni

I Baia

stat

2,59

Fălticeni

I Baia

stat

6,68

Fălticeni

I Baia

stat

0,27

Fălticeni

I Baia

stat

23,04

Fălticeni

I Baia

20G

stat

0,64

Fălticeni

I Baia

20A

stat

6,47

Fălticeni

I Baia

19C

stat

0,34

Fălticeni

I Baia

stat

28,83

Fălticeni

I Baia

stat

0,63

Fălticeni

I Baia

stat

1,9

Fălticeni

I Baia

stat

11,1

Fălticeni

I Baia

stat

21,33

Fălticeni

I Baia

stat

8,23

Fălticeni

I Baia

33G

stat

0,9

Fălticeni

I Baia

32B

stat

2,67

Fălticeni

I Baia

stat

0,17

Fălticeni

I Baia

32A

stat

1,38

Fălticeni

I Baia

33H

stat

2,68

161

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

I Baia

33D

stat

Fălticeni

I Baia

stat

10,89

Fălticeni

I Baia

19B

stat

19,04

Fălticeni

I Baia

33F

stat

0,82

Fălticeni

I Baia

33C

stat

11,34

Fălticeni

I Baia

stat

0,71

Fălticeni

I Baia

stat

23,2

Fălticeni

I Baia

18B

stat

5,41

Fălticeni

I Baia

19A

stat

12,52

Fălticeni

I Baia

stat

23,46

Fălticeni

I Baia

33A

stat

2,75

Fălticeni

I Baia

32C

stat

23,85

Fălticeni

I Baia

33B

stat

1,23

Fălticeni

I Baia

stat

2,05

Fălticeni

I Baia

stat

3,5

Fălticeni

I Baia

stat

7,58

Fălticeni

I Baia

stat

0,06

Fălticeni

I Baia

stat

10,98

Fălticeni

I Baia

12CC

stat

0,27

162

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

I Baia

40C

stat

3,15

Fălticeni

I Baia

34C

stat

4,37

Fălticeni

I Baia

12C

stat

0,97

Fălticeni

I Baia

33E

stat

13,16

Fălticeni

I Baia

39C

stat

10,15

Fălticeni

I Baia

12F

stat

4,12

Fălticeni

I Baia

12B

stat

0,75

Fălticeni

I Baia

13B

stat

1,05

Fălticeni

I Baia

40A

stat

24,29

Fălticeni

I Baia

18A

stat

16,19

Fălticeni

I Baia

40D

stat

0,54

Fălticeni

I Baia

13D

stat

1,16

Fălticeni

I Baia

12D

stat

40,74

Fălticeni

I Baia

34A

stat

26,9

Fălticeni

I Baia

13A

stat

4,64

Fălticeni

I Baia

39D

stat

10,09

Fălticeni

I Baia

34B

stat

7,49

Fălticeni

I Baia

15B

stat

7,98

Fălticeni

I Baia

14B

stat

4,41

163

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

I Baia

35B

stat

0,31

Fălticeni

I Baia

39A

stat

2,39

Fălticeni

I Baia

39B

stat

11,96

Fălticeni

I Baia

13C

stat

10,25

Fălticeni

I Baia

36E

stat

0,59

Fălticeni

I Baia

38E

stat

9,37

Fălticeni

I Baia

stat

22,61

Fălticeni

I Baia

37VV

stat

0,39

Fălticeni

I Baia

38C

stat

0,67

Fălticeni

I Baia

38D

stat

9,26

Fălticeni

I Baia

14A

stat

14,01

Fălticeni

I Baia

35A

stat

31,81

Fălticeni

I Baia

38B

stat

2,39

Fălticeni

I Baia

15A

stat

19,71

Fălticeni

I Baia

stat

19,33

Fălticeni

I Baia

38A

stat

2,61

Fălticeni

I Baia

36B

stat

0,8

Fălticeni

I Baia

37C

stat

9,51

Fălticeni

I Baia

45CC

stat

0,2

164

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

I Baia

45D

stat

0,41

Fălticeni

I Baia

45A

stat

2,06

Fălticeni

I Baia

36C

stat

2,46

Fălticeni

I Baia

45E

stat

1,6

Fălticeni

I Baia

36A

stat

29,44

Fălticeni

I Baia

37B

stat

14,77

Fălticeni

I Baia

45B

stat

6,39

Fălticeni

I Baia

46C

stat

9,74

Fălticeni

I Baia

46A

stat

1,81

Fălticeni

I Baia

47B

stat

19,15

Fălticeni

I Baia

46B

stat

10,13

Fălticeni

I Baia

47A

stat

11,34

Fălticeni

I Baia

45C

stat

4,81

Fălticeni

I Baia

45AA

stat

0,64

Fălticeni

I Baia

12A

stat

5,47

Fălticeni

I Baia

36D

stat

0,75

Fălticeni

I Baia

36F

stat

0,84

Fălticeni

I Baia

36I

stat

0,31

Fălticeni

I Baia

36G

stat

0,24

165

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

I Baia

37A

stat

5,35

Fălticeni

I Baia

40B

stat

0,56

Fălticeni

II Sasca

stat

1,02

Fălticeni

II Sasca

stat

12,72

Fălticeni

II Sasca

stat

1,88

Fălticeni

II Sasca

4MM

stat

5,11

Fălticeni

II Sasca

2PP

privată

25,24

Fălticeni

II Sasca

5MM

stat

2,85

Fălticeni

II Sasca

stat

2,97

Fălticeni

II Sasca

stat

3,75

Fălticeni

II Sasca

stat

4,01

Fălticeni

II Sasca

stat

1,14

Fălticeni

II Sasca

3PP

privată

16,02

Fălticeni

II Sasca

stat

5,61

Fălticeni

II Sasca

4PP

privată

14,35

Fălticeni

II Sasca

5PP

privată

4,08

Fălticeni

II Sasca

stat

8,68

Fălticeni

II Sasca

stat

0,35

Fălticeni

II Sasca

stat

9,33

166

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

II Sasca

stat

7,15

Fălticeni

II Sasca

stat

17,53

Fălticeni

II Sasca

stat

8,67

Fălticeni

II Sasca

1PP

privată

22,73

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,54

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

4,62

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,99

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,38

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,65

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,62

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,64

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,55

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,64

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

8,27

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,46

Fălticeni

III Luncile Moldovei

17F

stat

4,51

Fălticeni

III Luncile Moldovei

18B

stat

3,04

Fălticeni

III Luncile Moldovei

18C

stat

Fălticeni

III Luncile Moldovei

18D

stat

0,78

167

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

III Luncile Moldovei

17A

stat

0,41

Fălticeni

III Luncile Moldovei

17H

stat

6,06

Fălticeni

III Luncile Moldovei

17E

stat

4,8

Fălticeni

III Luncile Moldovei

18F

stat

9,85

Fălticeni

III Luncile Moldovei

17D

stat

1,51

Fălticeni

III Luncile Moldovei

17C

stat

1,14

Fălticeni

III Luncile Moldovei

18E

stat

5,06

Fălticeni

III Luncile Moldovei

18G

stat

1,97

Fălticeni

III Luncile Moldovei

18H

stat

3,17

Fălticeni

III Luncile Moldovei

18A

stat

2,9

Fălticeni

III Luncile Moldovei

17G

stat

5,2

Fălticeni

III Luncile Moldovei

17B

stat

8,45

Fălticeni

III Luncile Moldovei

8AA

stat

0,36

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,52

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,65

Fălticeni

III Luncile Moldovei

8VV

stat

0,87

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,33

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

4,79

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,2

168

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,03

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,18

Fălticeni

III Luncile Moldovei

15C

stat

0,93

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,95

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,22

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,6

Fălticeni

III Luncile Moldovei

9AA

stat

0,78

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,02

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,82

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,57

Fălticeni

III Luncile Moldovei

15A

stat

3,88

Fălticeni

III Luncile Moldovei

15NN

stat

0,74

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

6,96

Fălticeni

III Luncile Moldovei

15B

stat

9,21

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,09

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,9

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,83

Fălticeni

III Luncile Moldovei

14B

stat

2,74

Fălticeni

III Luncile Moldovei

14NN

stat

0,53

169

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

III Luncile Moldovei

14D

stat

3,64

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,6

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

4,25

Fălticeni

III Luncile Moldovei

11A

stat

1,63

Fălticeni

III Luncile Moldovei

11C

stat

1,67

Fălticeni

III Luncile Moldovei

12B

stat

0,91

Fălticeni

III Luncile Moldovei

12D

stat

5,71

Fălticeni

III Luncile Moldovei

12A

stat

0,19

Fălticeni

III Luncile Moldovei

12E

stat

2,09

Fălticeni

III Luncile Moldovei

12G

stat

0,61

Fălticeni

III Luncile Moldovei

12A

stat

0,22

Fălticeni

III Luncile Moldovei

12F

stat

3,94

Fălticeni

III Luncile Moldovei

11E

stat

3,97

Fălticeni

III Luncile Moldovei

11D

stat

3,22

Fălticeni

III Luncile Moldovei

11B

stat

1,17

Fălticeni

III Luncile Moldovei

11F

stat

0,76

Fălticeni

III Luncile Moldovei

10A

stat

5,01

Fălticeni

III Luncile Moldovei

9CC

stat

0,22

Fălticeni

III Luncile Moldovei

10C

stat

0,44

170

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

III Luncile Moldovei

10G

stat

4,04

Fălticeni

III Luncile Moldovei

10D

stat

6,57

Fălticeni

III Luncile Moldovei

10E

stat

0,5

Fălticeni

III Luncile Moldovei

10B

stat

3,82

Fălticeni

III Luncile Moldovei

10F

stat

0,17

Fălticeni

III Luncile Moldovei

10H

stat

0,22

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,24

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

4,03

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,36

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,05

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,62

Fălticeni

III Luncile Moldovei

14C

stat

6,86

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,22

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

7,44

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,3

Fălticeni

III Luncile Moldovei

7AA

stat

0,54

Fălticeni

III Luncile Moldovei

7NN

stat

0,74

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,78

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,57

171

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,74

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

4,56

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,1

Fălticeni

III Luncile Moldovei

6VV

stat

0,3

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,06

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

1,38

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,32

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,48

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,53

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

2,71

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,78

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

3,85

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

4,07

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,82

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

0,28

Fălticeni

III Luncile Moldovei

stat

7,48

Gura Humorului

I Capu Câmpului

87E

stat

4,23

Gura Humorului

I Capu Câmpului

87B

stat

6,24

172

Ocol silvic

Denumire unitate de

producție

Parcela

Subparcela

Unitate amenajistică

- UA

Forma de

proprietate

Suprafață - ha

Gura Humorului

I Capu Câmpului

87C

stat

5,19

Gura Humorului

I Capu Câmpului

87D

stat

0,85

Gura Humorului

I Capu Câmpului

87A

stat

5,97

Mălini

I Suha Mare

stat

10,19

Mălini

I Suha Mare

stat

1,34

Mălini

I Suha Mare

stat

2,26

Mălini

I Suha Mare

stat

2,28

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

0,48

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

0,92

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

0,07

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

0,3

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

1,12

Mălini

III Poiana Doamnei

1NN

stat

0,4

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

1,14

Mălini

III Poiana Doamnei

1AA2

AA2

stat

2,85

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

1,7

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

0,81

Mălini

III Poiana Doamnei

stat

0,87

Total

1350,29

173

Anexa nr. 17 la Planul de management

Alte specii relevante prezente în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, care nu au fost menționate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului

Dintre speciile de interes comunitar, în urma studiilor realizate în teren, în sit au fost identificate 4 specii de pești, considerate ca fiind relevante pentru aria protejată, incluse în Anexa II a Directivei 92/43/CEE, dar care nu sunt menționate în Formularul Standard Natura 2000 al sitului.

Cobitis taenia

- zvârlugă

Distribuție în aria protejată - specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: în râul Moldova, într-un braț mort a râului Moldova lângă localitatea Vadul Moldovei, într-un pârâu lângă localitatea Giulești.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: minim 599.570 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: nefavorabilă - inadecvată.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă, în urma aplicării măsurilor de management.

Starea globală de conservare a speciei: nefavorabilă - inadecvată.

Misgurnus fossilis

- țipar, chișcar

Distribuție în aria protejată: specia a fost găsită într-un braț mort al râului Moldova lângă localitățile Vadul Moldovei și Ciumulești.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: minim 1.440 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: nefavorabilă - rea. Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: nefavorabilă - rea.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă, în urma aplicării măsurilor de management.

Starea globală de conservare a speciei: nefavorabilă - rea.

Romanogobio kessleri

sinonim

Gobio kessleri

- porcușor de nisip

Distribuție în aria protejată: specia a fost găsită în următoarele ape din interiorul sitului: în râul Moldova și pârâul Râșca.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: minim 181.300 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă, în urma aplicării măsurilor de management.

Starea globală de conservare a specie: favorabilă.

Romanogobio uranoscopus

sinonim

Gobio uranoscopus

- porcușor de vad

Distribuție în aria protejată: specia a fost găsită în râul Moldova între localitățile Capu Câmpului și Capu Codrului.

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: minim 330.000 de indivizi. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei: favorabilă.

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei în viitor: favorabilă, în urma aplicării măsurilor de management.

Starea globală de conservare a speciei: favorabilă.

Hartă de distribuție a speciei

Cobitis taenia

Hartă de distribuție a speciei

Misgurnus fossilis

Hartă de distribuție a speciei

Romanogobio kessleri

Hartă de distribuție a speciei

Romanogobio uranoscopus

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL

SITULUI ROSCI0365 RÂUL MOLDOVA ÎNTRE PĂLTINOASA ȘI RUȘI

REGULAMENTUL

SITULUI ROSCI0365 RÂUL MOLDOVA ÎNTRE PĂLTINOASA ȘI RUȘI CAPITOLUL I. DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Scopul prezentului Regulament este de a stabili regulile care trebuie respectate pe sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în acord cu prevederile legislației de mediu în vigoare.

Articolul 2

Respectarea acestor reguli este obligatorie atât pentru custode, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariei protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri și/sau desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei protejate.

Articolul 3

Principiile și elementele strategice ce stau la baza prezentului Regulament sunt:

principiul conservării biodiversității și al ecosistemelor specifice zonei protejate;

principiul implementării și respectării atitudinii eco-civice;

principiul transparenței în luarea deciziilor și implementarea acestora.

Articolul 4

Custodia sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși a fost atribuită Societății Ecologice pentru Studierea și Protejarea Faunei și Florei Sălbatice

„Aquaterra”.

Articolul 5

Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, revine Societății Ecologice pentru Studierea și Protejarea Faunei și Florei Sălbatice „Aquaterra”, conform Convenției de custodie nr. 336 din 3.03.2014, încheiată cu Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, în calitate de autoritate responsabilă. În acest scop custodele:

își însușește Planul de management prin care se realizează gospodărirea sitului;

urmărește respectarea Planului de management;

organizează și desfășoară activități specifice și supraveghează toate activitățile care se desfășoară pe teritoriul sitului, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor de management ale sitului, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările

și completările ulterioare.

Articolul 6

Activitățile custodelui legate de conservarea biodiversității pot fi realizate în colaborare cu instituții științifice și de învățământ, organizații neguvernamentale de specialitate și consultanți științifici.

Articolul 7

Pentru aplicarea măsurilor de protecție, conservare și utilizare durabilă a resurselor naturale, va fi încurajată menținerea practicilor și cunoștințelor tradiționale în valorificarea resurselor, în beneficiul comunităților locale.

Articolul 8

Participarea factorilor interesați la managementul sitului, se asigură prin organizarea, de către custode, a unor întâlniri cu reprezentanții autorităților interesate, dezbateri publice cu membrii comunităților locale și întâlniri cu operatorii economici interesați.

Capitolul II ÎNFIINȚARE, SUPRAFAȚĂ, SCOP, LIMITE

Articolul 9

(1)

Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, a fost desemnat sit de importanță comunitară prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Suprafața totală a sitului este de 5303 ha, incluse în județele Neamț și Suceava, pe teritoriul comunelor Drăgănești, Baia, Berchișești, Bogdănești, Boroaia, Capu Câmpului, Cornu Luncii, Forăști, Fântâna Mare, Mălini, Păltinoasa, Râșca, Vadu Moldovei,Valea Moldovei și a municipiului Gura Humorului.

(3)

Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară, în raport cu orice alte obiective, cu excepția celor care privesc:

asigurarea securității naționale;

asigurarea securității și sănătății oamenilor și animalelor;

prevenirea și înlăturarea efectelor unor catastrofe naturale .

(4)

Regimul de protecție se stabilește indiferent de destinația terenului și de deținător, iar respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare precum și cu alte dispoziții legale în materie.

Articolul 10

(1)

Scopul pentru care a fost constituit acest sit, este conservarea, menținerea și acolo unde este cazul readucerea într-o stare de conservare favorabilă, a speciilor de interes

conservativ și a habitatelor specifice.

(2)

Obiectivele de conservare ale sitului sunt 9 specii de faună de interes comunitar, menționate în Planul de management,

Articolul 11

Limitele sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși sunt cele reglementate prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 12

(1)

Managementul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși necesită măsuri legale, administrative sau contractuale, în scopul evitării deteriorării biotopurilor naturale și a habitatelor speciilor, precum și a perturbării ciclului de viață al acestora, în zonele care au fost desemnate.

(2)

Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar pentru managementul sitului, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, singur sau în combinație cu alte planuri ori proiecte aflate în derulare sau în fază de proiect, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potențiale asupra ariei naturale protejate, având în vedere obiectivele de conservare ale acesteia, conform prevederilor art. 28, din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(3)

Aplicarea managementului, urmărește menținerea interacțiunii armonioase a omului cu natura, prin protejarea diversității habitatelor și speciilor de floră și faună sălbatică. Se promovează păstrarea folosinței tradiționale ale terenurilor, încurajarea și consolidarea activităților, practicilor și culturii tradiționale ale populației locale, precum și asigurarea de condiții pentru activitățile educaționale, recreative și de cercetare științifică, cu acordul custodelui și prevederile legale în vigoare.

Capitolul III REGLEMENTAREA ACTIVITĂȚILOR

Articolul 13

Activitățile permise în situl de importanță comunitară ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși sunt următoarele:

activități științifice și educative;

activități de ecoturism, care nu necesită realizarea de construcții și/sau investiții;

utilizarea rațională a pajiștilor pentru cosit și/sau pășunat, numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităților care dețin pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora, în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele, cu speciile și efectivele avizate de custodele ariei, astfel încât să nu

fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente;

localizarea și stingerea operativă a incendiilor;

intervențiile pentru menținerea habitatelor, în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice, care constituie obiectul protecției;

intervențiile în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, la propunerea custodelui, cu avizul Academiei Române - Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii și aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului;

acțiunile de înlăturare a efectelor unor calamități, la propunerea autorităților de mediu competente, cu avizul custodelui ariei naturale protejate, în baza aprobării autorității publice centrale pentru protecția mediului, apelor și pădurilor;

acțiunile de prevenire și combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu necesită extrageri de arbori, și acțiunile de monitorizare ale acestora;

acțiunile de combatere a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar focare de înmulțire, la propunerea custodelui ariei naturale protejate și în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

activitățile de protecție a pădurilor, acțiunile de prevenire a înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din pădure în cantități care depășesc prevederile amenajamentelor, se fac cu acordul custodelui ariei naturale protejate, emis în baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultură;

activități tradiționale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita capacității productive și de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci și de plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfășura numai de persoanele fizice și juridice, care dețin sau administrează terenuri în interiorul ariei sau de comunitățile locale, cu aprobarea custodelui;

activități tradiționale de cultivare a terenurilor agricole și de creștere a animalelor, precum și alte activități tradiționale efectuate de comunitățile locale, conform tehnologiilor agrotehnice;

lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor și lucrări de conservare;

aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite și cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor în crâng,

în salcâmete și în zăvoaie de plop și salcie. În cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica și tratamentul tăierilor rase în parchete mici.

activități de vânătoare.

activități de pescuit recreativ – sportiv și științific.

activități de regularizare a albiei râului Moldova și de apărare contra inundațiilor.

activități specifice modului de producție ecologic, de cultivare a terenului agricol și creșterea animalelor, în conformitate cu legislația specifică din sistemul de agricultură ecologică.

ș) alte activități efectuate de comunitățile locale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 14

Studiile care planifică activități de exploatare a resurselor naturale pe suprafața sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși: silvice, agricole, zootehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice, și altele asemenea, proiectele care planifică lucrări de construcții de orice fel, activități sportive, culturale și educative,

se supun în mod obligatoriu, de către proiectanți sau organizatori, avizării custodelui.

Activitățile de silvicultură și exploatări forestiere

Articolul 15

Pădurile situate în raza sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se supun regimului silvic, indiferent de forma de proprietate.

Articolul 16

Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în aria protejată, se execută numai lucrările care sunt în concordanță cu Planul de management, promovându-se managementul conservativ al pădurilor, prin încurajarea regenerărilor naturale a speciilor ce edifică habitatele forestiere.

Articolul 17

Amenajamentele silvice ale unităților de producție ce intră în componența sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, vor fi revizuite în mod obligatoriu în termen de 12 luni de la aprobarea Planului de management. Până la revizuirea amenajamentului silvic, administratorii fondului forestier aplică doar acele prevederi ale amenajamentului silvic care sunt conforme legislației specifice ariilor naturale protejate.

Articolul 18

Pe terenurile care conțin vegetație forestieră în afara fondului forestier, respectiv perdele forestiere, tufișuri naturale, vegetație naturală de pe terenurile marginale ale culturilor agricole, de-a lungul căilor de comunicație rutieră, vegetație forestieră de pe terenurile cu categoria de folosință pășune împădurită, se execută numai lucrările care sunt în concordanță cu Planul de management și prevederile legale în vigoare.

Articolul 19

Se interzice plantarea de specii de arbori alohtoni, atât pe terenurile care fac parte din fondul forestier, cât și pe terenurile din afara fondului forestier, fiind recomandată și încurajată înființarea/replantarea unor arborete formate din specii autohtone, caracteristice zonei, după recoltarea speciilor alohtone.

Articolul 20

(1)

În intervalul de timp, 15 martie - 15 iulie, nu se execută lucrări de exploatare a pădurilor, personalul silvic efectuând doar următoarele activități:

paza și controlul pădurilor;

lucrări de punere în valoare și lucrări de întreținere a regenerărilor;

prevenirea înmulțirii în masă a dăunătorilor forestieri care nu necesită extrageri de material lemnos;

prevenirea și stingerea incendiilor.

(2)

Prin excepție de la prevederile alin. (1) în intervalul de timp 15 martie - 15 iulie, se pot efectua, acolo unde este cazul, următoarele lucrări de îngrijire a arboretelor: degajări, depresaje și curățiri.

(3)

În cazul parcurgerii arboretelor din arie cu tăieri de igienă, acestea se vor face numai cu avizul custodelui, ocazie cu care vor fi marcați și extrași arborii doborâți, precum și cei care sunt rupți sau uscați în procent de peste 70% din volumul arborelui.

Articolul 21

(1)

Se interzice tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, puieților sau lăstarilor, în afara prevederilor amenajamentelor în vigoare, precum și însușirea celor rupți sau doborâți de fenomene naturale sau de către alte persoane.

(2)

Se interzice distrugerea sau vătămarea arborilor, puieților sau lăstarilor.

(3)

Se interzic tăierile rase în cadrul exploatărilor forestiere și se va urmări eliminarea tăierilor în delict.

(4)

Se interzice pășunatul cu animale domestice în fondul forestier public și/sau privat, de pe raza sitului.

(5)

Se interzice prelevarea prin orice mijloace a solului fertil, a humusului sau a brazdelor de iarbă din fondul forestier, din aria protejată.

(6)

Pentru toate unitățile amenajistice silvice, în cazul unor intervenții, lucrări de îngrijire sau

exploatări forestiere, se vor lăsa un număr de 3-6 arbori/ha, din categoria iescarilor, arborilor groși, scorburoși, parțial uscați, în funcție de particularitățile fiecărei unitățile amenajistice. Aceștia vor fi identificați și inventariați de organele silvice, împreună cu custodele și vor rămâne în paza personalului silvic.

(5)

Se exceptează de la prevederile art. 21, activitatea de exploatare a vegetației în scopul întreținerii cursurilor de apă.

Activitățile de vânătoare, pescuit și colectarea plantelor

Articolul 22

Pe fondurile cinegetice care se suprapun pe suprafața sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se constituie zonele de liniște a vânatului, pe perimetrul ariei, de pe fondul respectiv. Cotele de recoltă aprobate pentru fiecare fond cinegetic, se realizează de pe restul suprafeței acestora, neinclusă în arie.

Articolul 23

Prin excepție de la prevederile anterioare, în interesul protejării florei și faunei sălbatice, al conservării habitatelor naturale, pentru prevenirea producerii unor daune importante, în interesul sănătății și securității publice sau pentru alte rațiuni publice de interes major, vânătoarea pe suprafața sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși se realizează în condițiile legii, de gestionarii fondurilor cinegetice, care se suprapun pe suprafața ariei, în cadrul cotelor de recoltă aprobate de autoritatea de mediu competentă,

Articolul 24

Acțiunile de vânătoare prevăzute în art. 23, se realizează cu informarea periodică, semestrială, prealabilă a custodelui și cu avizul acestuia.

Articolul 25

Evaluarea vânatului pe terenurile incluse în perimetrul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se realizează de gestionarii fiecărui fond cinegetic care se suprapune cu suprafața acestei arii, în prezența unui reprezentant al custodelui, separat de restul suprafeței acestor fonduri.

Articolul 26

Pescuitul sportiv este admis numai în baza permisului de pescuit recreativ sportiv, emis în condițiile legii, de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, prin organizațiile de pescari care gestionează această activitate în zonă. Activitățile privind protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura se supun prevederilor legale în vigoare.

Articolul 27

În perioada 01 noiembrie - 15 martie, se instituie zone de protecție pentru pescuit, în perimetrul de 1000 metri în aval și 1000 metri în amonte, de podurile rutiere și feroviare care traversează râul Moldova, cu avizul Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură.

Articolul 28

Custodele, poate institui limitarea temporară a accesului vânătorilor, pescarilor și a altor persoane în anumite zone ale sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în perioada reproducerii sau a depunerii icrelor, cu informarea prealabilă a tuturor factorilor interesați. Zonele menționate mai sus, vor fi delimitate de custode prin semne vizibile, evidențiate pe teren.

Articolul 29

(1)

Pe perioada prohibiției este interzis pescuitul la toate speciile acvatice. Este interzisă deținerea sau trecerea în perioadele interzise pentru pescuit pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, cu orice fel de unelte de pescuit.

(2)

Pescuitul comercial pe raza sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, este strict interzis.

(3)

Pescuitul din și/sau cu orice fel de ambarcațiuni este interzis.

(4)

Este interzis pescuitul resurselor acvatice vii, sub dimensiunile minime legale.

(5)

Este interzis pescuitul cu ostia, sulița, țepoaica sau cu orice alte unelte înțepătoare sau agățătoare, prin greblare sau harponare.

(6)

Este interzisă deținerea uneltelor interzise la pescuit sau prinderea peștelui cu unelte de plasă sau cu pripoane, pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.

(7)

Este interzis pescuitul electric, deținerea aparatelor și dispozitivelor care distrug resursele acvatice vii prin curentare, electrocutare, pescuitul cu materiale explozive, pescuitul cu substanțe toxice și narcotice, pescuitul cu japca și cu orice alte unelte neautorizate, precum și folosirea armelor de foc, în scopul omorârii peștilor sau a altor viețuitoare acvatice.

(8)

În scopul protecției hidrobionților, pescuitul se va face numai pe mal și nu în apă, în locul de depunere a icrelor, în gropile de iernat și la o distanță de 100 m de acestea;

(9)

Se exceptează de la prevederile art. 29, activitățile de pescuit științific, pe bază de autorizație eliberată de autoritățile competente.

Articolul 30

(1)

Pescuitul recreativ-sportiv, pe teritoriul ariei se realizează numai cu undițe sau lansete, în condițiile stabilite de lege și de regulamentele de pescuit recreativ sportiv avizate de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și de custodele ariei naturale protejate.

(2)

Puietul și exemplarele de pești capturate sub dimensiunile minime în timpul pescuitului sau exemplarele de specii strict protejate vor fi deversate, în mod obligatoriu, în apă, în stare vie.

Articolul 31

Faptele ilegale din domeniile vânătorii și pescuitului pot fi constatate și sancționate în condițiile legii, de personalul împuternicit în acest scop de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, apelor și pădurilor, pe domeniul de competență prevăzut de lege, din: Garda Națională de Mediu – Comisariatele județene, Garda Forestieră, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, de personalul împuternicit al custodelui, de personalul gestionarilor fondurilor cinegetice din zona ariei, de ofițerii și subofițerii de Poliție și/sau de Jandarmerie, precum și de alt personal împuternicit prin lege.

Articolul 32

(1)

Acțiunile de îngrijire a vânatului și exercitarea vânătorii, cele de protecție a fondului piscicol și de pescuit de pe toată suprafața ariei se organizează, în condițiile legii, de către personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice și asociațiilor de pescari sportivi din zona ariei protejate.

(2)

Personalul împuternicit al custodelui, exercită controlul activităților de vânătoare și pescuit recreativ sportiv, pe toată suprafața ariei.

Articolul 33

Valorificarea speciilor de floră și faună prevăzute în anexa 5 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor specii cu același regim de protecție se va face în condiții compatibile cu menținerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se, după caz, următoarele măsuri:

reglementarea accesului în anumite zone și/sau anumite perioade;

instituirea unor zone de protecție specială, permanente sau temporare;

interdicția temporară și/sau locală a recoltării și culegerii anumitor specii;

reglementarea perioadelor, a modurilor și mijloacelor de recoltare/capturare, în conformitate cu prevederile anexei nr. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

instituirea unui sistem de avizare pentru autorizarea a recoltării/capturării plantelor și animalelor în scopuri comerciale .

Articolul 34

(1)

Colectarea/recoltarea de specii de plante ierboase aflate sub regim de protecție, se poate face doar în scop științific, în condițiile legii.

(2)

Colectarea speciilor de plante medicinale comune se poate face numai de către membrii comunităților locale și în limita capacității de suport a ecosistemelor astfel:

în cantități mici necesare uzului familial – 2 kg de persoană;

în scop comercial, pe baza autorizației de mediu, obținută în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu avizul custodelui .

Activitățile de pășunat și agricole

Articolul 35

(1)

Se interzice conversia fânețelor/pășunilor în terenuri arabile sau de orice alt tip în aria protejată.

(2)

Vor fi folosite ca terenuri arabile doar terenurile, care până la intrarea în vigoare a prezentului Regulament au fost folosite ca atare.

(3)

Se vor încuraja inițiativele de schimbare a folosinței terenurilor arabile spre pășuni.

Articolul 36

(1)

Pe raza sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, cu excepția zonelor intravilane și a terenurilor destinate pășunatului, se interzice pășunatul

animalelor domestice care nu aparțin proprietarului terenului.

(2)

Prin excepție de la prevederile punctului 1, se permite accesul animalelor utilizate la

tracțiunea atelajelor sau în practicarea turismului ecvestru, pe drumurile autorizate precum și accesul animalelor de companie, care pot însoți stăpânii, ținute permanent în lesă, și după caz cu botniță. Animalele de companie trebuie să aibă certificat de vaccinare la zi.

(3)

Este strict interzis pășunatul animalelor domestice și/sau lăsarea acestora nesupravegheate pe terenurile cu vegetație forestieră din sit sau trecerea cu acestea prin pădurile proprietatea statului sau în cele private, de pe cuprinsul sitului.

(4)

Se va limita pășunatul la minimum 10 m de habitatele acvatice, cu scopul de a proteja vegetația lemnoasă și a preveni, în acest fel, eroziunea malurilor;

(5)

Se interzice pășunatul cu animale domestice de orice fel în albia râului Moldova.

Articolul 37

(1)

Pășunatul este permis numai pe pășunile comunale și proprietățile particulare

destinate expres în acest sens, de comunitățile locale sau deținătorii legali ai acestora, numai cu animale domestice, proprietatea membrilor comunităților ce dețin pășuni în interiorul ariei, pe suprafețele, în perioadele, cu speciile și efectivele aprobate de custode, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună prezente.

(2)

Amplasarea stânelor și a locurilor de târlire, se face în afara limitei ariei sau în interior, cât mai aproape de limita acesteia, cu avizul custodelui.

(3)

Este interzisă amplasarea stânelor la o distanță mai mică de 300 m, de zonele de pășune unde sunt galerii de popândău.

(4)

Este interzisă amplasarea locurilor de târlire la o distanță mai mică de 100 m, de cursurile de apă;

(5)

Este interzisă deținerea a mai mult de un câine, la fiecare stână, pentru paza animalelor, mai ales în vecinătatea zonelor în care au fost identificate exemplare de vidră.

Articolul 38

(1)

Se va urmări și promova pășunatul tradițional, cu efective de animale domestice de minim 0,3 U.V.M și de maximum 1,0 U.V.M.

(2)

Pășunatul se va desfășura în perioada 01 aprilie - 30 noiembrie. În afara acestui interval, prezența animalelor pe suprafața sitului este interzisă.

Articolul 39

Pe suprafața pășunilor din sit, sunt interzise orice activități, planuri sau proiecte care pot afecta habitatele naturale.

Articolul 40

Proprietarii de stâni au obligația de a obține toate avizele și autorizațiile prevăzute în actele normative în vigoare, în perioada premergătoare amplasării saivanelor, țarcurilor și a altor anexe gospodărești de pe lângă acestea.

Articolul 41

Custodele monitorizează activitatea de pășunat în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, pentru stabilirea impactului acestei activități asupra florei și faunei sălbatice din sit și pentru stabilirea unor eventuale restricții, referitoare la încărcătura

maximă de animale admisă pe unitatea de suprafață, precum și perioadele în care sunt permise anumite activități agricole și zootehnice, prin avizul pe care îl emite, în vederea desfășurării acestora.

Articolul 42

Cositul se poate efectua după data de 15 iulie, întotdeauna în etape, dinspre interiorul parcelei spre exteriorul acesteia, pe marginile fiecărei parcele lăsându-se o bandă necosită sau nepășunată, lată de 3 metri.

Articolul 43

Pe terenurile agricole din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se vor respecta următoarele bune condiții agricole și de mediu:

pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă și/sau să rămână nelucrat după recoltare, pe cel puțin 20% din suprafața arabilă totală;

nu este permisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale de pe terenul arabil;

nu este permisă efectuarea lucrării de arat, în condiții de umiditate excesivă a solului;

pajiștile permanente vor fi întreținute prin asigurarea unui nivel minim de pășunat sau prin cosirea lor cel puțin o dată pe an;

nu este permisă arderea vegetației pajiștilor permanente;

nu este permisă tăierea arborilor solitari și/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole;

nu este permis pășunatul pe terenurile agricole, cu excepția animalelor care aparțin proprietarului terenului agricol;

se interzice aplicarea de tratamente avio, pe terenurile cultivate din perimetrul sau la 500 m de vecinătatea sitului;

pe teritoriul ariei protejate este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic și introducerea unor specii alohtone;

se vor menține în terenurile deschise pâlcurile de arbuști formate din păducel -

Crataegus monogyna , porumbar -

Prunus spinosa , mur de câmp -

Rubus caesius , măceș -

Rosa canina

și alte specii lemnoase cu țepi.

Articolul 44

Intervențiile lucrative, de-a lungul apelor ce pot prejudicia regimul hidrologic al pajiștilor prin drenare și desecare, se află sub interdicție strictă.

Articolul 45

(1)

Proprietarii de terenuri extravilane situate în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, supuse unor restricții de utilizare pot obține recomandare din partea custodelui, în vederea scutirii de la plata impozitului pe teren, conform prevederilor legale;

(2)

Pentru terenurile din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, deținute în regim de proprietate privată sau concesionate, proprietarii ori concesionarii pot primi compensații, pentru respectarea prevederilor restrictive din Regulament și din Planul de

management al ariei protejate.

Construcții

Articolul 46

În zonele intravilane cuprinse în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, amplasarea de construcții noi se va face cu respectarea prevederilor legale în domeniu și cu avizul custodelui.

Articolul 47

(1)

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de intravilan, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securității naționale, asigurarea securității și a sănătății oamenilor și animalelor, precum și pentru activități care vizează apărarea împotriva inundațiilor sau pentru obiectivele destinate cercetării științifice și bunei administrări a ariei naturale protejate.

(2)

Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, conform pct.1, se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 48

(1)

Toate planurile, proiectele, activitățile și programele, care vizează situl sau obiective din sit și din vecinătatea acestuia, se supun avizării custodelui, în conformitate cu cu legislația specifică în vigoare oare.

(2)

Custodele sitului emite avize, care conțin principalele motive și considerente care au stat la baza deciziei de emitere a avizului favorabil/nefavorabil.

(2)

Custodele mai poate emite adeverințe necesare proprietarilor/deținătorilor de terenuri, pentru a beneficia de facilități prevăzute de actele normative în vigoare, pentru terenurile din sit.

Articolul 49

Emiterea adeverințelor se realizează pe baza următoarelor documente:

cerere scrisă din partea titularului/beneficiarului sau a reprezentantului acestuia;

plan de încadrare în zonă și plan de amplasament cu limitele sitului, cu precizarea coordonatelor geografice

de tip Stereo 70 ale amplasamentului. Aceste coordonate vor fi prezentate sub formă de vector, în format digital, cu referință geografică, în sistem de proiecție națională Stereo 1970, sau ca un tabel în format electronic conținând coordonatele conturului

- X, Y - în sistem de proiecție națională Stereo 1970;

extras de carte funciară în original sau copie certificată de conformitate cu originalul, valabilă la momentul depunerii cererii, precum și alte acte care dovedesc că titularul este deținătorul

legal

terenului

care

dorește

realizarea activităților/proiectelor/planurilor/programelor;

copie certificată de conformitate cu originalul după cartea de identitate a titularului, dacă acesta este persoană fizică sau copie certificată de conformitate cu originalul, după codul unic de înregistrare a titularului, dacă acesta este persoană juridică.

dovada achitării tarifului de emitere a adeverinței.

Efectuarea lucrărilor de decolmatare, reprofilare și regularizare a râului Moldova între Păltinoasa și Ruși

Articolul 50

Lucrările de decolmatare, reprofilare și regularizare a râului Moldova din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se efectuează cu respectarea următoarelor reguli:

se interzice extragerea agregatelor minerale din albia râului Moldova, cu excepția zonelor unde din cauza depunerilor, există riscul unor inundații sau eroziuni accentuate ale malurilor râului.

se interzice transportul agregatelor minerale pe drumurile care tranzitează fondul forestier de pe raza ariei, fără aprobarea custodelui și a deținătorului terenului.

se interzice exploatarea agregatelor minerale, precum și efectuarea de activități conexe, în perioada 01 aprilie – 31 iulie.

se interzice depășirea cotei de talveg a râului Moldova în timpul lucrărilor de decolmatare reprofilare și regularizare a râului Moldova.

Articolul 51

În vederea realizării lucrărilor de regularizare, decolmatare și recalibrare a albiei râului Moldova, se vor impune următoarele măsuri:

se va interzice realizarea acestor lucrări în perioada de reproducere a speciilor de pești de interes comunitar - majoritatea speciilor ihtiofaunei de interes comunitar își depun ponta pe substrat nisipos și pietros, aflat în zone cu adâncime mică a apei – în vecinătatea malurilor, riscând astfel să fie compromisă întreaga generație prin excavările realizate;

se va interzice realizarea lucrărilor de excavare direct din albia râului, în perioada de reproducere a speciilor de interes comunitar;

se interzice tranzitarea cursului râului, prin apă, cu orice mijloace de transport sau utilaje; când situația o impune se vor folosi podurile de acces existente sau vor fi amenajate poduri temporare din tuburi de beton;

controlul strict al lucrărilor de regularizare, decolmatare și reprofilare a albiei râului Moldova, de către autoritățile abilitate, astfel încât să se asigure respectarea condițiilor din avizele și autorizațiile emise de autoritățile competente pentru protecția mediului.

Articolul 52

Este obligatorie menținerea unei distanțe de cel puțin 1000 de metri între perimetrele în care se efectuează lucrări de decolmatare, reprofilare și regularizare a râului Moldova, cu excepția situațiilor justificate, încadrate la art. 53 lit. b.

Articolul 53

Activitățile specifice de gospodărire a apelor se vor face cu respectarea avizelor/autorizațiilor și cu un impact cât mai redus asupra speciilor și habitatelor din sit, care fac obiectul protecției, sub supravegherea custodelui. În acest scop sunt permise:

realizarea lucrărilor de investiții autorizate, efectuate de Administrația Bazinală de Apă Siret;

acțiuni de intervenție în albia minoră, pentru asigurarea secțiunii optime de scurgere pentru debite medii și mari ale râului Moldova;

măsuri de protecție împotriva animalelor care periclitează siguranța și integritatea digurilor;

intervenții de urgență ale autorităților de gospodărire a apelor în cazuri excepționale.

(2) La sfârșitul lucrării de regularizare, decolmatare și recalibrare, titularul lucrării are obligația de a reabilita situl, pe suprafața pe care a intervenit, în maximum 2 luni de la finalizarea lucrării.

Articolul 54

(1)

Sunt interzise lucrările de betonare sau pavare a fundului apei sau a malurilor, lucrările de decopertare a lor și taluzarea acestora, exceptând cazul eroziunilor puternice care pot pune în pericol obiective de importanță locală, județeană sau națională.

(2)

Nu se vor întreprinde lucrări de întrerupere a conectivității longitudinale a râului, cu excepția lucrărilor strict necesare pentru apărarea împotriva inundațiilor.

(3)

Sunt interzise lucrările de întrerupere a conectivității laterale a râului - tăierea meandrelor, a curbelor naturale.

(4)

Modificările în structura malurilor se vor permite doar în cazuri de reconstrucție ecologică a habitatelor, cu avizul scris al custodelui;

(5)

Fac excepție de la prevederile prezentului articol situațiile prevăzute la art. 53.

Articolul 55

Sunt interzise intervențiile asupra cursurilor de apă pentru construcții ce pot reprezenta bariere pentru deplasarea peștilor, cu excepția lucrărilor strict necesare pentru apărarea împotriva inundațiilor.

Articolul 56

Sunt interzise forările hidrologice, indiferent de scop, fără avizul custodelui.

Articolul 57

Producerea modificărilor în structura naturală a zonelor acvatice, inclusiv a zonelor care perturbă liniștea acestora este interzisă;

Articolul 58

(1)

Se interzice distrugerea, arderea și tăierea vegetației ierboase și lemnoase precum și folosirea tratamentelor chimice în interiorul și în vecinătatea ecosistemelor acvatice

ale ariei protejate, în orice perioadă a anului.

(2)

Se desemnează și se menține obligatoriu o zonă tampon, cu vegetație naturală în jurul habitatelor umede naturale, de minimum 10 m lățime.

Articolul 59

(1)

Este interzisă realizarea oricăror lucrări hidrotehnice care au drept urmare modificarea cursurilor de apă și apariția unor dezechilibre în menținerea nivelului hidric natural prin punerea sub interdicție a drenajelor prin canale de desecare dar și a îndiguirilor care pot duce la creșterea nivelului apei în zonele cu prezență certă a populațiilor de vidră și amfibieni.

(2)

Prin excepție de la cele menționate mai sus, atunci când activitățile de îndiguire și drenaj sunt necesare din considerente care țin de asigurarea sănătății și securității oamenilor și animalelor, precum și a apărării contra calamităților, se va urmări limitarea la minim a acestora.

Articolul 60

Este interzisă degradarea stabilității malurilor, prin lucrări de decopertare a teraselor râului Moldova și de exploatare a depunerilor de nisip și pietriș din albie, cu excepția situațiilor în care aceste lucrări sunt necesare din considerente ce țin de regularizarea cursului

albiei și prevenirea producerii unor calamități naturale.

Articolul 61

Este interzisă utilizarea îngrășămintelor chimice și pesticidelor, în vecinătatea cursurilor de apă din arie, la o distanță mai mică de 200 m, de albia minoră a apelor din sit.

Articolul 62

Este interzisă traversarea cursurilor de apă și/sau oprirea în vecinătatea acestora a autovehiculelor care prezintă scurgeri de carburanți/uleiuri.

Articolul 63

Este interzisă orice formă de intervenție antropică asupra cursului de apă al râului Moldova, în perioada de reproducere, depunere a icrelor și predezvoltare a speciilor, în perioada mai-iulie pentru

Barbus meridionalis

și

Sabanejewia aurata

și în perioada aprilie – iunie pentru

Cobitis taenia .

Articolul 64

Pentru identificarea zonelor potențiale de conflict, este necesară suprapunerea hărților resurselor minerale, peste hărțile Natura 2000 pentru ca proiectele viitoare să poată fi amplasate în afara zonelor respective oriunde este posibil. Aceasta se realizează în consultare cu toți factorii interesați și grupurile de interes pentru a putea fi explorate alternative viabile, astfel încât să se evite situl sau să se reducă la minimum riscul unor efecte negative asupra acestuia, păstrându-i integritatea.

Articolul 65

(1)

Orice plan sau proiect care are un efect asupra sitului respectiv, însă nu este susceptibil de a-i submina obiectivele de conservare, nu poate fi considerat susceptibil de a avea un efect semnificativ asupra sitului.

(2)

Dacă un plan sau proiect este susceptibil de a submina obiectivele de conservare a sitului, acesta trebuie considerat neapărat ca fiind susceptibil de a avea un efect semnificativ asupra sitului. În evaluarea efectelor potențiale ale unui plan sau proiect, importanța acestora trebuie

stabilită în funcție de caracteristicile și condițiile specifice de mediu ale sitului, afectat de planul sau proiectul respectiv.

(3)

Orice plan sau proiect care nu are o legătură directă cu situl sau nu este necesar pentru gestionarea sitului, dar care l-ar putea afecta în mod semnificativ, singur sau în combinație

cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus unei evaluări corespunzătoare a efectelor potențiale asupra sitului, în funcție de obiectivele de conservare ale acestuia.

(4)

Orice plan/proiect care nu are un efect semnificativ, dacă este examinat în combinație cu alte planuri sau proiecte din zonă, efectele cumulate se pot dovedi a fi semnificative.

(5)

În analizarea efectelor potențiale cumulate, custodele ia în considerare planurile/proiectele care au fost deja finalizate, cele care sunt aprobate de autoritățile competente sau cele a căror planificare este în curs de aprobare.

Articolul 66

Zona de extracție poate fi restricționată de custode, la o suprafață maximă pe an, și se pot impune anumite restricții asupra operațiunilor de extracție pentru a se reduce la minimum efectele potențiale asupra sitului. În plus, se prevăd măsuri specifice de atenuare a riscurilor, prin intermediul autorizației emise de autoritatea competentă, pentru a reduce eventualele efecte negative.

Turismul, circulația în perimetrul ariei naturale protejate și regulile de vizitare

Articolul 67

În situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, sunt permise activități de turism și educație ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului Regulament.

Articolul 68

Deschiderea de trasee turistice, întreținerea marcajelor turistice și amplasarea panourilor indicatoare și informative pot fi făcute de către custode sau de alte organizații numai cu avizul custodelui și după omologarea acestora, conform prevederilor legale.

Articolul 69

Vizitarea ariei este permisă numai pe traseele marcate în acest sens de custode.

Articolul 70

Accesul persoanelor în fondul forestier este permis doar pe drumurile deschise circulației publice, cu excepția proprietarilor și administratorilor pădurii, al personalului silvic și al firmelor care execută activități de exploatare forestieră în zona ariei, precum și al personalului custodelui, personalului

Administrației Naționale Apele Române, Gărzii Naționale de Mediu, Gărzii Forestiere, al Agenției pentru Protecția Mediului, al structurilor din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, al Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, al autorității administrației publice locale și al instituțiilor care se ocupă cu

ordinea publică, siguranța națională și situațiile de urgență.

Articolul 71

Sunt interzise accesul și circulația cu mijloace motorizate în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, în afara drumurilor publice, pe drumurile de exploatare agricolă, cu excepția personalului custodelui, al asociațiilor de pescari care au autorizație de organizare a pescuitului recreativ – sportiv pe râul Moldova, al personalului Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, al Administrației Naționale Apele Române, precum și al echipelor de intervenție în situații de urgență.

celor ce aparțin firmelor care execută lucrări autorizate în perimetrul sitului, a autovehiculelor de intervenție în caz de necesitate.

Articolul 72

Este interzisă fragmentarea habitatelor în sit, prin amenajarea de noi drumuri sau alte obstacole pentru speciile de mamifere sau amfibieni de interes comunitar/național.

Articolul 73

Este interzis accesul în sit cu ambarcațiuni cu motor, indiferent de tipul lor cu excepția personalului custodelui, al asociațiilor de pescari care au autorizație de organizare a pescuitului recreativ – sportiv pe râul Moldova, al personalului Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, al Administrației Naționale Apele Române, precum și al echipelor de intervenție în situații de urgență.

Articolul 74

(1)

Sunt interzise aprinderea focului și camparea pe teritoriul ariei naturale protejate, în afara zonelor special amenajate și marcate în acest sens de custode.

(2)

Sunt strict interzise colectarea și defrișarea vegetației lemnoase de orice fel pentru

foc.

(3)

În locurile de campare în care nu se asigură lemn de foc de către proprietari, se

permite doar utilizarea lemnului adus de turiști sau a primusului.

(4)

Este interzisă aprinderea focului în fondul forestier sau la o distanță mai mică de 50 metri de limita acestuia.

Articolul 75

Perturbarea liniștii în perimetrul ariei, cu excepția zgomotelor inerente activităților autorizate este strict interzisă.

Articolul 76

(0)

Camparea pe teritoriul ariei protejate se reglementează astfel:

(1)

Camparea este permisă în locurile amenajate de către deținătorii de terenuri, cu avizul custodelui.

(2)

Săparea de șanțuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi este interzisă.

(3)

Camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situații:

pentru activitățile de cercetare, cu aprobarea custodelui;

pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul sitului, cu aprobarea custodelui, în situația în care sarcinile primite o impun.

Articolul 77

În locurile de campare se poate încasa un tarif de campare de către deținătorii legali ai terenului, în cazul în care se asigură condiții minime de campare. Acest tarif se aduce la cunoștința custodelui și se afișează obligatoriu în apropierea locului de campare, de către cei ce îl încasează.

Articolul 78

Competițiile și manifestările de grup de orice fel, pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se organizează doar cu avizul custodelui și al celorlalți administratori/deținători legali de terenuri.

Articolul 79

Este strict interzisă distrugerea sau degradarea, adăposturilor, podețelor, barierelor, panourilor informative sau a oricărei alte construcții ori amenajări de pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.

Articolul 80

Deșeurile rezultate din activitățile de turism și/sau vizitare se colectează pe teritoriul ariei protejate și vor fi depuse la punctele de colectare existente în localitățile limitrofe, indiferent de distanța la care se află aceste puncte de colectare.

Activitatea de cercetare științifică

Articolul 81

Cercetarea științifică va fi orientată, pe cât posibil, spre realizarea scopului primordial, cel de conservare a biodiversității și a peisajului de pe teritoriul ariei protejate.

Articolul 82

În baza rezultatelor temelor de cercetare desfășurate în aria protejată, acceptate și avizate de forurile științifice abilitate, custodele poate propune noi măsuri de conservare a sitului.

Articolul 83

(1)

Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul ariei protejate se desfășoară cu avizul custodelui. Colectarea de specii de floră și faună sălbatică în scop științific sau de cercetare, se face numai cu acordul scris al custodelui;

(2)

Custodele sprijină logistic, în măsura posibilităților, activitatea de cercetare, prin încheierea unor parteneriate cu diverse universități de profil și alte instituții de învățământ;

(3)

La finalizarea cercetărilor, titularii temelor de cercetare vor pune la dispoziția custodelui rapoartele de cercetare și/sau rezultatele cercetărilor.

Articolul 84

Activitatea de cercetare în cuprinsul ariei este efectuată de instituții de cercetare și învățământ și/sau de către colaboratori externi ai custodelui, pe baza unui contract de cercetare încheiat cu aceștia. Clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părți. Dreptul asupra rezultatelor se stabilește prin contract.

Gestionarea deșeurilor și altor substanțe cu potențial poluant

Articolul 85

(0)

Regimul deșeurilor pe teritoriul sitului ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși se reglementează astfel:

(1)

Este interzisă abandonarea și/sau depozitarea deșeurilor de orice fel, pe teritoriul ariei protejate.

(2)

Se interzice proprietarilor și/sau administratorilor terenurilor din aria protejată, să permită depozitarea pe terenurile pe care le dețin pe raza sitului a oricăror feluri de deșeuri.

(3)

Gestionarii locurilor de campare au responsabilitatea depozitării temporare a deșeurilor, cu respectarea condițiilor legale, astfel încât să nu existe posibilitate de acces pentru câini și animale sălbatice.

(4)

Autoritățile publice locale de pe raza sitului de importanță comunitară au responsabilitatea colectării și transportului deșeurilor menajere din localități, la punctele legale de colectare a deșeurilor.

(5)

Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul ariei protejate au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor, împreună cu autoritățile administrației publice locale.

Articolul 86

Spălatul mașinilor sau a altor obiecte ce pot cauza poluarea, precum și utilizarea detergenților, în apele curgătoare și în bălțile naturale de pe raza sitului sunt interzise.

Articolul 87

Se interzice depozitarea pe maluri, în albia râului Moldova și a afluenților săi cuprinși în arie, în zonele umede și în bălți, a deșeurilor de orice fel, sau introducerea în ape a unor substanțe explozive, tensiune electrică, narcotice, precum și orice fel de substanțe toxice.

Articolul 88

Este interzisă deversarea oricăror substanțe, ape uzate, nămoluri și altele asemenea în aria protejată.

Alte activități interzise în situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși

Articolul 89

Este interzisă tăierea vegetației lemnoase, pe o rază de minim 500 de metri, în zonele unde există galerii locuite de populații de vidră, în perioada reproducerii și a creșterii puilor, respectiv 01 aprilie – 30 iunie.

Articolul 90

Este interzisă distrugerea, arderea și tăierea vegetației ierboase și lemnoase precum și folosirea tratamentelor chimice, în interiorul sitului și la o distanță de până la 100 m –de habitatele speciilor de amfibieni și mamifere de interes comunitar.

Articolul 91

Pentru speciile de plante și animale sălbatice terestre, acvatice și subterane, care se află sub regim strict de protecție, inclusiv cele prevăzute în anexa nr. 4 din Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru speciile incluse în Lista Roșie Națională, care trăiesc în sit și în vecinătate, sunt interzise :

orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;

distrugerea și/sau culegerea intenționată a cuiburilor și ouălor din natură;

deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

recoltarea florilor și fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu intenție a acestor plante în habitatele lor naturale;

deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop, fără autorizația emisă de autoritatea de mediu competentă.

Articolul 92

Este interzisă depozitarea substanțelor cu impact poluant asupra aerului, apei și solului, în habitatele de pe teritoriul sitului.

Capitolul IV FINANȚAREA ACTIVITĂȚILOR

Articolul 93

(1)

Finanțarea activităților din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși, se asigură din fonduri provenite:

din bugetul de stat;

din activități proprii și din sistemul de tarife al custodelui, conform legislației specifice în vigoare și din amenzi;

din proiecte de finanțare elaborate de către custode sau în colaborare cu alte organizații/instituții și finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale;

din subvenții, donații, sponsorizări, contribuții legale.

(2)

Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariei naturale protejate, potrivit Regulamentului, custodele poate institui un sistem de tarife, cu avizul autorității de mediu competente.

(3)

Tarifele prevăzute la alin (2) se constituie ca venituri proprii și se pot institui pentru vizitarea sau pentru facilitățile, serviciile și activitățile specifice, desfășurate în aria naturală protejată, în conformitate cu prevederile Regulamentului ariei naturale protejate.

(4)

Veniturile provenite din încasarea tarifele prevăzute la alin (2) vor fi folosite numai în scopul desfășurării unor activități în legătură cu buna administrare a ariei naturale protejate.

Articolul 94

Tariful de vizitare al ariei se stabilește de către custode și se avizează de către

autoritatea de mediu competentă, în condițiile legii.

Capitolul V SANCȚIUNI

Articolul 98

Pentru realizarea acțiunilor de control și aplicarea sancțiunilor, se va respecta procedura prevăzută în Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 , cu modificările ulterioare;

Articolul 99

Încălcarea dispozițiilor prezentului Regulament atrage după caz, răspunderea contravențională, penală, materială sau civilă, conform legislației în vigoare, atât de către persoane fizice cât și juridice.

Articolul 100

Încălcarea prevederilor din prezentul Regulament constituie contravenție dacă faptele nu au fost săvârșite astfel încât potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.

Articolul 101

Indiferent de natura răspunderii, urmările prejudiciilor aduse mediului prin încălcarea prezentului Regulament, vor fi înlăturate de făptaș, indiferent de culpă, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului. Costurile pentru repararea prejudiciului vor fi suportate de autorul prejudiciului, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”.

Articolul 102

(1)

Încălcarea prevederilor legale, altele decât cele sancționate conform cu legislația specifică privind protecția mediului, respectiv privind regimul ariilor naturale protejate, se sancționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare, de către persoanele împuternicite prin alte acte normative specifice.

(2)

Sancțiunile stabilite pentru încălcarea prezentului Regulament se pot aplica atât persoanelor fizice cât și persoanelor juridice.

Articolul 103

Cuantumul amenzilor este stabilit de legislația specifică privind protecția mediului și a regimului ariilor naturale protejate, precum și a altor reglementări.

Articolul 104

(1)

Contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore, de la data încheierii procesului-verbal,

(2)

Dispozițiile referitoare la alin 1 se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 105

Aplicarea prevederilor prezentului Regulament se face de către custode și de către personalul organelor competente în acest sens.

Articolul 106

Actele de constatare a contravențiilor, întocmite de agenții constatatori sunt acte procedurale, potrivit reglementărilor legale, cu toate efectele prevăzute de legislația în

vigoare.

Capitolul VI DISPOZIȚII FINALE

Articolul 107

Personalul custodelui, împuternicit cu legitimație de control, are dreptul de acces nelimitat pe terenurile din cuprinsul ariei protejate, indiferent de forma de proprietate.

Articolul 108

Orice persoană fizică sau juridică ce deține proprietăți în cadrul sitului sau care se află în perimetrul acestuia are obligația de a furniza informațiile sau datele solicitate de custode, în vederea unui management eficient al ariei protejate.

Articolul 109

(1)

Orice persoană fizică sau juridică ce se află în perimetrul sitului are obligația să se legitimeze la solicitarea expresă a personalului de control al custodelui.

(2)

Orice persoană fizică sau juridică ce deține proprietăți în cadrul sitului sau care se află în perimetrul acestuia are obligația să asiste personalul custodelui în activitatea de verificare și control și de a facilita controlul activităților ai căror titulari sunt, precum și prelevarea de probe.

Articolul 110

Custodele sitului are obligația să prezinte anual, la autoritatea competentă pentru protecția mediului, un raport corect și complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute, acțiunile întreprinse în baza Planului de management, precum și situația realizării obligațiilor asumate în Convenția de custodie.

Articolul 111

În cazul producerii de fenomene de forță majoră, precum inundații, incendii, calamități, epizootii, focare de infecții și altele asemenea, instituțiile abilitate intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înștiințării custodelui, care va participa la acțiunile de alertare și mobilizare, în vederea prevenirii și eliminării efectelor unor asemenea evenimente.

Articolul 112

În conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, după aprobarea Regulamentului, vor fi informate autoritățile administrației publice locale competente asupra obligativității actualizării documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism, prin integrarea prevederilor referitoare la situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși în cuprinsul acestor documentații, iar obligativitatea acestor demersuri revine administrației

publice locale.

Articolul 113

Regulamentul va fi adus la cunoștința publicului prin publicare pe pagina web a custodelui, prin popularizare prin intermediul primăriilor/unităților administrativ-teritoriale care au teritorii în cuprinsul ariei protejate.

Articolul 114

Avizul custodelui ariei naturale protejate este necesar pentru actualizarea

documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism existente, care cuprind suprafețe din situl ROSCI0365 Râul Moldova între Păltinoasa și Ruși.

Articolul 115

În vederea localizării cu exactitate a ariei naturale protejate, în documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism, în piesele grafice/desenate ale documentațiilor, este necesar ca, prin grija autorităților administrației publice locale competente, să fie incluse și limitele ariei naturale protejate, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 116

Prezentul Regulament poate fi modificat de către autoritatea competentă pentru protecția mediului, la propunerea custodelui, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.