Decizia nr. 668/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Cristina Cătălina Turcu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România în calitate de reprezentant legal al lui Dumitru Gurău în Dosarul nr. 1.381/2/2012* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.182D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Daniel Soare, lipsind cealaltă parte față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care arată, în esență, că statutul polițistului, care este funcționar public, ar trebui reglementat prin lege organică, iar nu prin ordin al ministrului autorității din care acesta face parte, așa cum statuează textul de lege criticat. Reglementarea prin ordin al ministrului în domeniul legii organice duce la încălcarea principiului separației puterilor în stat, aducând atingere, totodată, și principiului clarității și previzibilității legii. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

4. Reprezentantului Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, arătând că textul de lege criticat nu are legătură cu obiectul cauzei. În cauză este contestată legalitatea Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 600/2005, fără ca autorul excepției să mai fie subiect al unui raport de muncă. Dispoziția de destituire din funcție a făcut obiectul unui alt dosar decât acela în care a fost ridicată excepția, dosar în care acțiunea a fost respinsă, decizia fiind definitivă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 18 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.381/2/2012* Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România, în calitate de reprezentant legal al lui Dumitru Gurău, într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în constatarea nelegalității Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 600/2005.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că prevederile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, întrucât polițistul este subiect de al unui raport de serviciu, raport care ia naștere, se execută și încetează în condițiile unei legi organice speciale și nicidecum în condițiile unui ordin al unui ministru de resort care, în speță, nici nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Competența materială și funcțională, motivele și modalitatea de încetare a raportului de serviciu în cazul funcționarului public cu statut special sunt elemente cruciale, ce țin de esența legalității acestei măsuri, cu atât mai mult cu cât aceasta se ia fără vina funcționarului. Din aceste motive, în conformitate cu principiile statului de drept, competența materială și funcțională a persoanelor îndreptățite să dispună o asemenea măsură trebuie reglementată printr-o lege organică, în conformitate cu dispozițiile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, și nu printr-un ordin al ministrului afacerilor interne, astfel cum prevede textul de lege criticat. Astfel, ministrul de resort a emis Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 600/2005, nepublicat, al cărui conținut nu este nici previzibil și nici nu are forță juridică, nefiind intrat în vigoare. Neaducerea acestuia la cunoștință publică face iluzoriu dreptul autorului la apărare, acesta pierzându-și orice eficiență. Totodată, prin delegarea unei competențe ce aparține în exclusivitate legiuitorului, către un membru al Guvernului, sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii. În susținerea neconstituționalității prevederilor de lege criticate, este invocată

Decizia Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 .

7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece competențele în emiterea actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului nu pot fi stabilite printr-un act administrativ (reglementare secundară), ci trebuie stabilite prin lege. Doar în acest fel sunt îndeplinite condițiile privind previzibilitatea reglementării. Aceste componente vizează elemente esențiale ale raportului de serviciu al polițistului, ceea ce impune reglementarea lor prin lege.

8. Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Guvernul face referire la considerentele

Deciziei nr. 392 din 2 iulie 2014

considerând că, având în vedere similitudinea problematicii supuse atenției prin excepția ridicată cu aceea analizată prin decizia menționată, este posibil ca soluția și considerentele reținute de instanța de contencios constituțional să fie aplicabile și în cauza de față.

10. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este neconstituțional prin raportare la art. 1 alin. (3)-(5) și art. 73 alin. (3) lit. j) și lit. p) din Legea fundamentală, deoarece dispozițiile legale criticate nu numai că nu reglementează aceste elemente esențiale care conturează statutul acestei profesii, dar le lasă la latitudinea ministrului de resort. Așadar, nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului sunt reglementate printr-un act administrativ infralegal - Ordinul nr. 600/2005, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Referitor la art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală, se arată că dispozițiile constituționale impun adoptarea măsurilor legislative privind statutul funcționarilor publici prin lege organică, cu o majoritate parlamentară absolută, putând fi astfel considerată o extensie a dispozițiilor constituționale. Ca atare, statutul special de care trebuie să se bucure polițistul, învestit de altfel cu exercițiul autorității publice, este consacrat și garantat constituțional. Se face, de asemenea, referire la considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 392 din 2 iulie 2014 . Prevederile art. 24 alin. (1), art. 118 alin. (2) și art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție nu sunt incidente în cauză.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorului excepției și cele ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 133/2011

pentru modificarea

Legii nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 27 iunie 2011: "Competențele emiterii actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, în condițiile legii."

14. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele de lege criticate aduc atingere dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) ce reglementează principiul separației și echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) potrivit căruia "În România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit căruia prin lege organică se reglementează statutul funcționarilor publici.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unei "acțiuni în constatarea nelegalității Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 600/2005". În aceste condiții, Curtea reține că textul de lege supus controlului, respectiv

art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 , potrivit căruia "Competențele emiterii actelor administrative privind nașterea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului de serviciu al polițistului se stabilesc prin ordin al ministrului administrației și internelor, în condițiile legii", nu are legătură cu soluționarea cauzei, întrucât obiectul acesteia nu îl constituie contestarea încetării raportului de serviciu al polițistului.

16. Curtea constată că anularea actului administrativ privind încetarea raportului de serviciu al polițistului, respectiv Dispoziția Inspectoratului de Poliție al Județului Galați nr. S/272/5 august 2010, emisă în temeiul textului de lege criticat, a format obiectul unui alt dosar decât cel în care a fost ridicată excepția, respectiv Dosarul nr. 691/121/2011*, soluționat prin Sentința civilă nr. 397 din 15 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 563 din 24 ianuarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Galați.

17. Curtea constată că, având în vedere parcursul judiciar antereferit, formularea unei acțiuni distincte prin care s-a solicitat constatarea nelegalității Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 600/2005 nu poate atrage aplicabilitatea textului de lege criticat.

18. În consecință, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002 , deoarece aceasta nu îndeplinește condiția de admisibilitate a legăturii cu soluționarea cauzei, condiție prevăzută de

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 alin. (7) din Legea nr. 360/2002

privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Democratic al Bugetarilor din România în calitate de reprezentant legal al lui Dumitru Gurău în Dosarul nr. 1.381/2/2012* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2016.