Decizia nr. 793/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila

- judecător

Mihaela Ionescu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Bubău în Dosarul nr. 7.453/320/2015 al Curții de Apel Târgu Mureș -Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 514D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, avocat cu împuternicire depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autorului, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei.

4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, reținând că motivele invocate de autor privesc interpretarea și aplicarea normelor procesual penale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 14 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.453/320/2015, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Viorel Bubău în cadrul apelului formulat de autor împotriva Sentinței penale nr. 1.088 din 1 octombrie 2015, pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș în Dosarul nr. 7.453/320/2015.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține, în esență, că lipsa de precizie a normei legale de a reglementa, în cuprinsul art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, cadrul concret în care magistratul învestit cu revizuirea urmează să evalueze și să raporteze faptele și împrejurările noi, îi încalcă dreptul la un proces echitabil și libertatea individuală, sub toate aspectele. Susține că sintagma "fapte și împrejurări ce nu au fost cunoscute" a fost interpretată restrictiv, evaziv și impredictibil de către instanțele ce au soluționat fondul cauzei, norma procesual penală fiind interpretată în mod arbitrar. De asemenea, susține că se impune ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe dacă faptele și împrejurările dovedite cu înscrisuri la dosarul de fond, dar care nu au fost analizate și luate în considerare de către instanțele care s-au pronunțat în ciclul ordinar, pot intra în categoria faptelor și împrejurărilor noi.

7. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că revizuirea constituie o cale extraordinară de atac, reglementată de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, conform căruia "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Aceste dispoziții constituționale conferă legiuitorului competența exclusivă de a stabili procedura de judecată și îl îndrituiesc pe acesta ca, în considerarea unor situații deosebite, să stabilească reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procesuale, așa cum este și cazul reglementării exprese și limitative a cazurilor în care poate fi promovată revizuirea. Apreciază că normele procesual penale criticate nu aduc atingere dreptului constituțional la un proces echitabil. Faptul că revizuirea se poate exercita numai în anumite cazuri, strict și limitativ prevăzute de legiuitor, este firesc și explicabil datorită caracterului acesteia de cale extraordinară de atac și nu împiedică părțile interesate de a apela la instanțele judecătorești, de a fi apărate, de a promova căile de atac ordinare prevăzute de lege și de a se prevala de garanțiile procesuale care condiționează un proces echitabil. De altfel, posibilitatea exercitării căii de atac extraordinare a revizuirii reprezintă o garanție în plus a eliminării "pericolului neîndreptării erorilor judiciare", în concordanță cu imperativele dreptului la un proces echitabil, iar nu o încălcare a acestui drept. Reține, totodată, că evaluarea dacă anumite fapte sau împrejurări invocate de revizuent, în cererea de revizuire, îndeplinesc condiția prevăzută de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, să fie noi, mai exact să nu fi fost cunoscute la soluționarea cauzei, aparține instanței învestite cu soluționarea cererii de revizuire și excedează competenței Curții Constituționale. Reține, de asemenea, că autorul excepției nu a explicat, iar instanța nu a identificat vreo contrarietate între dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală și textele art. 23, art. 26 și art. 53 din Legea fundamentală.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. În susținerea soluției de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate, arată că autorul acesteia critică prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală pentru ceea ce nu conțin, astfel încât nu ne aflăm în prezența unei veritabile excepții de neconstituționalitate. În plus, observă că autorul excepției s-a mărginit să enumere o serie de prevederi constituționale fără a arăta, în concret, în ce constă contrarietatea dintre acestea și Constituție, ceea ce constituie un motiv de respingere a sesizării, întrucât nu ne aflăm în prezența unei veritabile excepții de neconstituționalitate. Într-o atare situație, dacă instanța de contencios constituțional s-ar socoti competentă să se pronunțe asupra excepției, s-ar substitui autorului în ceea ce privește motivarea acesteia, ceea ce este inadmisibil. În motivarea soluției de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arată că dreptul la un proces echitabil nu este afectat în niciun fel de norma procesual penală criticată. Normele de reglementare a competenței instanțelor judecătorești, a gradelor de jurisdicție, precum și a căilor de atac constituie reguli de procedură, a căror stabilire, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, se poate face numai prin lege. Menționează și faptul că, potrivit art. 129 din Constituție, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile legii, motiv pentru care opinează că prevederile art. 453 din Codul de procedură penală sunt conforme cu prevederile constituționale invocate de autorul excepției. Apreciază că normele procesual penale criticate sunt conforme și cu prevederile art. 53 din Constituție, câtă vreme accesul liber la justiție se realizează în condițiile legii, fiind supus unor condiționări, care se aplică fără discriminare și fără a aduce atingere însuși dreptului de acces la justiție. Consideră că prevederile art. 23 și art. 26 din Constituție nu sunt incidente în prezenta cauză.

10. Avocatul Poporului arată că a transmis punctul său de vedere în sensul constituționalității normelor procesual penale criticate, acesta fiind reținut în

deciziile Curții nr. 181 din 29 martie 2016

și

nr. 188 din 31 martie 2015 . Face precizarea că își menține punctul de vedere anterior exprimat.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Textul de lege criticat are următorul conținut: "Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: a)s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză."

14. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 23 privind libertatea individuală, art. 21 privind liberul acces la justiție și dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 26 privind viața intimă, familială și privată și art. 53 relativ la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției solicită ca instanța de contencios constituțional să se pronunțe dacă faptele și împrejurările dovedite cu înscrisuri la dosarul de fond, dar care nu au fost analizate și luate în considerare de către instanțele care s-au pronunțat în ciclul ordinar de judecată, pot intra în categoria faptelor și împrejurărilor noi la care face referire art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. Față de motivele formulate, Curtea constată că autorul excepției nu invocă veritabile critici de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de interpretare și aplicare a acestor prevederi de lege de către instanța de judecată. Or, asemenea aspecte nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Viorel Bubău în Dosarul nr. 7.453/320/2015 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2016.