Decizia nr. 678/2016

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Andreea Costin

- magistrat-asistent

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 3.471/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.717D/2015.

2. La termenul de judecată fixat în ședința publică din data de 22 septembrie 2016, în prezența reprezentantului părții Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, doamna consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, cu delegație depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, având în vedere cererea formulată de autoarea excepției de neconstituționalitate de amânare a judecății cauzei în vederea angajării unui apărător, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale

art. 14 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a amânat, prin încheiere, judecarea cauzei pentru data de 27 octombrie 2016. La acea dată au avut loc dezbaterile asupra cauzei în ședință publică în prezența reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Liliana Maria Jurj, din Baroul Alba, cu delegație depusă la dosar, a reprezentantului părții Consiliul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, doamna consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, cu delegație depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea, și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 57 și

art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , a amânat pronunțarea pentru data de 17 noiembrie 2016, dată la care a pronunțat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Încheierea din 20 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 3.471/2/2015, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție ridicată de Maria Maricica Chersa într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei hotărâri a Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prin care i-a fost respinsă contestația formulată împotriva unei hotărâri a Consiliului de disciplină prin care a fost sancționată disciplinar pentru încălcarea normelor de competență teritorială, respectiv pentru autentificarea unui act în afara circumscripției teritoriale a judecătoriei în care își desfășoară activitatea.

4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin dispozițiile legale criticate se îngrădește accesul persoanelor la serviciile notariale și se creează o discriminare între notarii care își desfășoară activitatea în municipiul București și care, potrivit dispozițiilor legale criticate, au competența de deplasare pe raza întregii circumscripții a Tribunalului București și ceilalți notari din teritoriu care sunt limitați să se deplaseze la autentificarea actelor notariale translative de proprietate doar în raza circumscripției judecătoriei unde își au sediul. Contradicția vădită dintre dispozițiile privind competența teritorială a notarilor publici rezultă și din prevederile

art. 15 din Legea nr. 36/1995

care dispun că notarii publici au competență generală cu anumite excepții stabilite de lege. Or, potrivit dispozițiilor art. 11 din aceeași lege, notarii publici sunt limitați a se deplasa doar în limita circumscripției judecătoriei unde își are sediul biroul notarial.

5. Astfel, un notar public poate întocmi și autentifica la sediul biroului un contract de vânzare-cumpărare, donație, întreținere, chiar dacă părțile sunt din București sau altă localitate din țară, singura condiție imperativă fiind ca aceștia să se prezinte personal la sediul biroului notarului respectiv.

6. Se mai susține că este necesară stabilirea competenței de deplasare a notarului public, dacă nu în circumscripția întregii curți de apel pe raza căreia se află sediul Camerei Notarilor Publici de care aceștia aparțin, măcar în circumscripția tribunalului în raza circumscripției căruia se află sediul biroului notarial, pentru a se înlătura o discriminare existentă în momentul de față, raportat la prevederile

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 .

7. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Faptul că o circumscripție teritorială este mai mare sau mai mică față de alta nu este de natură să creeze o discriminare între notarii publici care își desfășoară activitatea în cadrul acelor circumscripții, întrucât nu există o situație similară, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru că numărul de notari publici dintr-o circumscripție este stabilit având în vedere suprafața acesteia, dar și numărul de locuitori și specificul local. Limitarea la circumscripția teritorială a judecătoriei în care își desfășoară activitatea nu reprezintă o restrângere nejustificată, ci una justificată atât de modul de organizare a serviciului public al justiției în teritoriu, cât și de necesitatea stabilirii unor reglementări privind competența activității notariale.

8. Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Norma legală supusă controlului de constituționalitate nu este de natură a crea o discriminare în rândul membrilor profesiei, scopul acesteia fiind stabilirea, cu claritate, a competenței teritoriale a notarilor publici și a organizării, din punct de vedere administrativ, a serviciului public prestat de aceștia.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 11 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, care au următorul cuprins:

- Art. 11: "(1) Notarul public își desfășoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcționează. Pentru îndeplinirea obligațiilor profesionale, notarul public se poate deplasa și în afara sediului biroului notarial, în limitele circumscripției teritoriale a judecătoriei în care își desfășoară activitatea.

(2) În cazul în care în circumscripția unei judecătorii funcționează mai multe birouri de notari publici, competența teritorială a fiecărui notar public se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripții. Competența teritorială a notarilor publici numiți în municipiul București se întinde pe tot cuprinsul circumscripției Tribunalului București."

13. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate stabilesc, ca regulă generală, faptul că notarul public își desfășoară activitatea la sediul biroului notarial în care funcționează, astfel cum rezultă și din dispozițiile

art. 4 și 19 din Legea nr. 36/1995 . Totodată, este reglementată, ca excepție, și posibilitatea notarului de a se deplasa în afara sediului biroului notarial pentru îndeplinirea obligațiilor profesionale, însă numai în limitele circumscripției teritoriale a judecătoriei în care își desfășoară activitatea. Așadar, din coroborarea dispozițiilor art. 11 cu cele ale

art. 82 din Legea nr. 36/1995

rezultă că actele notariale se întocmesc la sediul biroului notarului public, în timpul programului de serviciu cu publicul, iar un act notarial se poate îndeplini și în afara sediului biroului notarial, la cererea părții interesate, cu respectarea dispozițiilor legale privind competența ( art. 82 din Legea nr. 36/1995 ). Prin urmare, beneficiarii actului notarial se pot adresa oricărui notar public, având în vedere că acesta are, în principiu, competența generală de a îndeplini orice act notarial, cu excepția acelora pentru care există o competență generală/teritorială exclusivă, astfel cum este stabilită potrivit

art. 15 din Legea nr. 36/1995 .

15. În continuare, Curtea observă că dispoziția legală criticată mai stabilește că, în situația notarilor publici numiți în municipiul București, competența teritorială a acestora se întinde pe tot cuprinsul circumscripției Tribunalului București. În acest sens dispozițiile

art. 11 alin. (2) din Legea nr. 36/1995

conțin prevederi speciale privind notarii publici care au sediul în raza municipiului București, extinzând competența acestora pe tot cuprinsul municipiului București, prin derogare de la regula specială în materie, stabilită de alin. (1) al aceluiași articol.

16. Față de această reglementare, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate se creează o discriminare între notarii publici care își desfășoară activitatea în teritoriu și notarii publici care își desfășoară activitatea în municipiul București și, totodată, îngrădesc accesul la serviciile notariale.

17. Raportat la această critică, Curtea reține, în primul rând, că activitatea notarială reprezintă un serviciu de interes public care are statutul unei funcții autonome [ art. 3 alin. (1) din Legea nr. 36/1995 ]. Calitatea de notar public se dobândește de către persoanele care îndeplinesc exigențele profesionale și condițiile prevăzute cumulativ de lege, după parcurgerea unei proceduri stabilite de lege și de regulamentele adoptate în executarea legii. Numirea în funcție a notarului public se realizează prin ordin al ministrului justiției în care se menționează circumscripția judecătoriei și localitatea în care își va desfășura activitatea ( art. 35 din Legea nr. 36/1995 ), într-un birou notarial organizat potrivit legii (art. 4 și art. 19), al cărui sediu poate fi schimbat, în condițiile legii, prin ordin al ministrului justiției (art. 20), iar actele pe care le întocmesc trebuie să fie în strictă conformitate cu legea. Îndeplinirea actelor notariale se constată prin încheiere care va cuprinde, printre altele, sediul biroului notarial, locul unde s-a îndeplinit actul notarial, în cazul îndeplinirii în afara sediului biroului notarial, precizându-se împrejurarea care justifică întocmirea înscrisului în acel loc [art. 83 lit. e)]. De asemenea, numirea în funcția de notar public se face în ordinea mediilor obținute și în limita locurilor vacante existente la nivelul Camerei Notarilor Publici la care candidatul și-a depus cerea de înscriere la examen sau concurs.

18. Așadar, având în vedere importanța activității notariale, legiuitorul a reglementat condițiile de exercitare a profesiei, cu respectarea unor reguli stricte, atât de organizare, cât și de competență, prin care să se asigure ocrotirea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice, dispoziția legală criticată prevăzând tocmai o astfel de condiție de exercitare a profesiei de notar. O asemenea optică se datorează faptului că statul își realizează rolul și funcțiile la nivelul comunităților locale prin unități administrativ-teritoriale, expresie a organizării administrativ-teritoriale a statului român.

19. În acest sens, Curtea reține, din coroborarea dispozițiilor constituționale ale art. 3 alin. (3) cu ale

art. 20 alin. (1) și (4) din Legea nr. 215/2001

privind administrația publică locală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, că teritoriul României este organizat, din punct de vedere administrativ-teritorial, în comune, orașe și județe, iar, în condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii, în cadrul cărora se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a căror delimitare se face potrivit legii. Singurul municipiu organizat în subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare, este municipiul București, care, potrivit art. 14 din Constituție, este și capitala țării. Față de un județ - unitate administrativ-teritorială, care este alcătuit din orașe și comune, municipiul București are o organizare distinctă, ocupând o poziție unică în organizarea administrativ-teritorială a țării. Crearea în cadrul său a unor subdiviziuni administrativ-teritoriale a avut drept scop asigurarea unei mai bune, eficiente și operative administrări a numeroaselor probleme economico-sociale ale sale.

20. Organizarea administrativ-teritorială premerge organizarea instanțelor judecătorești prin intermediul cărora statul își exercită funcția judiciară pe întreg teritoriul țării, pe întinderea căruia instanțele sunt repartizate astfel încât să se asigure accesul rezonabil la serviciile justiției, iar circumscripțiile acestora se stabilesc în așa fel încât să se realizeze o repartizare echitabilă a cauzelor pe instanțe judecătorești. Dacă în fiecare județ funcționează câte un tribunal, legea a prevăzut pentru municipiul București, datorită poziției sale unice, funcționarea Tribunalului București ( art. 36 din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005).

21. În continuare, Curtea observă că serviciile notariale au fost astfel organizate încât să funcționeze în paralel cu serviciile judiciare, numirea notarilor publici în teritoriu urmărind ca serviciile notariale să fie asigurate fiecărei comunități, sens în care legea a stabilit ca în circumscripția unei judecătorii să își exercite funcția cel puțin 2 notari publici ( art. 21 din Legea nr. 35/1996 ). Tot astfel, în considerarea organizării administrativ-teritoriale a municipiului București, legiuitorul a stabilit că, în cazul notarilor publici numiți în municipiul București, competența teritorială a acestora se întinde pe tot cuprinsul circumscripției Tribunalului București, și nu la nivel de circumscripție de judecătorie de sector.

22. Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16 din Constituție, dispozițiile constituționale referitoare la egalitate vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, iar nu identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, atunci când acestea se justifică prin existența unui interes public. Criteriul teritorial are doar natura unei condiții legale pentru exercitarea unei profesii, aplicabilă, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în situații identice, respectiv acelora care se încadrează în ipoteza prevăzută de norma juridică.

23. Dispozițiile legale referitoare la limitarea teritorială se aplică, în mod egal, tuturor celor care și-au exprimat opțiunea de ocupare a locurilor de notar public, în ordinea mediilor obținute pe locurile din cadrul Camerei Notarilor Publici în care s-au înscris la concurs, iar obiectivul urmărit de legiuitor este unul de interes general, și anume asigurarea accesului la serviciile notariale, prin furnizarea acestor servicii în toate zonele teritoriului național.

24. Referitor la invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Constituție, Curtea observă că autoarea acesteia nu motivează în ce constă încălcarea prevederilor constituționale invocate.

25. Întrucât nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau libertăți fundamentale, Curtea nu poate reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 53 din Constituție.

26. Referitor la invocarea direct în fața Curții a pretinsei contrarietăți între textul legal criticat cu dispozițiile constituționale ale art. 41 privind dreptul la muncă, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), invocarea în susținerea excepției a unor dispoziții constituționale direct în fața Curții, și nu în fața instanței de judecată, contravine art. 10 alin. (2) și

art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 , întrucât cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate rezultă din încheierea de sesizare și din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței de judecată.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 3.471/2/2015 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. 11 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995

sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2016.