Decizia nr. 6/2017
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 80/2013 26 iunie 2013 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Valer Dorneanu
- președinte
Marian Enache
- judecător
Petre Lăzăroiu
- judecător
Mircea Ștefan Minea
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Simona-Maya Teodoroiu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Ingrid Alina Tudora
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Jănița Ioniță în Dosarul nr. 41.444/245/2014/a3 al Judecătoriei Iași - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 321D/2016.
2.
La apelul nominal lipsește autoarea excepției de neconstituționalitate, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin
Decizia nr. 608 din 6 octombrie 2015 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 12 februarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 41.444/245/2014/a3, Judecătoria Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Jănița Ioniță cu ocazia soluționării unei cereri de reexaminare ajutor public judiciar.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că instanța de fond i-a îngrădit dreptul de acces liber la justiție, precum și dreptul la informare, prevăzut de
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , deoarece prin citația transmisă i s-a pus în vedere obligația de a achita taxa de timbru aferentă cererii de repunere în termen, precum și cea aferentă cererii reconvenționale, fără a se insera însă și posibilitatea de formulare a cererii de ajutor public judiciar, în termen de 5 zile de la comunicare, așa cum prevede textul de lege criticat.
6.
Judecătoria Iași - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate, instanța de judecată apreciind-o ca fiind o „falsă“ excepție întrucât, din motivarea efectuată, reiese că autoarea excepției acesteia nu consideră că dispozițiile reglementate prin
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
ar fi contrare
Constituției , ci faptul că instanța de fond, prin măsurile aplicate, i-a îngrădit drepturile consacrate prin
art. 21
și
art. 148 alin. (2) din Constituția României .
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Arată, astfel, că autoarea critică, de fapt, modalitatea în care instanța de judecată a aplicat în speță prevederile
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , fără a indica însă motivele pentru care acest text legal ar fi neconstituțional. În acest context, Guvernul face referire la
Decizia Curții Constituționale nr. 608 din 6 octombrie 2015 , prin care s-a reținut că, atunci când „critica nu vizează un viciu de neconstituționalitate intrinsec al normei juridice examinate, ci privește, în realitate, aspecte legate de procesul concret de interpretare și aplicare a acesteia de către instanța de judecată“, asemenea „operațiuni de interpretare și aplicare a textului de lege criticat la diferitele circumstanțe ce caracterizează fiecare litigiu în parte nu pot fi atribuite competenței de control a Curții Constituționale“.
9.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
este inadmisibilă, având în vedere faptul că autoarea acesteia nu critică, în sine, conținutul normativ al textului legal, ci modalitatea în care instanța de judecată a procedat la aplicarea acestor prevederi legale în cauza concretă dedusă judecății.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, „Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile
art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă , obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței. Prin aceeași comunicare instanța îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispozițiile
art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă
rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile
art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă , decât după soluționarea cererii de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru.“
13.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale
art. 21
privind accesul liber la justiție și celor ale
art. 148 alin. (2) , care prevăd că „urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare“. Invocă, în acest sens, și încălcarea dispozițiilor
art. 20 ,
art. 21
și
art. 47 din Carta
Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autoarea acesteia nu critică, în sine, conținutul normativ al
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , ci modalitatea în care instanța de judecată a procedat la aplicarea acestor prevederi legale în cauza concretă dedusă judecății. Așa fiind, Curtea reține că această critică nu vizează un viciu de neconstituționalitate intrinsec al normei juridice examinate, ci privește, în realitate, aspecte legate de procesul concret de interpretare și aplicare a acesteia de către instanța de judecată.
15.
Prin urmare, întrucât se ridică o problemă de interpretare și aplicare a textului de lege criticat, aspect care, potrivit
art. 2 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței instanței de contencios constituțional, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. Astfel, potrivit
art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , „Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile
Constituției “,
alin. (3)
al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]“. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit
art. 126 alin. (1) din Constituție , „Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Jănița Ioniță în Dosarul nr. 41.444/245/2014/a3 al Judecătoriei Iași - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Iași - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 17 ianuarie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.