Hotărârea nr. 35/2017

Articol unic

Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/153 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în ședința din 25 aprilie 2017, Camera Deputaților:

1.

Ia act că în ultimii ani situația în ceea ce privește securitatea în Europa și în jurul ei s-a înrăutățit semnificativ, Uniunea Europeană resimțind puternic presiunea multiplelor crize din vecinătatea sa imediată, precum și a afluxului de imigranți pe care acestea le generează și salută eforturile susținute ale Uniunii pentru a răspunde instabilității și incertitudinii actuale.

2.

Notează că în acest cadru o veritabilă Uniune Europeană a apărării se proiectează ca cea mai eficientă soluție pentru a consolida autonomia strategică și pentru a-i spori capacitatea de acțiune față de noile circumstanțe geopolitice și geostrategice, marcate de numeroase amenințări.

3.

Se asociază opiniei că în actualul context strategic o Uniune Europeană a apărării cu adevărat puternică ar trebui să ofere statelor membre garanții și capabilități superioare celor naționale.

4.

Susține demersul Uniunii Europene de consolidare a rolului său de actor global pe scena internațională de securitate și recomandă Guvernului României și celorlalte state membre să se angajeze ferm pentru punerea în aplicare a priorităților pentru apărare, identificate în Strategia globală.

5.

Se raliază solicitărilor adresate Consiliului UE și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să elaboreze o Carte albă a UE privind securitatea și apărarea, un astfel de act urmând să înglobeze strategia UE de securitate și apărare, capabilitățile considerate necesare pentru implementarea acestei strategii și măsurile și programele luate la nivelul statelor membre și al UE pentru obținerea acestor capabilități, să ofere o definiție corespunzătoare a amenințărilor și pericolelor la adresa securității europene cu care se confruntă UE și statele sale membre, să propună o foaie de parcurs cu etape clare și un calendar de măsuri în vederea creării Uniunii Europene a apărării și a unei politici de apărare comune mai eficiente.

6.

Consideră totuși că Uniunea Europeană a apărării este expusă riscului de a deveni încă de la crearea sa o „Uniune Europeană a apărării cu două viteze“. Pe de o parte, din cauza diferențelor majore dintre strategia de securitate externă a statelor membre, iar, pe de altă parte, din cauza diferențelor de resurse bugetare disponibile.

7.

Reamintește că acordurile sau orice alte aranjamente de securitate bilaterale încheiate între state membre și state terțe ar trebui să fie compatibile atât la nivel conceptual, cât și la nivel tehnic cu întregul acquis al PESC-PSAC (Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene - Politica de securitate și de apărare comună).

8.

În acest sens invită Comisia Europeană să întreprindă o analiză a compatibilității angajamentelor statelor membre față de state terțe sau a organizațiilor față de cele ale UE și să propună măsuri în consecință, în temeiul principiului cooperării loiale.

9.

Semnalează dificultatea de a aplica prevederi ale tratatelor UE în materie de securitate și de apărare în cazul statelor membre care nu sunt și membre ale NATO și, în special, a clauzei de apărare reciprocă.

10.

Consideră că o veritabilă Uniune Europeană a apărării presupune o PSAC revizuită, care ar trebui să fie o politică efectivă, structurată și comună, care să genereze valoare adăugată, și nu o sumă a politicilor naționale ale statelor membre și să fie bazată pe un concept adecvat situației actuale și de perspectivă în materie de securitate externă, în coordonare cu NATO.

11.

Susține propunerea franco-germană, făcută la nivelul miniștrilor de externe, la puțin timp după referendumul din Regatul Unit, pentru întrunirea Consiliului European o dată pe an, sub forma unui Consiliu European de securitate, și consideră că această reuniune ar trebui să fie una distinctă, strict dedicată chestiunilor privind securitatea; încurajează Consiliul European să conducă definirea progresivă a unei Uniuni Europene a apărării și să asigure resurse financiare suficiente din următorul cadru politic și financiar multianual al UE.

12.

Se raliază propunerilor Parlamentului European de instituire de către Consiliul Uniunii Europene a unui format permanent pentru reuniuni la care să participe miniștrii apărării din statele membre implicate în aprofundarea cooperării în materie de apărare, ca un forum decizional și consultativ, precum și a propunerii ca președintele Comisiei Europene să stabilească un grup de lucru permanent al membrilor Comisiei pentru „chestiunile de apărare“, care să fie prezidat de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

13.

Subliniază necesitatea unei dezbateri cuprinzătoare privind relațiile dintre UE și Regatul Unit în chestiuni privind PSAC și în special în domeniul capabilităților militare.

14.

Susține propunerea Parlamentului European pentru reforma Consiliului de Securitate al ONU, în special în ceea ce privește componența acestuia și procedurile sale de vot.

15.

Reamintește că Tratatul de la Lisabona prevede competența exclusivă a statelor membre în politica de apărare, în măsura în care o apărare comună presupune o decizie în unanimitate în Consiliul European și adoptarea unor astfel de decizii de către statele membre în conformitate cu normele lor constituționale; reamintește, de asemenea, că UE poate contribui doar cu acțiuni de sprijin, tratatul prevăzând posibilitatea ca statele membre să își poată pune în comun capabilitățile de apărare sub forma unei cooperări structurate permanente; constată că acest instrument nu a fost utilizat datorită rezervelor statelor membre și că în pofida numeroaselor apeluri și propuneri de implementare a prevederilor asupra PESC-PSAC din tratat s-au realizat progrese foarte limitate; se asociază Parlamentului European și Comisiei Europene în apelul adresat propriului guvern și statelor membre de a modifica dinamica utilizării instrumentelor prevăzute de tratate.

16.

Salută intenția Comisiei Europene de a-și amplifica rolul în domeniul apărării și crede că implicarea acesteia va facilita utilizarea instrumentelor UE, inclusiv finanțarea de la bugetul UE, pentru proiecte cu dublă utilizare.

17.

Salută angajamentul Comisiei Europene de a completa, valoriza și consolida eforturile de colaborare ale statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților de apărare, precum și acțiunile destinate valorificării întregului potențial al tratatelor, în vederea construirii unei Uniuni a apărării.

18.

Salută prima inițiativă a Comisiei Europene de a propune un Plan de acțiune european în materie de apărare, care pune accentul pe nevoile în materie de capabilități și sprijină industria europeană de apărare, dar atrage atenția că acest plan nu își va putea atinge obiectivele în absența unei participări loiale a tuturor statelor membre la consolidarea PSAC și la construirea unei Uniuni Europene a apărării.

19.

Apreciază că planul este susceptibil de a deveni un instrument strategic de încurajare a cooperării în domeniul apărării la nivel european, în special printr-un program de cercetare în domeniul apărării finanțat de UE, precum și prin măsuri de consolidare a cooperării industriale.

20.

Notează că Planul de acțiune european în domeniul apărării este în strânsă concordanță cu Planul de implementare a strategiei globale în domeniul securității și al apărării, fiind complementar acestuia, precum și cu acțiunea de implementare a Declarației comune UE-NATO.

21.

Consideră oportune propunerile de măsuri din plan, menite să asigure creșterea valorii adăugate a contribuției UE, evitarea duplicărilor inutile, în special în raport cu NATO, precum și creșterea coeziunii între statele membre.

22.

Recunoaște importanța unor cheltuieli de apărare mai eficiente printr-o cooperare mai amplă, mai multă planificare comună și mai multe achiziții publice comune, cu scopul de a evita dublarea, fragmentarea și absența operabilității.

23.

Reamintind că industria de apărare din statele membre ale UE are capacitatea de a asigura toate echipamentele necesare, fără a recurge la importuri din afara Europei, apreciază că inițiativa Comisiei Europene de consolidare în continuare a segmentului industrial din Uniunea Europeană reprezintă un punct de plecare bun, răspunzând totodată obiectivelor asumate prin Strategia globală a Uniunii.

24.

Se raliază solicitării Parlamentului European, adresată Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, de a iniția reunirea întreprinderilor mari și a părților interesate din industria europeană a apărării în scopul dezvoltării strategiilor și al creării unei platforme pentru dezvoltarea în comun a echipamentelor de apărare.

25.

Consideră că implementarea Planului de acțiune european în domeniul apărării trebuie să se realizeze în strânsă coordonare cu statele membre și să fie asigurată complementaritatea cu NATO, în abordarea sinergică a provocărilor actualului mediu geopolitic și geostrategic.

26.

Susține implementarea de măsuri pentru sprijinirea IMMurilor, identificarea de instrumente care să faciliteze accesul acestora pe piața europeană a echipamentelor militare, consolidarea echitabilă a bazei tehnologice și industriale europene și asigurarea unui mediu concurențial echitabil.

27.

Susține demersurile pentru identificarea modalităților practice de asumare la nivelul UE a angajamentului de alocare a 2% din PIB investițiilor pentru apărare, din care 20% pentru achiziții, similar cu cel de la NATO.

28.

Susține ideea că viitoarea acțiune pregătitoare în domeniul cercetării pentru apărare, precum și Planul de acțiune în domeniul apărării trebuie să ofere un sprijin real întreprinderilor mici și mijlocii și start-up-urilor din toate statele membre.

29.

Subliniază importanța consolidării cooperării în domeniul strategiilor naționale de securitate cibernetică, capabilităților și centrelor de comandă și în Agenția Europeană de Apărare, în cadrul cooperării structurate permanente pentru a contribui la asigurarea protecției împotriva atacurilor cibernetice și la contracararea acestora.

30.

Invită Comisia Europeană să ofere clarificări privind administrarea, finanțarea și obiectivele Fondului european pentru apărare, în special a componentelor privind capabilitatea și cercetarea; semnalează că nu au fost încă realizate de către Comisia Europeană, statele membre și Agenția pentru apărare toate sarcinile stabilite în urma reuniunilor Consiliului European pe probleme de apărare din 2013 și 2015, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă în ceea ce privește probabilitatea unei implementări reușite a planului.

31.

Susține propunerea Parlamentului European de folosire a fondurilor Uniunii prin intermediul bugetului UE, ceea ce ar reprezenta un semn puternic de solidaritate și coeziune, ar permite un control mai bun și mai transparent al finanțării și ar permite tuturor statelor membre să își îmbunătățească capabilitățile militare în cadrul unui efort comun; semnalează că acest lucru face necesară creșterea bugetului UE și induce ideea ca, pe termen lung, UE să dispună de un buget comun, inclusiv pentru structura de comandă, operațiunile și echipamentele comune, precum și un program de sine stătător al UE pentru cercetarea în domeniul PSAC.

32.

Ia act de estimările care plasează costul „non-Europei“ în materie de securitate și de apărare în zona cuprinsă între 26 și 130 miliarde euro, de beneficiile economice produse de eliminarea suprapunerilor, a capacității excedentare și a obstacolelor din calea achizițiilor publice în domeniul apărării, dar, față de riscurile majore în domeniul securității internaționale, consideră că recursul la argumentul economic drept stimulent al voinței politice pentru consolidarea politicii de apărare a UE este impropriu.

33.

Salută exonerarea de la rigorile pactului de stabilitate și de creștere a contribuțiilor naționale de capital la „fereastra de capabilități“, prin acordarea statutului de „măsuri cu caracter excepțional“.

34.

Apreciază ca salutară posibilitatea ca fondurile structurale și de investiții europene să fie utilizate de statele membre în sectorul apărării, pentru a cofinanța proiecte de investiții în producție și pentru a sprijini modernizarea lanțurilor de aprovizionare pentru apărare.

35.

În legătură cu sprijinul acordat de către Comisia Europeană inițiativei statelor membre privind un angajament politic de a facilita transferurile de produse de apărare și de ași acorda asistență reciprocă în perioade de criză încurajează Comisia Europeană să recurgă la importantele sale resurse politice și diplomatice pentru a convinge statele membre să treacă la etapa superioară a acestui angajament politic.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 3 mai 2017, cu respectarea prevederilor

art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .