Decizia nr. 650/2017

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Irina-Loredana Gulie

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000

privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, excepție ridicată de Mădălin Cornel Văleanu în Dosarul nr. 859/45/2016 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.856D/2017.

2.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că într-un stat de drept, așa cum este definită, România în

art. 1 alin. (3) din Constituție , o comisie cu rol consultativ nu poate adopta acte cu caracter decizional. În acest sens arată că, potrivit

art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 , Comisia Națională de Arheologie este o comisie fără personalitate juridică, cu rol consultativ, iar potrivit

art. 16

din același act normativ, aceeași comisie poate adopta acte cu caracter decizional. Se mai arată că, prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.127/2005, nepublicat în Monitorul Oficial al României, a fost adoptat Regulamentul de funcționare al Comisiei Naționale de Arheologie, iar atribuțiile acesteia au fost transformate în atribuții decizionale. Mai mult, prin

Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.494 din 26 august 2010 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 8 septembrie 2010, a fost împuternicită această Comisie să hotărască, prin decizie, asupra atestării personalului de specialitate din domeniul cercetării arheologice. De asemenea, invocă, în sprijinul susținerilor sale, cererea de reexaminare a Legii privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național, formulată de Președintele României, în temeiul atribuției sale constituționale, reglementată prin

art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală , potrivit căreia recomandările și avertizările emise de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială nu pot fi obligatorii pentru destinatarii acestora.

4.

Președintele Curții îi adresează autorului excepției de neconstituționalitate o întrebare, și anume dacă a atacat sau nu a ordinele de ministru invocate, pe calea contenciosului administrativ, iar autorul excepției răspunde afirmativ la această întrebare.

5.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, având în vedere că excepția nu este motivată, iar motivarea formulată cu ocazia dezbaterilor vizează argumente referitoare la fondul litigiului dedus spre soluționare instanței de judecată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

6.

Prin Încheierea din 8 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 859/45/2016, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000

privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. Excepția a fost ridicată de Mădălin Cornel Văleanu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind anularea unui ordin al ministrului culturii și cultelor.

7.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece o comisie cu rol consultativ, așa cum este definită Comisia Națională de Arheologie în

art. 14 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 , nu poate adopta acte cu caracter decizional, reglementate în art. 16 din același act normativ.

8.

Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile legale criticate sunt clare, precise și previzibile, iar calificarea Comisiei Naționale de Arheologie ca fiind un organism cu rol consultativ nu poate avea un caracter neconstituțional.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

10.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, arătând faptul că motivarea acesteia nu cuprinde niciun text din

Legea fundamentală

pretins a fi încălcat.

11.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens arată că excepția de neconstituționalitate nu cuprinde textul constituțional de referință, pretins încălcat, ceea ce contravine dispozițiilor

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000

privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 951 din 24 noiembrie 2006, potrivit cărora: „Comisia Națională de Arheologie are următoarele atribuții:

a)

elaborează strategia națională în domeniul cercetării arheologice;

b)

propune avizarea planului anual al cercetărilor arheologice sistematice din România;

c)

propune avizarea proiectelor de cercetare arheologică;

d)

propune avizarea normelor și metodologiilor din domeniul cercetării arheologice;

e)

elaborează metodologia de atestare a instituțiilor care au dreptul de a efectua cercetări arheologice, în vederea evitării oricărui conflict de interese;

f)

elaborează și actualizează Regulamentul săpăturilor arheologice;

g)

analizează solicitările cu privire la eliberarea autorizațiilor de săpături arheologice sistematice, indiferent de sursa lor de finanțare;

h)

elaborează metodologia de clasare a siturilor arheologice în Lista monumentelor istorice, care se aprobă prin ordin al ministrului culturii și cultelor;

i)

propune clasarea siturilor arheologice;

j)

stabilește criteriile și avizează atestarea specialiștilor și experților din domeniul cercetării arheologice, înscriși în Registrul arheologilor;

k)

propune avizarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului, care cuprind situri arheologice clasate în categoria A a Listei monumentelor istorice sau zone cu patrimoniu arheologic reperat;

l)

propune avizarea studiilor de fundamentare pentru definirea, instituirea și delimitarea zonelor protejate care cuprind patrimoniul arheologic;

m)

formulează prioritățile cercetării arheologice în vederea alocării sumelor necesare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Cultelor, conform criteriilor stabilite prin ordin al ministrului culturii și cultelor;

n)

propune Ministerului Culturii și Cultelor sau autorităților administrației publice locale achiziționarea de terenuri cu bunuri de patrimoniu arheologic;

o)

analizează contestațiile din domeniul său de competență;

p)

propune avizarea programelor de pregătire a specialiștilor și a planurilor de specializare în domeniul cercetării arheologice;

r)

reprezintă România în cadrul organismelor internaționale de specialitate similare;

s)

propune avizarea proiectelor cercetărilor arheologice efectuate de misiunile arheologice române pe teritoriul altor state, precum și protocoalele de colaborare cu parteneri străini privind cercetări arheologice din România;

ș)

propune actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar;

t)

îndeplinește și alte atribuții din domeniu, în condițiile legii.“

15.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia nu indică niciun text constituțional pretins a fi încălcat.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în sensul jurisprudenței sale, neindicarea de către autorul excepției a normei constituționale pentru a cărei încălcare consideră că textul legal atacat este neconstituțional sau trimiterea generică la încălcarea Constituției constituie un

motiv de respingere ca inadmisibilă a excepției, întrucât aceasta nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Această consecință se impune întrucât jurisdicția constituțională nu se poate substitui părții în privința invocării motivului de neconstituționalitate, pentru că un control din oficiu este inadmisibil, având în vedere că nu se poate exercita, decât la sesizare, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate. Astfel, în acest caz, revenea instanței de judecată competența de a respinge excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, conform dispozițiilor

art. 29 alin. (1)

și

(5) din Legea nr. 47/1992 . În măsura în care instanța de judecată nu și-a îndeplinit această competență, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, și

Decizia nr. 888 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010,

Decizia nr. 1.603 din 9 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011, precum și

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 din Ordonanța Guvernului nr. 43/2000

privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, excepție ridicată de Mădălin Cornel Văleanu în Dosarul nr. 859/45/2016 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 17 octombrie 2017.