Decizia nr. 125/2018

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel-Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Patricia Marilena Ionea

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1)

și

(2)

coroborate cu cele ale

alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în numele membrilor săi Iulian Alexandru și alții, în Dosarul nr. 19.334/3/2016 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.318D/2016.

2.

La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Poliția Locală Slobozia. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.366D/2016, 2.367D/2016, 48D/2017 și 1.815D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în numele membrilor săi Petru Balint și alții, Alivian Petre Ardeleanu și alții, Mihai Botezatu și alții, și Ștefan Dănuț Andrei și alții, în dosarele nr. 21.808/3/2016, 22.616/3/2016 și 22.620/3/2016 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 21.037/3/2016 al Tribunalului Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal.

4.

La apelul nominal lipsesc Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“ și părțile orașul Ineu, prin primar, orașul Târgu Cărbunești, prin primar, orașul Siret, prin primar, precum și George Adam, Marian Bostacă, George Haram, Iulian Lupașcu, Valeriu Preda, Traian Prisecariu, Ion Radu și Poliția locală Galați. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 2.318D/2016, 2.366D/2016, 2.367D/2016, 48D/2017 și 1.815D/2017, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.366D/2016, 2.367D/2016, 48D/2017 și 1.815D/2017 la Dosarul nr. 2.318D/2016, care este primul înregistrat.

6.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul este liber să stabilească reguli și excepții referitoare la salarizarea personalului plătit din fondurile publice, iar funcția publică este diferită, după cum se realizează în diferitele instituții publice. Prin urmare, tratamentul juridic diferențiat este justificat de situațiile diferite avute în vedere. În sprijinul celor arătate, invocă și

Decizia Curții Constituționale nr. 242 din 19 aprilie 2016 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.

Prin Sentința civilă nr. 5.221 din 27 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 19.334/3/2016, sentințele civile nr. 5.584 și nr. 5.585 din 11 octombrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 21.808/3/2016 și nr. 22.616/3/2016 și Sentința civilă nr. 5.746 din 18 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 22.620/3/2016, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1)

și

(2)

coroborate cu cele ale

alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în calitate de reprezentant al membrilor săi, în cadrul unor acțiuni privind funcționarii publici.

8.

Prin Sentința nr. 322 din 26 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.037/3/2016, Tribunalul Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1)

și ( 2)

coroborate cu cele ale

alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 . Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în calitate de reprezentant al membrilor săi, în cadrul unei acțiuni privind funcționarii publici.

9.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“ susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, în măsura în care instituie un regim diferențiat, discriminatoriu, la nivelul personalului salarizat din fonduri bugetare. Astfel, arată că, pentru o parte din personalul bugetar, se prevede plafonarea remunerației, în anul 2015, la nivelul lunii decembrie 2014, în timp ce, pentru alte categorii de personal bugetar, legiuitorul înțelege să înlăture disfuncționalitățile legate de nivelurile de salarizare diferită între persoane care au aceeași funcție și își desfășoară activitatea în același condiții. În această din urmă ipoteză se găsesc persoanele încadrate în ipoteza

art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , dar nu și categoria funcționarilor publici din care membrii sindicatului fac parte.

10.

Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată.

11.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

12.

Guvernul, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 242 din 19 aprilie 2016 , apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

13.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale, întrucât funcția publică este diferită, după cum se realizează în cadrul unei structuri a administrației publice, a Guvernului, a Președinției sau a Parlamentului, element ce justifică diversitatea situațiilor juridice în funcție de condițiile concrete ale fiecărei autorități.

14.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatul Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

15.

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor a rt. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

16.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 1 alin. (1)

și

(2)

coroborate cu cele ale

alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 și aprobată, cu modificări și completări, prin

Legea nr. 71/2015

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:

(1)

În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în

anexele la Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

(2)

În anul 2015, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2014, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții. […]

(...)

(5^1)

Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

17.

Curtea observă că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014

au fost aplicabile în anul 2015, însă, având în vedere cele reținute prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, apreciază că dispozițiile

art. 1 alin. (1),

(2)

și

(5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

pot constitui obiect al analizei de constituționalitate.

18.

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din

Constituție: art. 16 alin. (1)

referitor la egalitatea în fața legii și

art. 41 alin. (2)

privind munca și protecția socială a muncii. De asemenea, susțin că sunt încălcate prevederile

art. 4 din Carta socială europeană , referitoare la dreptul la o salarizare echitabilă, și

art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului , privind dreptul la salariu egal pentru muncă egală.

19.

Examinând dispozițiile de lege criticate, Curtea constată că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a admis, prin

Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 71/2015 , cu modificările și completările ulterioare, sintagma «salarizat la același nivel» are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de

art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010

privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor

art. 1 alin. (1)

și

(2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014,

aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 71/2015 , cu modificările și completările ulterioare, în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice.“ Ca atare, normele criticate prin excepția de neconstituționalitate au primit interpretarea în sensul dorit de autorul excepției.

20.

Curtea observă că sentințele prin care a fost sesizată au fost pronunțate la o dată ulterioară pronunțării Înaltei Curți de Casație și Justiție prin

Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 , iar instanțele de judecată au avut în vedere interpretarea dată de instanța supremă și au soluționat cauzele în conformitate cu aceasta.

21.

Prin urmare, constatând că aspectele de neconstituționalitate invocate au vizat o chestiune de interpretare și aplicare a legii, precum și că, în cauzele în care s-a ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate, critica autorului a fost soluționată prin hotărârea prealabilă, în sensul dorit de acesta, Curtea apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.

22.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție,

precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1)

și

(2)

coroborate cu cele ale

alin. (5^1) al aceluiași articol din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepție ridicată de Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex“, în numele membrilor săi Iulian Alexandru și alții, Petru Balint și alții, Alivian Petre Ardeleanu și alții, Mihai Botezatu și alții, Ștefan Dănuț Andrei și alții în dosarele nr. 19.334/3/2016, 21.808/3/2016, 22.616/3/2016 și 22.620/3/2016 ale Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 21.037/3/2016 al Tribunalului Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 20 martie 2018.