Procedura din 7 decembrie 2018
pentru intervenția de urgență în cazurile de violență domestică
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- Legea nr. 217/2003 22 mai 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice
Ordinul nr. 2.525 din 7 decembrie 2018 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2019.
Aprobată prin
Articolul 1
Intervenția de urgență în cazurile de violență domestică se realizează de către echipa mobilă alcătuită din reprezentanți ai serviciului public de asistență socială, denumit în continuare SPAS, sau, după caz, de către reprezentanți ai direcției generale de asistență socială și protecția copilului, denumită în continuare DGASPC.
În vederea asigurării eficienței, operativității și permanenței în ceea ce privește intervenția de urgență în cazurile de violență domestică, consiliile locale/județene au responsabilitatea de a organiza, coordona și sprijini activitatea echipei mobile prevăzute la
alin. (1)
din perspectiva alocării tuturor resurselor umane, materiale și financiare necesare intervenției de urgență. În acest sens, prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean, componența echipei mobile poate fi extinsă prin includerea unor reprezentanți ai poliției locale, serviciului public de asistență medicală comunitară, oricăror alți specialiști din cadrul aparatului propriu, reprezentanți ai diferiților furnizori privați de servicii sociale, voluntari etc.
La momentul stabilirii componenței echipei mobile se va desemna prin aceeași hotărâre un coordonator din cadrul serviciului public de asistență socială.
Din componența echipei mobile pot face parte reprezentanți ai diferitelor culte religioase reprezentative pe plan local, precum și reprezentanți ai unor asociații sau fundații cu activitate relevantă în domeniul violenței domestice, egalității de șanse între femei și bărbați, sprijinului umanitar, acțiunilor în domeniul caritabil, cu care au fost încheiate acorduri de parteneriat/convenții, voluntari.
Prin aceeași hotărâre a consiliului local/consiliului județean privind stabilirea componenței echipei mobile se prevăd și datele concrete despre modul de alocare a mijlocului de transport care este pus la dispoziția echipei mobile pentru intervențiile de urgență și, după caz, dacă nu se identifică la nivel instituțional resursele necesare, acestea pot fi asigurate prin contractarea de servicii de la furnizorii privați de servicii sociale care furnizează servicii sociale în domeniu.
Articolul 2
Intervenția de urgență a echipei mobile se realizează din perspectiva acordării serviciilor sociale în situațiile de violență domestică, iar activitatea echipei este coordonată de către reprezentantul serviciului public de asistență socială desemnat prin hotărâre a consiliului local/consiliului județean.
Articolul 3
Echipa mobilă prevăzută la
art. 1
are următoarele atribuții:
a)
verifică semnalările de violență domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituțiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgență, altele decât numărul unic de urgență la nivel național (SNUAU) - 112;
b)
realizează evaluarea inițială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fișei pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice, prevăzute în
anexa
care face parte integrantă din prezenta procedură;
c)
acordă informare și consiliere victimelor violenței domestice;
d)
sprijină victimele violenței domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localității/județului, adecvate nevoilor acestora;
e)
informează, consiliază și orientează victima în ceea ce privește măsurile de protecție de care aceasta poate beneficia din partea instituțiilor competente: ordin de protecție provizoriu, ordin de protecție, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.;
f)
asigură măsurile de protecție socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecție provizoriu sau ordinul de protecție, și păstrează confidențialitatea asupra identității acestora;
g)
colaborează cu serviciile de asistență medicală comunitară în situația în care identifică probleme medicale privind victimele și/sau copiii lor;
h)
realizează demersurile necesare pentru depășirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în:
(i)
transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situațiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgență sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgență 112;
(ii)
sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliție pentru emiterea unui ordin de protecție provizoriu, sesizarea instanțelor judecătorești în vederea emiterii ordinului de protecție;
(iii)
orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, acreditați în condițiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidențiale adecvate nevoilor și aplicării managementului de caz pentru victime și, după caz, pentru agresoriș
i)
intervine în cazurile de violență domestică, la solicitarea organelor de poliție, atunci când prin ordinul de protecție provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial.
Articolul 4
În vederea facilitării emiterii ordinului de protecție provizoriu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri, serviciile publice de asistență socială pun la dispoziția organelor de poliție de pe aceeași rază teritorială:
a)
datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atribuții în cadrul echipei mobile;
b)
lista cuprinzând toate centrele rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte sau alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv serviciile sociale acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.
În situația în care prin ordinul de protecție provizoriu se dispune măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta din urmă solicită, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidențial de tipul celor prevăzute la
alin. (1) , echipajul de poliție aflat în misiune contactează coordonatorul echipei mobile și îi furnizează detalii cu privire la adresa locului în care se desfășoară intervenția organelor de poliție.
SPAS va pune la dispoziția organelor de poliție lista persoanelor din cadrul SPAS desemnate, cu atribuții în cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora.
Articolul 5
Echipa mobilă se deplasează la fața locului în maximum 90 de minute de la momentul semnalării efectuate de către organele de poliție și asigură sprijinul necesar pentru orientarea și conducerea de îndată a agresorului către centrele rezidențiale gestionate de autoritățile administrației publice locale sau, după caz, către alte servicii sociale adecvate, administrate de către furnizori publici sau privați, de pe raza unității administrativ-teritoriale.
Articolul 6
SPAS are obligația de a cunoaște distribuția în plan local și județean a serviciilor sociale destinate victimelor violenței domestice, precum și a celor de tipul: centre rezidențiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte, alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de către cultele religioase și alte organisme private în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.
Articolul 7
În scopul asigurării accesului neîngrădit și adecvat la găzduire în situațiile de urgență, precum și la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenței domestice sau, după caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel județean, respectiv DGASPC, efectuează diligențele necesare pe lângă celelalte servicii de asistență socială și furnizorii privați de servicii sociale de pe raza teritorială a județului.
În vederea depășirii situației de urgență în care se află, victimele pot fi găzduite în orice serviciu social existent cu această destinație, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora.
Articolul 8
În urma evaluării gradului de risc pentru victimele violenței domestice, reprezentanții SPAS organizate la nivel de municipiu, oraș, comună referă cazurile către compartimentul de violență domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de județ sau, după caz, către furnizorii privați de servicii sociale, în vederea luării în evidență și a realizării managementului de caz.
Articolul 9
Pentru verificarea semnalărilor privind situațiile de violența domestică, reprezentanții SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice. Verificarea semnalărilor privind violența domestică se realizează cu sprijinul poliției locale sau, după caz, al organelor de poliție de pe raza teritorială în care sa semnalat situația de violență domestică.
Anexa la procedură
FIȘA
pentru evaluarea gradului de risc și stabilirea măsurilor de siguranță necesare pentru victimele violenței domestice
A.
Chestionar pentru evaluarea gradului de risc
I. Istoricul violenței
Nr.
crt.
Factor de risc
Categorie de risc/descriere
Observații
DA
NU
Nu
răspunde.
1.
Cu cine locuiește victima?
2.
Unde se află agresorul în
momentul discuției?
3.
Există minori sau persoane
aflate în îngrijire? Unde sunt
în momentul discuției?
Pentru fiecare persoană aflată în îngrijire se va preciza
vârsta.
4.
Descrieți ultimul incident de
violență.
Ce s-a petrecut, tipul de violență, tipul de lovituri, dacă
este cazul, dacă s-au folosit obiecte sau arme. Vă rugăm
să precizați unde se aflau copiii în timpul incidentului și
dacă au fost abuzați, sub ce formă.
5.
Au existat acte de violență
domestică anterioare?
În toate studiile despre factorii de risc în violența
domestică, violența anterioară este considerată cel mai
comun factor de risc. Poate fi luată în considerare orice
formă de manifestare a violenței domestice (a se vedea
art. 4 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și
combaterea violenței domestice, republicată, cu
modificările și completările ulterioare), indiferent dacă
aceasta poate fi sau nu dovedită printr-un document: de
exemplu, certificat medico-legal, ordin de protecție,
plângere prealabilă, certificat medical.
6.
Au existat acte de violență
asupra copiilor/altor membri
ai familiei?
În mod frecvent, violența domestică se poate extinde și spre
alți membri ai familiei, inclusiv copii vârstnici/persoane cu
dizabilități. Preocupările inițiale legate de siguranța
unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot
dezvălui un tipar de violență mult mai extins în
familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folosiți/folosite de
agresor ca metodă de manipulare emoțională și control
asupra victimei.
Există dovezi că riscul pentru copiii afectați de violență nu
este conștientizat în mod real de către victimă. Drepturile
copilului și măsurile care să le asigure protecția sunt
preocupări care trebuie avute în vedere concomitent de
către practicianul implicat în evaluarea riscului.
7.
Agresorul a manifestat
comportament violent
generalizat față de terți (în
afara familiei)?
Agresorii implicați în situații de violență domestică
manifestă adesea atitudini și comportamente generale
antisociale și folosesc violența și în afara sferei
domestice.
Violența în afara familiei indică tendința generală de a
manifesta un comportament violent și asupra oricăror
altor persoane și poate spori riscul atât pentru victimă, cât
și pentru specialiștii care intră în contact cu agresorii.
8.
În trecut a fost emis un ordin
de protecție provizoriu/ordin
de protecție pe numele
agresorului?
În cazurile în care se constată de către instituțiile abilitate
că există dovezi privind confirmarea situațiilor de violență
domestică, pentru asigurarea protecției imediate sau pe
termen mediu a victimei împotriva agresorului poate fi
emis un ordin de protecție provizoriu de către organele de
poliție/ordin de protecție de către instanța judecătorească
competentă.
9.
Agresorul a încălcat, în
trecut, un ordin de protecție
provizoriu/ordin de protecție?
Încălcarea ordinului de protecție provizoriu/ordinului de
protecție emis de către instituțiile competente se manifestă
prin nerespectarea de către agresor a interdicțiilor/măsurilor
dispuse față de persoana acestuia (interzicerea contactului
cu victima, menținerea unei distanțe de apropiere față de
victimă etc.), reprezintă un factor de risc și este asociată cu o
creștere a riscului de violență în viitor.
II. Formele și tiparul violenței
10.
Actele de violență sunt mai
severe și/sau se manifestă
mai frecvent?
Pe parcursul unei relații, frecvența și severitatea actelor
de violență pot crește gradual. Creșterea severității și
frecvenței actelor violente este unul dintre cei mai
importanți factori de risc de agresiune care poate
conduce la vătămări grave și la un potențial deces.
11.
În actele de violență
agresorul a folosit
arme/amenințarea cu arme?
Utilizarea armelor sau amenințarea cu arme reprezintă un
factor semnificativ de risc de violență severă și
cauzatoare de deces. În violența domestică trebuie luate
în considerare toate armele, inclusiv armele de foc sau
arme albe (cuțite, topoare, furci etc.) și alte obiectele
periculoase ce pot fi folosite ca instrumente care
provoacă vătămări. Deținerea unei arme de foc de către
agresor prin prisma profesiei pe care o desfășoară
reprezintă un alt factor de risc major care trebuie să fie
luat în considerare.
12.
Agresorul a manifestat
comportament de control și
de izolare a victimei?
Comportamentul prin care agresorul exercită control
asupra victimei (verificarea în mod repetat a telefonului
personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor,
relațiilor cu familia și prietenii, modului cum se îmbracă,
locurilor frecventate, îngrădirea posibilității de a avea un
loc de muncă, acte de gelozie etc.) este perceput ca un
factor semnificativ de risc de violență repetată și posibil
deces. Izolarea victimei este o strategie comună
majorității agresorilor și poate lua forme severe mergând
până la privarea de libertate (sechestrarea victimei în
locuință).
13.
Victima a fost
urmărită/hărțuită?
Urmărirea/Hărțuirea victimei este asociată violenței grave
și letale împotriva femeilor/persoanelor vulnerabile din
proximitatea acestora și împreună cu atacuri fizice este
asociată în mod semnificativ cu vătămări grave și foarte
grave, cum ar fi tentativa de omor și omorul.
14.
Au existat manifestări de
violență sexuală (viol sau viol
marital) asupra victimei?
Violența sexuală este parte a violenței domestice
împotriva femeilor. În cazul femeilor care sunt agresate
sexual există probabilitate mai mare de rănire severă și
de abuz repetat.
15.
Victima a fost amenințată cu
moartea?
Au existat forme de
șantaj/constrângeri?
Experiența practică arată că violența severă este adesea
precedată de amenințări care pot viza viața victimei, a
persoanelor apropiate acesteia, a copiilor, a animalelor de
companie. Constrângerea poate lua forme diferite,
inclusiv căsătoria forțată.
16.
Au existat tentative de
strangulare, sugrumare
asupra victimei?
Strangularea și sugrumarea sunt forme foarte periculoase
de violență domestică; statisticile internaționale arată că
aproximativ jumătate din victimele femei decedate ca
urmare a violenței domestice au fost supuse la o tentativă
de strangulare/sugrumare în anul anterior morții lor.
III. Factori de risc legați de comportamentul agresorului
17.
Agresorul prezintă probleme
legate de dependența de
alcool, droguri,
medicamente, jocuri de
noroc/video?
Deși numeroase dependențe ale agresorilor, cum ar fi
dependența de droguri, alcool, medicamente, jocuri de
noroc/video, nu reprezintă cauze și nici justificări pentru
violența domestică împotriva femeilor, acestea pot
constitui factor de risc crescut a agravării violenței.
18.
Agresorul manifestă
comportament de
posesivitate, gelozie
extremă, alte atitudini
dăunătoare?
Gelozia și posesivitatea extremă sunt, de asemenea,
asociate cu violența severă. În plus, comportamentul
autoritar și atitudinile patriarhale/tradiționale ale
agresorilor, cum ar fi concepte foarte rigide despre
onoarea masculină sau onoarea familiei și sentimentul de
posesie asupra femeii, pot avea impact ridicat asupra
riscului.
19.
Agresorul are probleme
legate de sănătatea mentală,
au existat amenințări cu
suicid din partea
agresorului?
Problemele de sănătate mentală ale agresorilor, diferite
boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu un risc
crescut de violență repetată și severă. Amenințările cu
comiterea de suicid și starea de sănătate mentală
problematică sunt factori de risc în cazuri de ucidere a
femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile
internaționale arată că în 32% dintre cazurile de omor cu
victime femei agresorul comite suicid după fapta de omor.
20.
Agresorul prezintă
manifestări de stres
economic?
Schimbările în starea financiară a agresorului și șomajul
acestuia sunt puternici factori de risc în cazuri de omor cu
victime femei și au legătură cu conceptele despre
masculinitate și rolul tradițional de întreținător al familiei.
IV. Percepția victimei asupra riscului
21.
Victimei îi este frică pentru
propria persoană și pentru
alții? De ce anume se teme?
Cercetările arată că există o corelație puternică între
autoevaluarea riscului de către victimă și utilizarea în fapt
a violenței de către agresor. Cu toate acestea, unele
victime pot minimaliza și subestima violența domestică.
Într-un studiu despre uciderea femeilor victime ale
violenței domestice realizat de către Campbell et al
(2003) aproximativ jumătate dintre victime nu
percepuseră existența riscului ca agresorul să le omoare.
V. Factori agravanți
22.
A intervenit
separarea/divorțul sau, după
caz, au existat discuții
prealabile cu privire la
acestea?
Separarea/Divorțul sau, după caz, existența discuțiilor
prealabile cu privire la acestea sunt percepute ca factori
de risc semnificativ pentru vătămare severă și omor.
23.
Părintele agresor are contact
cu copiii/Se mențin relațiile
personale ale copilului cu
părintele agresor?
După separare/divorț, conflictele legate de contactul cu
copiii de către părintele agresor/menținerea relațiilor
personale ale copilului cu părintele agresor sunt frecvente
și adesea prezintă un risc crescut de repetare a violenței
atât pentru femeie, cât și pentru copii.
24.
Există integrat/integrați în
familie copil/copii
provenit/proveniți din alte
relații/căsătorii?
Factorii de risc de violență domestică includ prezența
copilului/copiilor provenit/proveniți din alte relații/căsătorii.
25.
Au existat acte de violență în
timpul sarcinii? Dar ulterior,
asupra copiilor?
O pondere importantă din cazuistica de violență
domestică își are debutul în timpul sarcinii. Exercitată în
timpul sarcinii, violența prezintă risc de vătămare severă
și mortală atât pentru femeia victimă, cât și pentru copilul
nenăscut. Femeile însărcinate sunt supuse unui risc mai
mare, atât în ce privește violența minoră, cât și în ceea ce
privește violența gravă, decât femeile care nu sunt
însărcinate.
VI. Suport social
Nr.
crt.
Identificare
Descriere
Observații
26.
Familia
Rudele victimei la care aceasta poate apela pentru depășirea unei situații de risc și
vulnerabilitate (de exemplu, mamă, tată, frate, soră, veri, unchi, mătuși, copii majori).
Tipul de suport care poate fi acordat de către aceștia:
- găzduire temporară a victimei și/sau copiilor;
- păstrarea unui bagaj de urgență al victimei/documentelor victimei;
- sprijin financiar;
- sprijin emoțional;
- acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile
competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală,
servicii publice de asistență socială;
- apel de urgență la poliție sau liniile de urgență pentru sesizarea situației de violență
domestică.
27.
Vecini/Prieteni
Identificarea persoanelor-resursă din vecinătatea locuinței victimei/prietenilor
Tipul de suport care poate fi acordat de către aceștia:
- găzduire temporară a victimei și/sau copiilor;
- păstrarea unui bagaj de urgență al victimei/documentelor victimei;
- sprijin financiar;
- sprijin emoțional;
- acompaniere în efectuarea unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile
competente, respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală,
servicii publice de asistență socială;
- apel de urgență la poliție sau liniile verzi de urgență pentru sesizarea situației de violență
domestică.
VII. Recomandări de urgență privind planul de siguranță personală
Nr.
crt.
Măsuri
Descriere
Observații
28.
Siguranța locuinței
Dacă victima nu mai locuiește cu agresorul, măsuri de securizare a
accesului, de monitorizare a locuinței etc.
29.
Siguranța copiilor, măsuri de
siguranță pentru prevenirea
răpirii copiilor de către
agresor, precauții legale
pentru siguranța copiilor
Măsuri concrete în funcție de specificul situației: asigurarea unui mediu
securizant pentru copii, identificarea unor scenarii posibile în care copiii pot fi
în pericol
30.
Siguranța la locul de muncă
Identificarea unor persoane-resursă care să fie informate și care să aibă un
scenariu de risc, securizarea traseului victimei de la și către locul de muncă
31.
Siguranța în alte locuri –
școală, grădiniță
Identificarea unor persoane-resursă la școală/grădiniță care să fie informate
și care să aibă un scenariu de risc pentru protejarea minorului: diriginte,
învățător, paznic
32.
Siguranța în cazurile în care
femeia continuă să locuiască
împreună cu partenerul abuziv
În cazul în care nu s-a dispus emiterea unui ordin de protecție provizoriu,
victimei i se vor prezenta posibile soluții de prevenire a riscului de repetare a
situației de violență domestică (de exemplu, construirea unui scenariu privind
solicitarea de ajutor din partea unui/unei vecin/prieten/rude/poliției).
33.
Siguranța în cazurile în care
femeia părăsește agresorul
Victima va fi informată în legătură cu etapele necesare pregătirii pentru
separare: menținerea secretă a intenției de a părăsi agresorul față de acesta
și față de rude/prieteni, identificarea unui adăpost sigur, identificarea unui alt
loc de muncă, identificarea unor soluții de continuitate a educației copiilor,
pregătirea unui bagaj de siguranță și a documentelor personale ale
victimei/copilului acesteia.
34.
Siguranța în situații
periculoase
Victima va fi informată în legătură cu minime măsuri de siguranță în situații
de pericol:
- acompanierea de către o persoană de încredere în vederea efectuării
unor demersuri necesare, după caz, pe lângă instituțiile competente,
respectiv poliție, instanță, servicii de sănătate, servicii de medicină legală,
servicii publice de asistență socială;
- efectuarea unor scenarii privind apelarea de urgență de către victimă/altă
persoană a organelor de poliție sau a liniilor verzi de urgență pentru
sesizarea situației de violență domestică.
35.
Solicitarea unor măsuri
legale de protecție
Victima va fi informată cu privire la posibilitatea emiterii unui ordin de
protecție provizoriu/ordin de protecție, servicii sociale destinate victimei
(servicii de zi cu diferite tipuri de consiliere, servicii rezidențiale cu găzduire
pe perioadă determinată), măsuri/servicii destinate agresorului.
Factori de risc legați de victimă
(Se va indica dacă victima prezintă: gânduri/tentative de suicid; gânduri/tentative de a ucide agresorul; sarcină în evoluție; naștere recentă;
probleme de sănătate mentală/consum de substanțe; stare de izolare socială; dependența financiară de agresor etc.)
Ce dorește victima să facă? Implicare activă
(Se va indica opțiunea victimei în legătură cu demersurile pe care le consideră necesare după ce a primit informații și consiliere din partea
reprezentanților SPAS/DGASPC.)
Observații/Recomandări
(Se vor indica observațiile/recomandările reprezentanților SPAS/DGASPC în urma evaluării gradului de risc din perspectiva acordării
serviciilor sociale.)
Data:
Numele:
Semnătura
B.
Stabilire factori de risc și măsuri aferente
Istoricul violenței
Formele și tiparul
violenței
Factori de risc legați de
comportamentul
agresorului
Percepția victimei
asupra riscului
Factori agravanți
Factori de risc
vizibili
Număr răspunsuri
afirmative
Număr răspunsuri
afirmative
Număr răspunsuri
afirmative
Număr răspunsuri
afirmative
Număr răspunsuri
afirmative
Pentru evaluarea gradului de risc al victimelor violenței domestice din perspectiva acordării serviciilor sociale se va lua în
considerare încadrarea în următoarele categorii de risc:
Există minimum un răspuns
afirmativ la oricare dintre întrebările
de la pct. 7, 11 și 17?
Dacă DA - categorie RISC
CRESCUT
Există minimum 5 răspunsuri
afirmative la oricare dintre întrebările
de la 1 până la 21.
Dacă DA - categorie RISC
CRESCUT
Pentru nivelul de risc crescut,
SPAS/DGASPC va asigura în mod
obligatoriu informarea și orientarea victimei
în ceea ce privește serviciile sociale
existente pe raza localității/județului
adecvate nevoilor acesteia în vederea
furnizării serviciilor necesare pentru
protecția acesteia.
RISC MEDIU - minimum 4 răspunsuri afirmative la oricare dintre întrebările
de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 și 17.
Pentru nivelul de risc mediu,
SPAS/DGASPC va asigura în mod
obligatoriu informarea și orientarea victimei
în ceea ce privește măsurile de protecție de
care aceasta poate beneficia din partea
instituțiilor competente: ordin de protecție
provizoriu, ordin de protecție, formularea
unei plângeri prealabile, eliberarea unui
certificat medico-legal, consiliere juridică în
vederea separării de agresor.
RISC SCĂZUT - minimum un răspuns afirmativ la oricare dintre întrebările
de la 1 până la 21, exceptând întrebările de la pct. 7, 11 și 17.
Pentru nivelul de risc scăzut,
SPAS/DGASPC va asigura în mod
obligatoriu informarea victimei cu privire la
drepturile și măsurile de care poate
beneficia potrivit Legii nr. 217/2003,
republicată, cu modificările și completările
ulterioare, în special în ceea ce privește
serviciile sociale de informare și consiliere a
victimei în vederea prevenirii și combaterii
violenței domestice.
Intervenție/
Plan general/
Măsuri de
urgență
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.