Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 596/2018

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 4, art. 7 alin. (1), art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite

prezumat în vigoare

Data actului
27 septembrie 2018
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 113 din 13 februarie 2019
Citează
10 acte
Structură
5 articole · 15.104 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 4

  • Decizia nr. 376/2015 26 mai 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33-35 din Legea nr. 1…
  • Legea nr. 77/2016 28 aprilie 2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate pri…
  • Legea nr. 77/2016 28 aprilie 2016 (prevederi anume) privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate pri…
  • Decizia nr. 108/2017 7 martie 2017 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a G…

Are ca temei 3

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • OG nr. 21/1992 21 august 1992 (prevederi anume) privind protecția consumatorilor
  • Legea nr. 77/2016 28 aprilie 2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate pri…

Valer Dorneanu

- președinte

Marian Enache

- judecător

Petre Lăzăroiu

- judecător

Mircea Ștefan Minea

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Simona-Maya Teodoroiu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Bianca Drăghici

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3,

art. 4,

art. 7 alin. (1),

art. 10

și

art. 11 din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Garanti Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 12.116/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 499D/2017.

2.

La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune

concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.

Prin Încheierea din 22 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 12.116/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3,

art. 4,

art. 7 alin. (1),

art. 10

și

art. 11 din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Excepția a fost ridicată de Societatea Garanti Bank - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate în baza dispozițiilor

Legii nr. 77/2016 .

5.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile

Legii nr. 77/2016

contravin în primul rând principiului supremației

Constituției

și al legalității, întrucât în procedura de elaborare a legii au fost nesocotite dispozițiile

Legii nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

6.

De asemenea, autoarea susține că dispozițiile

Legii nr. 77/2016

încalcă principiul neretroactivității legii, având în vedere că acestea instituie un efect suplimentar al contractului de credit, prin transmiterea forțată a imobilului în patrimoniul său, prin mecanismul dării în plată, acesta nefiind avut în vedere la momentul încheierii contractului.

7.

Totodată, apreciază că se încalcă dreptul de proprietate privată al băncii, prin privarea acesteia de bunul constând în dreptul de creanță pe care îl deține împotriva împrumutatului, acesta fiind înlocuit cu un drept real asupra unui imobil care are o valoare incertă.

8.

Se menționează că legea încalcă dreptul la libertate economică și al libertății comerțului, prin pierderea de către aceasta a dreptului de creanță deținut în baza contractului încheiat, precum și prin transmiterea forțată a imobilului ipotecat în patrimoniu, împreună cu garanțiile și sarcinile constituite de alți creditori, instituția de credit transformându-se din creditor într-un debitor sau un garant al debitorului.

9.

În privința încălcării dreptului de acces liber la justiție se consideră că instituției de credit îi este limitat, în mod nejustificat, dreptul de a contesta aspectele legate de starea curentă a bunului dat în plată, culpa debitorului în diminuarea valorii imobilului ipotecat sau starea de necesitate învederată de debitor pentru parcurgerea procedurii de dare în plată. Totodată, instituției de creditare îi este îngrădit dreptul de a invoca raporturile juridice existente între părți, astfel că, prin efectul

Legii nr. 77/2016 , contractul încheiat între părți nu își mai produce efecte, întrucât nu i se permite băncii să se prevaleze de prevederile contractuale stabilite între părți.

10.

Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă își exprimă opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate, apreciind că dispozițiile

Legii nr. 77/2016

nu încalcă prevederile

Constituției . Astfel, instanța consideră că normele a căror constituționalitate se contestă respectă principiile previzibilității și accesibilității, din analiza acestora, atât consumatorii, cât și instituțiile de credit putând prevedea, în mod rezonabil, ce condiții trebuie să îndeplinească și în ce situații este aplicabil acest act normativ.

11.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

13.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d)

din Constituție, precum și ale

art. 1 alin. (2),

ale

art. 2,

3,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992,

să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

14.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 3,

art. 4,

art. 7 alin. (1),

art. 10

și

art. 11 din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, având următorul cuprins:

–

Articolul 3

:

„Prin derogare de la dispozițiile

Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord.“;

–

Articolul 4

(0)

:

(1)

Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a)

creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială;

b)

cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c)

creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință;

d)

consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.

(2)

În situația în care executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului.

–

Articolul 7

: „(1) În termen de 10 zile de la data comunicării notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.“;

–

Articolul 10

(0)

:

(1)

La momentul încheierii contractului translativ de proprietate, respectiv de la data pronunțării hotărârii judecătorești definitive, potrivit prevederilor art. 8 sau, după caz, ale art. 9, va fi stinsă orice datorie a debitorului față de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

(2)

De dispozițiile prezentului articol beneficiază și codebitorul sau fideiusorul care a garantat obligația debitorului principal.

–

Articolul 11

: „În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum și din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât și contractelor încheiate după această dată.“

15.

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

privind statul de drept, ale

art. 15 alin. (2)

privind neretroactivitatea, ale

art. 21

privind accesul liber la justiție, ale

art. 44 alin. (2)

privind dreptul de proprietate privată, ale

art. 45

privind libertatea economică, ale

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale

art. 73

privind categoriile de legi, ale

art. 135

privind economia și ale

art. 136 alin. (5)

privind proprietatea.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit

art. 1 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 , „Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor“. Potrivit

art. 1 alin. (2)

din lege, noțiunea de consumator în înțelesul acestei legi nu este una autonomă, ci ea este cea prevăzută în

art. 2 pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 21/1992

privind protecția consumatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 28 martie 2007, („consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale“) și

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2000

privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 3 august 2012, („Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale“).

17.

Or, în prezenta cauză, Curtea observă că a fost încheiat contract de credit între Garanti Bank - S.A. din București și Societatea Blitz Guard Security - S.R.L. din București la data de 31 martie 2011.

18.

În aceste condiții, Curtea reține că societatea anterior menționată nu este consumator în sensul

Legii nr. 77/2016 , ceea ce înseamnă că acestea nu sunt aplicabile în privința raportului juridic astfel convenit.

19.

Raportând aceste aspecte la condiția de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei, Curtea reține că aceasta „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului“ (a se vedea în acest sens

Decizia nr. 376 din 26 mai 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 7 august 2015, paragraful 26, sau

Decizia nr. 108 din 7 martie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 din 8 iunie 2017, paragraful 20).

20.

Prin urmare, întrucât

Legea nr. 77/2016

nu privește situația persoanelor juridice, rezultă că ea nu are nicio incidență cu privire la contractele de credit încheiate de acestea, indiferent că a fost constituită o garanție ipotecară de către garanți persoane fizice.

21.

În concluzie, întrucât, potrivit

art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992 , „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei[…]“, dispozițiile de lege care formează obiect al excepției de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3,

art. 4,

art. 7 alin. (1),

art. 10

și

art. 11 din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite este inadmisibilă.

22.

În același sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin

Decizia nr. 570 din 19 septembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 17 ianuarie 2018, și

Decizia nr. 727 din 21 noiembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 26 martie 2018.

23.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție,

al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3,

art. 4 ,

art. 7 alin. (1) ,

art. 10

și

art. 11 din Legea nr. 77/2016

privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, excepție ridicată de Societatea Garanti Bank - S.A. din București în Dosarul nr. 12.116/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 septembrie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.