Anexa din 15 februarie 2019

Hotărârea Guvernului nr. 84 din 15 februarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 152bis din 26 februarie 2019.

Anexă

AUTORIZAȚIE DE MEDIU

S.A., cu sediul social în municipiul București, str. Polonă nr. 65, sectorul 1, înregistrată cu nr. 62625 din 15 martie 2017 la Ministerul Mediului, în urma analizării documentelor transmise și a verificării, în baza Hotărârii Guvernului nr. 19/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, și în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, se emite:

Ca urmare a cererii adresate de Societatea Națională "Nuclearelectrica" -

AUTORIZAȚIA DE MEDIU

pentru

funcționarea

Unității

nr.

1

și

a

Unității

nr.

2

ale

Centralei Nuclearelectrice Cernavodă, denumită în continuare CNE Cernavodă, din localitatea Cernavodă, str. Medgidiei nr. 2, județul Constanța, care prevede organizarea desfășurării activității în amenajările existente pe amplasamentele deținute, în suprafață totală de 885240,74 m 2 , exploatarea echipamentelor nucleare și clasice specifice și a anexelor, auxiliare și suport și a altor spații care deservesc funcționarea unităților nuclearoelectrice, în scopul producerii și distribuției energiei electrice și termice.

Documentația conține:

a)

Fișa de prezentare și declarație întocmită de titularul de activitate;

b)

Bilanț de mediu Nivel I + Raport cu privire la Bilanțul de mediu Nivel I;

c)

Bilanț de mediu Nivel II + Raport cu privire la Bilanțul de mediu Nivel II;

d)

documente întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu completările ulterioare:

1.

Notificare de activitate;

2.

Raportul de Securitate înregistrat cu nr. 56930 din 29.10.2018, ce conține și Politica de prevenire a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase;

3.

Planul de urgență internă înregistrat cu nr. 90207 din 05.11.2018

e)

proces verbal de verificare al amplasamentului nr. 96156/DM/11.08.2017;

f)

autorizația de mediu pentru Societatea Națională Nuclearelectrica - S.A. – Sucursala CNE - Unitatea nr. 1 și Unitatea nr. 2 ale Centralei Nuclearelectrice Cernavodă emisă prin Hotărârea Guvernului nr. 1515/2008;

și următoarele acte de reglementare emise de alte autorități:

a.

certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor Seria M03 nr. 5415/25.04.2000 emis de Ministerul Industriei și Comerțului;

b.

certificat de înregistrare a Societății Naționale Nuclearelectrica S.A., denumită în continuare S.N.N. - S.A., Sucursala CNE Cernavodă Seria B nr. 1819012 din 03 noiembrie 2009, emis de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, cod unic de înregistrare 22554619;

c.

certificat constatator nr. 32056/24.04.2018, valabil până la modificarea condițiilor de funcționare sau activităților pentru care s-a dat declarația pe propria răspundere;

d.

autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavoda U1-01/2013, care intră în vigoare la 01.05.2013, emisă de Comisia

Națională

pentru

Controlul

Activităților

Nucleare,

denumită

în continuare CNCAN; valabilă până la data de 30 aprilie 2023;

e.

autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavoda U2-02/2013, care intră în vigoare la 01.05.2013, emisă de CNCAN; valabilă până la data de 30 octombrie 2020;

f.

autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. SNN DICA - 04/2018 - Autorizație pentru funcționarea și întreținerea modulelor 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 și 9 ale Depozitului Intermediar de Combustibil Ars, denumit în continuare DICA, intră în vigoare la data de 09.03.2018 și este valabilă până la data de 12 iulie 2020;

g.

autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. CNE Cernavodă Transport_05/2015, care a intrat în vigoare la data de 27 martie 2015 emisă de CNCAN; valabilă până la data de 10 martie 2020;

h.

autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. SNN DICA 04/2018 – prin care CNCAN autorizează SNN S.A. să construiască modulele 10 și 11 ale DICA prin Sucursala CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 26 martie 2018, valabilă până la data de 25 martie 2021;

i.

autorizație de securitate radiologică pentru produs nr. AT 01/ 2017, care a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2017, prin care CNCAN autorizează Produsul, Forma de deșeu – deșeuri radioactive lichide solidificate prin metoda NOCHAR; valabilă până la data de 14 februarie 2022;

j.

autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. VP 01/2017 pentru DEȚINERE ȘI UTILIZARE surse de radiații în cadrul CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 08 octombrie 2017, valabilă până la data de 07. octombrie 2022;

k.

acordul de mediu nr. 2058 din 22 aprilie 2002, emis de Inspectoratul de Protecție a Mediului Constanța pentru depozit intermediar de combustibil nuclear ars al CNE-PROD Cernavodă; valabil până la finalizarea lucrărilor de investiție, cu condiția respectării condițiilor impuse prin acesta;

l.

certificat de desemnare CNE LDI ODN - 07/2016, care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2017, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de dozimetrie individuală al CNE Cernavodă ca organism dozimetric acreditat si laborator de încercări notificat; valabil până la data de 31 decembrie 2019;

m.

certificat de desemnare CNE LDI LI - 06/ 2016, care a intrat în vigoare la data de 01 ianuarie 2017, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de dozimetrie individuală al Sucursalei CNE Cernavodă ca laborator notificat pentru încercări; valabil până la data de 31 decembrie 2019;

n.

certificat de desemnare nr. CNE LCM ODN 07/2018, care a intrat în vigoare la data de 09 noiembrie 2018 – prin care CNCAN desemnează Laboratorul de Control Mediu al Departamentului Radioprotecție al Sucursalei CNE Cernavodă a SNN SA ca organism dozimetric notificat; valabil până la data de 08 noiembrie 2021;

o.

certificat de desemnare CNE LCM LI - 02/2016, care a intrat în vigoare la data de 01 iunie 2016, prin care CNCAN desemnează Laboratorul de Control Mediu al Departamentului Radioprotecție al Sucursalei CNE Cernavodă a SNN

S.A. ca laborator notificat pentru încercări cu valabilitate luna mai 2019;

p.

certificat de desemnare nr. LI 05_LC CNE /2017, care a intrat în vigoare la data de 06 octombrie 2017 – prin care CNCAN desemnează Laboratorul chimic din cadrul CNE Cernavodă al SNN SA ca laborator notificat pentru încercări; valabilă până în data de 05 octombrie 2020;

q.

certificat de desemnare CNE OCP - 08/2016, care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie

2016, prin care CNCAN desemnează Sucursala CNE Cernavodă ca “Organism notificat de certificare a personalului”; valabilă până la data de 20 decembrie 2019;

r.

aviz nr. Rp_03/2017 - “Avizare curs de pregătire în radioprotecție “Calificare avansată în radioprotecție - curs de teorie, cod CA-002, rev 6/ decembrie 2016 emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 27 ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019;

s.

aviz nr. RP - 01/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecție, recalificare radioprotecție, cod CA - 004, rev 6/noiembrie 2016, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 06. ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019;

t.

aviz nr. RP - 02/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecție, calificare portocaliu, cod CB-001, rev 6/ decembrie 2016, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2017, valabil până la data de 31 decembrie 2019;

u.

aviz nr. RP - 08/2017 - Avizare curs de pregătire în radioprotecție, calificare galben - Aplicații Radioprotecție cod CA-003, rev. 6/februarie 2017, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 13 martie 2017, valabil până la data de 12 martie 2020;

v.

aviz nr. RP_01/2018 - “Avizare curs de pregătire în radioprotecție recalificare portocaliu”, cod CB-001R, rev 4/ noiembrie 2017, emis de CNCAN; care a intrat în vigoare la data de 22 ianurie 2018, valabil până la data de 31 decembrie 2020;

w.

certificat de desemnare LI 05_SCR/2016, care a intrat în vigoare la data de 20 decembrie 2016, prin care CNCAN desemnează Serviciul Control

Radiații,

denumit

în

continuare

SCR,

din

cadrul

Departamentului Radioprotecție al CNE Cernavodă din cadrul SNN S.A. ca laborator notificat pentru încercări; valabil până la data de 19 decembrie 2019;

x.

autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. GM 2075/ 2015, prin care CNCAN autorizează SNN SA să închirieze prin CNE Cernavodă instalație radiologică cu un post grafie, tip Fisher, seria M 8002/1975/1993; care a intrat în vigoare la data de 27 decembrie 2015, valabilă până la data de 26 decembrie 2020;

y.

autorizație pentru desfășurarea de activități în domeniul nuclear nr. GM 2074/2015, prin care CNCAN autorizează SNN S.A. să dețină instalație radiologică cu un post grafie, tip Fisher, seria M8002/1975/1993 în cadrul CNE Cernavodă; care a intrat în vigoare la data de 27 decembrie 2015, valabilă până la data de 26 decembrie 2020;

``.

protocol între SNN S.A. și CNCAN, CNCAN_SNN13-36/ 11.09.2013, privind eficiența activităților de prevenire a situațiilor de urgență, identificare, monitorizare, analiza și gestionare a situațiilor de accident nuclear sau urgență radiologică și de informare operativă și asigurare a asistenței tehnice de specialitate în conformitate cu prevederile legale și obligațiile asumate de România prin tratate internaționale;

valabilă numai pe durata valabilității autorizației

aa.

autorizația sanitară nr. 314/12.12.2017, eliberată de Direcția de Sanătate Publică Constanța - Laboratorul de Igiena Radiațiilor Ionizante Constanța, pentru DICA cu 9 module,

eliberate de CNCAN;

bb.

autorizație sanitară nr. 125/08.05.2015 emisă pentru C.N.E. Cernavodă – Unitatea 1 și Unitatea 2, de către Ministerul Sănătății - Direcția de Sănătate Publică Județeană Constanța – Laboratorul de Igiena Radiațiilor Ionizante Constanța; valabilă până la data 07 mai 2020;

cc.

autorizație pentru sistemul de management al calității în domeniul nuclear nr. SNN CNE Cernavodă nr. 01/2017 - pentru activități de exploatare, proiectare, aprovizionare, reparații și întreținere, utilizare a produselor software în domeniul nuclear, valabilă până la data de 30 aprilie 2019;

dd.

autorizație

sanitară

de

funcționare

nr.

42/20.02.2012

emisă

pentru obiectivul: Sistem Centralizat de Aprovizionare cu Apă Potabilă – Cernavodă de

către

Ministerul

Sănătății

-

Direcția

de

Sănătate

Publică

Județeană Constanța; fără termen de valabilitate, se vizează anual;

ee.

autorizații de prevenire și stingere a incendiilor nr. 770164/1, 770164/2, 770164/3, 770164/4, 770164/5 din 06.08.2002 emise de Ministerul de Interne - Brigada de Pompieri "Dobrogea" a județului Constanța pentru sediu sucursală cu producție de energie electrică, cabinet medical, cantină-bufet, complex cazare, bufet; fără valabilitate;

ff.

autorizație

de

prevenire

și

stingere

a

incendiilor

nr.

601026

din 25.06.2005 pentru amenajare de spații pentru birouri și ateliere în clădirile 080

și 082, emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; fără valabilitate;

gg.

autorizație

de

prevenire

și

stingere

a

incendiilor

nr.

578572

din 13.09.2002 pentru extindere clădire MT – clădire de birouri parter și etaj (S=388mp), emisă de Ministerul de Interne – Brigada de Pompieri "Dobrogea" a Județului Constanța; fără valabilitate;

hh.

autorizație de prevenire și stingere a incendiilor nr. 11366 din 27.12.2006 pentru Arhivă, Unitatea 2, emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; își pierde valabilitatea în cazul în care construcția/amenajarea nu mai corespunde condițiilor pentru care a fost autorizată;

ii.

autorizație de prevenire și stingere a incendiilor nr. 11359 din 23.11.2006 pentru clădire de birouri pentru activități de inginerie (NOB), Unitatea 2, emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; își pierde valabilitatea în cazul în care construcția/amenajarea nu mai corespunde condițiilor pentru care a fost autorizată;

jj.

autorizație de prevenire și stingere a incendiilor nr. 11326 din 02.06.2006 pentru clădire de birouri (A+B) P+1(2) pentru Unitatea Nr. 2 CNE INVEST CERNAVODĂ; fără valabilitate;

kk.

autorizație de securitate la incendiu nr. 700566 din 14.12.2009 pentru hală de

recepție

–

depozitare

și

clădire

administrativă,

emisă

de

Ministerul Administrației

și

Internelor

-

Inspectoratul

pentru

Situații

de

Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; își pierde valabilitatea în cazul în care construcția/amenajarea nu mai corespunde condițiilor pentru care a fost autorizată;

ll.

autorizație de securitate la incendiu nr. 1426101 din 04.01.2010 pentru Pavilion administrativ P+1-2E, pentru două unități în exploatare – U1 și U2, emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Dobrogea" al Județului Constanța; își pierde valabilitatea în cazul în care construcția/amenajarea nu mai corespunde condițiilor pentru care a fost autorizată;

mm.

autorizația de gospodărire a apelor modificatoare a autorizației

nr. 131/01.06.2016, nr. 118/2018 privind “Alimentarea cu apă și evacuarea apelor uzate pentru Unitățile 1 și 2 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavoda”, care a intrat în vigoare la data de 20 aprilie 2018, valabilă până la data de 31 mai 2019;

nn.

autorizație de gospodărire a apelor nr. 98/29.06.2016 privind “Sistem de monitorizare automată a debitelor, nivelelor, volumului și a temperaturilor apei de răcire la CNE Cernavodă”, emisă de Administrația Bazinală de Apă "Dobrogea - Litoral" Constanța, denumită în continuare ABADL Constanța, care a intrat în vigoare la data de 29 iunie 2016, valabilă până la data de 31 mai 2019;

oo.

autorizație de gospodărire a apelor nr. 275 din 05.12.2016 privind “Depozitul

intermediar

de

combustibil

ars

Cernavodă

(D.I.C.A.)”

jud. Constanța, care a intrat în vigoare la data de 05 decembrie 2016, valabilă până la data de 05. decembrie 2019;

pp.

protocol privind metodologia monitorizării utilizării resurselor de apă și primirii apelor uzate în resursele de apă încheiat între SNN SA – Sucursala CNE Cernavodă și Administrația Națională "Apele Române" – Administrația Bazinală

de

Apă

Dobrogea

-

Litoral

Constanța,

înregistrat

cu

nr. 4528/17.03.2017, valabil până la data de 31 mai 2019;

qq.

protocol de colaborare privind stabilirea unui cadru de desfășurare organizată a activității de gospodărire a apelor încheiat între Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" S.A. Constanța și SNN S.A. – Sucursala CNE Cernavodă (U1 și U2) cu nr. 2167/18.02.2013 și la C.N.E. Cernavodă AUTORITĂȚI_CNE13 160/01.03.2013;

rr.

protocol de colaborare privind stabilirea unui cadru de desfășurare organizată a activității de monitorizare a fenomenului de înflorire algală pe cursul Fluviului Dunărea încheiat între SNN S.A. – Sucursala CNE Cernavodă cu Administrația Natională “Apele Române” București, înregistrat cu nr. AUTORITĂȚI_CNE16 643/27.10.2016;

ss.

protocol

nr.

1640/21.04.2009

și

CNE_AUTORITATI09

– 00463/16.04.2009 privind modul de realizare a condițiilor speciale și altor cerințe incluse în "Autorizația de mediu nr. 1 din 26 mai 2008", încheiat între SNN SA – Sucursala CNE Cernavodă și Agenția pentru Protecția Mediului Constanța;

tt.

protocol de Comunicare nr. 10155/MA/01.03.2012 privind modul de realizare a condițiilor speciale și altor cerințe incluse în autorizațiile de mediu emise pentru Sucursalele SNN SA, încheiat între SNN SA și Ministerul Mediului;

uu.

licență de utilizare a frecvențelor radio pentru furnizarea de rețele de comunicații electronice de uz propriu în serviciul mobil terestru nr. MT- PMR/B260/2005, modificată în 05.07.2017 emisă de Autoritatea Națională pentru

Administrare

și

Reglementare

în

Comunicații,

denumită

în continuareANCOM, care a intrat în vigoare la data de 05 iulie 2017, valabilă până la data de 15 septembrie 2022;

vv.

contract de prestări servicii nr. 23/2014 (act adițional nr. 7/2018) încheiat cu Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" - S.A. Constanța pentru prestare servicii de tranzitare apă prin cele două biefuri ale CDMN; valabil până la data de 28 februarie 2018;

ww.

declarația locațiilor nr. 748/II/1520292/18.03.2008 pentru operațiuni cu substanțe

clasificate

din

categoria

2

–

pentru

substanțele

clasificate

și operațiunile

următoare:

PERMANGANAT

DE

POTASIU,

procurare intracomunitară,

import,

stocare-depozitare,

manipulare,

utilizare,

și ANHIDRIDA ACETICĂ, stocare, manipulare, utilizare;

xx.

declarația locațiilor nr. 2213/II/1520292/18.03.2008 pentru operațiuni cu substanțe

clasificate

din

categoria

3

–

pentru

substanțele

clasificate

și operațiunile următoare: ACID CLORHIDRIC, ACID SULFURIC, ACETONĂ, TOLUEN

și

METILETILCETONĂ,

procurare

intracomunitară,

import, stocare-depozitare, manipulare, utilizare;

yy.

licență pentru producerea de energie electrică nr. 5 din 03.12.1999 emisă pentru SNN SA de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei,

denumită

în

continuare

ANRE,

modificată

prin

Decizia

nr. 1683/01.11.2007, valabilă conform condițiilor asociate, respectiv 25 de ani;

```.

licență pentru furnizare de energie electrică emisă pentru SNN SA nr. 962 din 21.10.2010, prelungită cu anexa la licența nr. 962 din 23.09.2015, acordată de ANRE, valabilă până la data de 21 octombrie 2020;

aaa. licență pentru producere de energie termică emisă pentru SNN SA nr. 244 din 26.03.2001, revizuită în 01 noiembrie 2007, acordată de ANRE, valabilă până la data de 25 martie 2026;

bbb. autorizația nr. 53 / 25.01.2010 - Autorizație de mediu pentru obiectivul “Spațiu De Stocare Temporară Deșeuri Chimice Neradioactive (periculoase și nepericuloase)”; valabilă până la data de 25 ianuarie 2020;

ccc.

certificatele nr. 56 din 10.09.2018 și nr. 402 din 19.07.2016, prin care Societatea

Română

pentru

Asigurarea

Calității

certifică

sistemul

de management de mediu și sistemul de management al sănătății și securității ocupaționale

ale

organizației

S.N.N.

-

S.A.

-

CNE

Cernavodă

pentru producerea de energie electrică și termică utilizând surse nucleare conform condițiilor din standardul ISO 14001:2015 și ISO 18001:2008, valabile până la data de 25 aprilie 2019;

ddd. nr. RO – 000017 - Certificat de înregistrare în EMAS emis pentru SNN SA - Sucursala CNE Cernavoda, valabil până la data de 15. octombrie 2021; eee. autorizație nr. 83/01.02.2013 privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020, revizuită în 09.03.2018, emisă pentru S.N.N. - S.A. CNE Cernavodă de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului – Ministerul Mediului; este valabilă atât timp cât activitatea desfășurată de operator în instalație se realizează la nivelul instalației în conformitate cu autorizația emisă;

fff.

DISPR/CR6/TIPA/0050/0/08.12.2011 - Autorizație pentru examinări cu Lichide penetrante. PT; fără perioadă de valabilitate;

ggg.

DISPR/CR6/TIPB/0041/0/08.12.2011 - Autorizație pentru examinări cu particule magnetice. MT; fără perioadă de valabilitate;

hhh.

DISPR/CR6/TIPE/0050/0/08.12.2011 - Autorizație pentru examinări cu ultrasunete, specialitatea (s, t). UT; fără perioadă de valabilitate;

iii.

autorizație ISCIR nr. DI/CR4/C/4/0001/0/17.03.2010 pentru reparare cazane de abur cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax = 17 bar, Tmax =

+260 0 C, Qmax = 30t/h; fără perioadă de valabilitate;

jjj.

autorizație ISCIR nr. DI/CR4/C/17/0002/0/17.03.2010 pentru reparare cazane de apă caldă cu P > 400 kW, cu următorii parametri: Pmax = 2500 kW; fără perioadă de valabilitate;

kkk. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/C/8/0005/0/17.03.2010 pentru reparare recipiente metalice stabile cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax = 200 bar, Tmin = +5 0 C, Tmax = +320 0 C, Vmax = 560m 3 ;

fără perioadă de valabilitate;

lll.

autorizație ISCIR nr. DI/CR4/B,C/13/0003/0/17.03.2010 pentru reparare și montare conducte metalice pentru fluide cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax = 200 bar, Tmin = +5 0 C, Tmax = +320 0 C; fără perioadă de valabilitate;

mmm. autorizație ISCIR nr. DI/CR4/B,C/19/0004/0/17.03.2010 pentru reparare și montare conducte de abur și de apă fierbinte cu p > 0,5 bar, cu următorii parametri: Pmax=200 bar, Tmax= +320 0 C; fără perioadă de valabilitate;

nnn.

autorizație

ISCIR

nr.

DI/CR4/K,L/14/0006/0/17.03.2010

pentru verificare, reparare și reglare dispozitive de siguranță, cu următorii parametri: Pmax=420 bar, Dmax=600 mm; fără perioadă de valabilitate;

ooo.

autorizație

ISCIR

nr.

DI/CR4/B,C/25,26/0007/0/17.03.2010

pentru reparare, montare macarale deplasabile pe căi cu șine de rulare și macarale cu brat și / sau platformă rotitoare care lucrează la punct fix sau deplasbile pe căi cu șine de rulare, cu următorii parametri: Sn = 220 tf; fără perioadă de valabilitate;

ppp.

autorizație ISCIR nr. DI/CR4/B,C/33/0008/0/17.03.2010 pentru reparare, montare mecanisme de ridicat, cu următorii parametri: Sn = 15 tf; fără perioadă de valabilitate;

qqq.

autorizație ISCIR nr. DI/CR4/P/35/0009/0/17.03.2010 pentru reparare, revizie și întreținere ascensoare electrice și hidraulice de persoane, de persoane și mărfuri sau de mărfuri cu comandă interioară, cu următorii parametri: Sn= 2 tf; fără perioadă de valabilitate;

rrr.

autorizație ISCIR nr. N-18-02/19.03.2018 (PV 3N-006/09.03.2018 PV

3N-038/09.03.2018) - pentru: Instalare, reparare recipiente; Montare, reparare, modificare conducte și elemente de conducte; reparare, instalare pompe - montare, reparare armături; instalare, reparare, verificare/reglare dispozitive de protecție la suprapresiune, care a intrat în vigoare la data de 19 martie 2018, valabilă până la data de 16 martie 2020;

sss.

N-18-03/19.03.2018 (PV 3N-007/09.03.2018 PV 3N-039 /09.03.2018) -

Autorizație ISCIR pentru montare, reparare, testare și garantare a urmatoarelor tipuri de componente /echipamente : INSTALAȚII DE RIDICAT DE de Tip I, II, III, care a intrat în vigoare la data de 19 martie 2018, valabilă până la data de 16 martie 2020.;

Prezenta autorizație de mediu se emite cu următoarele condiții impuse:

a)

Activitatea se va desfășura cu respectarea prevederilor Legii nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

b)

Activitatea se va desfășura cu respectarea prevederilor Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare.

c)

Operatorul are obligația să ia toate măsurile necesare, potrivit prevederilor legislației în vigoare, pentru a preveni accidentele majore și pentru a limita consecințele acestora asupra sănătății umane și asupra mediului.

d)

Actualizarea Notificării, a Politicii de Prevenire a Accidentelor Majore, a Raportului de securitate și a Planului de urgențță internă ori de câte ori este necesar și în conformitate cu prevederile Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare.

e)

Transportul surselor de radiații controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va realiza respectând legislația în vigoare emisă de CNCAN.

f)

La evacuarea apelor tehnologice care prezintă încărcare termică se vor lua în considerare valorile de temperatură prevăzute în Autorizația de gospodărire a apelor în vigoare.

g)

Titularul

activității

are

obligația

respectării

condițiilor

menționate

în autorizațiile de gospodărire a apelor în vigoare. Modul de îndeplinire a acestora la termenele stabilite va fi raportat atât autorității de gospodărire a apelor, respectiv Administrația Națională "Apele Române" – Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral, cât și la Agenția pentru Protecția Mediului Constanța.

h)

Se va urmări încadrarea în normele legale în vigoare privind protecția mediului

și

a

sănătății

populației

și

respectarea

prevederilor

actelor

de reglementare emise de alte autorități.

i)

Orice defecțiune sau avarie apărută în funcționarea CNE Cernavodă, care are sau poate avea un impact negativ asupra populației și asupra mediului, va fi adusă în mod operativ la cunoștința autorităților de mediu și autorităților cu responsabilități specifice, conform prevederilor legale, acționându-se potrivit celor prevăzute în planurile de alarmare și intervenție.

j)

Orice evacuare în mediul înconjurător peste valorile-limită aprobate în autorizația de mediu va fi notificată autorităților publice centrale și județene pentru protecția mediului.

k)

Modificările și/sau completările ulterioare aduse actelor de reglementare emise de alte autorități, acte care au stat la baza eliberării prezentei autorizații de mediu, precum și emiterea de noi acte de reglementare vor fi comunicate în mod operativ autorităților publice centrale și locale pentru protecția mediului, în conformitate cu cerințele Protocolului de comunicare.

l)

Titularul autorizației de mediu are obligația de a notifica autoritatea centrală pentru protecția mediului de îndată ce intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum și asupra oricăror modificări ale

condițiilor care au stat la baza emiterii prezentei autorizații de mediu, înainte de realizarea modificării.

m)

În termen de 60 de zile de la data prezentei autorizații de mediu se va revizui

Protocolul de comunicare .

Prezenta autorizație este valabilă de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe toată perioada în care titularul obține viza anuală.

Nerespectarea prevederilor prezentei autorizații atrage suspendarea și/sau anularea acesteia, după caz.

I.

Activitatea autorizată

1.

Dotări (instalații, utilaje, mijloace de transport utilizate în activitate)

Organizarea structurilor/clădirilor sucursalei CNE - Cernavodă prevede o componentă nucleară și o componentă clasică.

Componenta nucleară include :

a)

două clădiri ale reactoarelor nucleare Unitatea 1, denumită în continuare U1 și Unitatea 2, denumită în continuare U2, similare din punct de vedere structural și funcțional în care sunt amplasate reactoarele nucleare, sistemele specifice de proces și auxiliarele acestora, echipamente aferente sistemelor nucleare de producere abur și sistemelor de securitate nucleară. Clădirea reactorului este prevăzută cu un sistem de ventilare în scopul de a asigura, în regim de exploatare normală a centralei, ventilarea spațiilor din clădirea reactorului în sistem deschis, fără recirculare, cu introducerea aerului la parametrii ceruți de condițiile specifice fiecărei zone și cu evacuarea aerului aspirat prin intermediul unei unități complexe de filtrare. Sistemul poate fi de asemenea utilizat pentru depresurizarea și purificarea atmosferei anvelopei după producerea unui accident.

b)

două clădiri ale serviciilor auxiliare nucleare, denumite în continure CSAN, pentru U1+U2, în acestea sunt amenajate: camerele principale de comandă, bazinele de combustibil uzat, sistemele de transfer ale combustibilului ars, sistemele de gospodărire a apei grele, respectiv alimentare, recuperare vapori apă grea, epurare apă grea, și a deșeurilor radioactive, respectiv e

colectare, sortare, compactare. În clădirea serviciilor se află de asemenea laboratoarele chimice, de dozimetrie și serviciul control radiații.

c)

corpul de legătură între Partea Nucleară și Partea Clasică, existent și la U1 și la U2, cu S=1079,88 m 2 , separă partea clasică, respectiv sala mașinilor, de partea nucleară, CSAN, constituind legătura tehnologică între cele două părți prin rezervarea unui spațiu adecvat rastelelor de cabluri și conducte.

d)

depozitul intermediar de deșeuri solide radioactive, denumit în continuare DIDR, care cuprinde clădirea principală, S = 1029,27 m 2 , depozitul de cartușe filtrante uzate, S = 96,09 m 2

și depozitul celular pentru componente Quadricell, S = 69,12 m 2 ;

e)

depozitul intermediar de combustibil ars, DICA, prevăzut cu module de stocare de tip monolit din beton armat, drumuri și platforme, macara portal, corp poartă și sistem de securitate;

f)

două stații de încărcare combustibil uzat, denumite în continuare SICA, – câte una pentru fiecare unitate, S=203,76 m 2

la U1 și 220,07 m 2

la U2; fiecare stație este constituită dintr-o clădire extensie a CSAN alături de bazinul de combustibil uzat;

g)

două turnuri de reconcentrare apă grea, câte unul pentru fiecare unitate, S

= 258,0 m 2 /unitate, echipate cu coloanele instalației de îmbogățire D 2 O, coșurile de

ventilație,

echipamentele

mecanice

și

electrice

asociate.

Sistemul

de ventilație este proiectat pentru a asigura condițiile de temperatură și umiditate a aerului necesare proceselor tehnologice, a menține în depresiune clădirea turnului D 2 O față de CSAN pentru a se controla direcția mișcării aerului din zone cu probabilitate mică de contaminare spre zone cu probabilitate mai mare de contaminare.

h)

două clădiri ale sistemului de alimentare cu energie la avarie, denumite în continuare EPS, incluzând camerele de comandă secundare denumite în continuare ECR, S = 345,53 m 2

/unitate;

i)

clădire a sistemului de alimentare cu apă la avarie, denumită în continuare EWS, utilizată pentru ambele unități, S = 89,77 m 2 , în care sunt amplasate câte 2 pompe ale sistemelor de alimentare cu apă la avarie și echipamentele auxiliare acestora specifice fiecărei unități;

j)

două clădiri, HPECC, ale treptei de înaltă presiune pentru răcire la avarie a zonei active, S = 297,03 m 2

pentru U1 și 297,57 m 2

la U2, amplasate în vecinătatea CSAN a fiecărei unități și în care sunt amplasate câte două rezervoare de apă, de capacitate 108 m 3

fiecare și câte un rezervor de aer sub presiune de capacitate 108 m 3 . Menținerea presiunii în aceste rezervoare se face cu ajutorul unor compresoare. În caz de indisponibilitate a compresoarelor, sistemul a fost prevăzut cu câte o stație de butelii de azot, butelii standard de azot tehnic conform normativului ISCIR, care preiau rolul compresoarelor.

k)

un ecran de etanșare, care asigură controlul circulației și nivelului apei subterane în zona clădirilor principale ale fiecărei unități. Menținerea nivelului apei subterane la cotele stabilite este asigurată printr-un sistem de drenaj exterior al clădirilor nucleare.

l)

două sisteme de depresurizare filtrată de urgență a anvelopei amplasate în exteriorul clădirilor reactoarelor, câte unul pentru fiecare unitate. Fiecare clădire a Sistemului de Depresurizare Filtrată de Urgență a Anvelopei, denumit în continuare EFCVS, are o structură mixtă din beton și oțel. Suprafața este de 47,87 m 2

pentru U1 și 42,31 m 2

pentru U2.

Componenta clasică aferentă unităților U1 și U2 include :

a)

două săli ale mașinilor, S = 30662 m 2

x 2, în care sunt instalate, pentru fiecare din ele, agregatele turbogenerator, corpul degazorului, corpul electric și echipamentele auxiliare acestora. În sala mașinilor, printre alte sisteme auxiliare de deservire a ciclului termic se află și purja generatorilor de abur, sistemul de condiționare chimică a ciclului termic și sistemul de drenaje inactive.

b)

stația de 110 kV și transformatoarele aferente T1, T2 -400/110 kV, 250 MVA, T05, T06 - 110/10/6 kV, 60/30/30 MVA și transformatoarelor de servicii interne TC01, TC02 - 110/6 kV, 16 MVA, această configurație fiind dublată pentru

a

asigura

alimentarea

cu

energie

electrică

a

celor

două

unități. Transformatoarele au prevăzute cuve având capacitatea de 30% din inventarul de ulei. Posibilitatea de comunicare la cuvele transformatoarelor T01 și T02 permite colectarea întregului inventar de ulei. Uleiul colectat în cuve se extrage cu pompe portabile. La U1 conservatorul transformatoarelor este cu membrană iar la U2 este de tip etanș, sac tip Atmoseal. În cazul încălzirii transformatorului la suprasarcini/scurtcircuite, acesta este prevăzut cu un releu de tip Bucholz care determină

deconectarea

automată

a

transformatorului.

Prin

intermediul sistemului Sergi are loc injecția de azot rece, 4ºC, și evacuarea într-o cuvă specială

a

cca.

10%

din

inventarul

de

ulei,

în

cazul

unui

incendiu

la transformator.

c)

casa sitelor și a pompelor de apă de răcire, S = 4703,15 m 2

x 2, unde sunt instalate câte: 4 pompe de apă de răcire a condensatorului turbinei, 4 pompe de apă tehnică de serviciu, 2 pompe de apă de incendiu, echipamente auxiliare acestora pentru fiecare clădire, corespunzătoare U1, respectiv U2. Pompele asigură alimentarea centralei cu apă din fluviul Dunărea, apă brută, prin intermediul biefului I al CDMN și al canalului de derivație. Volumele maxime autorizate pentru apa tehnologică, adică apa necesară a fi preluată din sursa de suprafață pentru alimentarea cu apă industrială a U1 și U2, sunt de 9.331.200 m 3

zilnic, respectiv 3.405.888 mii m 3

anual, debit maxim de 108.000 l/s.

d)

stația de tratare chimică a apei are o suprafață de 1716,97 m 2

și este dotată

cu:

1.

echipamente pentru pretratare, limpezire și filtrare - rezervoare apă

brută 2 x 100 m 3 , două clarificatoare, 2 x 225 m 3 , rezervoare stocare apă limpezită 2 x 30 m 3 , două linii de filtrare, câte trei filtre multistrat pe fiecare linie, rezervoare stocare apă filtrată, 2 x 250 m 3 , rezervoare clorură ferică, 2 x 25 m 3 , vase de stocare antiscalant, 2 x 1 m 3 , plus vas preparare polimer, 1m3.

2.

echipamente pentru demineralizare, biofiltrare și demineralizare - trei biofiltre, trei coloane cationice, doi degazori, trei coloane scavenger pentru reținerea substanțelor organice, trei coloane anionice, trei filtre cu pat mixt și două rezervoare stocare apă total demineralizată, unul din oțel inoxidabil, 250 m 3 , si unul din otel carbon cauciucat la interior, 250 m 3 ;

3.

echipamente pentru sistemul de regenerare rășini pentru stocarea soluțiilor de regeneranți - rezervoare pentru hidroxidul de sodiu, 4 x 40 m 3 , rezervoare pentru acidul clorhidric, 4 x 63 m 3 , un rezervor de stocare clorură de sodiu saturată, 1 x 40 m 3 , echipamente pentru dozarea soluțiilor de regeneranți și pentru transferul/condiționarea rășinilor, rezervoare pentru afânarea rășinilor schimbătoare de ioni și instalație de curățare rășini schimbătoare de ioni.

e)

bazine de Sifonare și Comutare, canale, cămine și conducte, în incinta pentru evacuarea apei calde. Evacuarea apei calde de la sala mașinilor, atât de la condensatori cât și apa tehnică de serviciu se face prin intermediul unui canal de beton armat, casetat, având două compartimente.

Canalele de evacuare a apei calde de la unități se racordează la canalul casetat de la șirul „U” având 6 compartimente de 3,0 x 5,0 m care asigură dirijarea apei de la unitățile 1 - 4, fie în bieful II CDMN, fie la Dunăre.

Bazinele de sifonare sunt construcții din beton armat prevăzute cu un deversor care menține nivelul necesar sifonării la condensator. Creasta deversorului este la cota +15,75 m dMB, nivelul apei în amonte și aval de deversor în condiții normale de exploatare fiind +16,55 m dMB și respectiv +16,15 m dMB. Evacuarea apei calde în bieful II al CDMN se face printr-un canal casetat închis din beton armat având două compartimente de 6,0 x 5,5 m în lungime de cca. 850 m dimensionat pentru un debit de 215 m 3 /s, un compartiment pentru evacuarea apei provenită de la două unități: U1+U4, respectiv U2+U3. În afara incintei, canalul devine deschis cu dimensiunile de 8,0 x 8,25 m și lungimea de cca. 600 m.

Din aceste canale, iarna, prin intermediul unui cămin de comutare, o parte din debitul de apă caldă evacuată poate fi reintrodus în bazinul de distribuție pentru a se evita formarea zaiului, pojghița de gheață, și a menține temperatura minimă a apei peste valoarea de 7-8 grade Celsius. Debușarea apei calde în canalul de aducțiune, distribuție, se face printr-un canal de beton armat, așezat pe fundul canalului de aducțiune, cu ferestrele de dirijare a apei spre stația de pompare.

Evacuarea apei la Dunăre este prevăzută a se realiza printr-o serie de canale și tunele dimensionate pentru un debit total de 200 m 3 /s. În acest scop sunt prevăzute două casete din beton armat 5,75 x 5,75 m racordate la bazinul de sifonare II. Aceste canale subtraversează Valea Cișmelei și se continuă cu două tunele având diametrul interior de 5,40 m fiecare din ele putând evacua un debit de 100 m 3 /s. La acest moment un singur tunel este finalizat și prin el se debușează apa care provine de la două unități nucleare către Valea Seimeni într- un canal deschis de forma trapezoidală cu lățimea la baza de 12,00 m și taluze de 1:2,5.

Pe canalul din beton casetat s-a prevăzut un cămin cu deversor ce asigură evacuarea apei calde în Valea Cișmelei în caz de blocare a tunelelor astfel încât să fie evitată inundarea centralei. Deversarea în Valea Cișmelei se poate face doar pe o perioadă scurtă, până la deschiderea vanelor de evacuare spre bieful II CDMN. În zona deversării este realizată o protecție specială a taluzului cu

bolovani de piatră spartă mai mare cca 300 kg/buc. Valea Cișmelei are o importanță deosebită în protecția la inundabilitate a platformei CNE Cernavodă. La evacuarea în Dunăre s-a prevăzut un deversor care asigură menținerea unui nivel de apă constant în canalul deschis. În lunca Dunării evacuarea se continuă cu un canal deschis, de pământ, de formă trapezoidală.

f)

centrala termică de pornire, denumită în continuare CTP, cu S = 952 m 2

este echipată

cu

2

cazane

mari,

funcționale,

CR

30,

Q

=

30

t/h

abur supraîncălzit/cazan, și un cazan ABA care este retras din exploatare, izolat și care urmează să fie dezafectat. CTP-ul are rolul de a alimenta cu abur diverse sisteme de încalzire și de proces din partea convențională a centralei. CTP-ul va fi în mod normal oprit atâta timp cât cel puțin una din cele două unități va fi în funcțiune. În cazul unor opriri simultane a ambelor unități, CTP-ul va fi pornit pentru alimentarea consumatorilor din sistemul de distribuție abur auxiliar. CTP-ul poate funcționa și permanent pentru încălzirea orașului Cernavodă și a platformei CNE pe perioada iernii și pentru alimentarea cu apă caldă pe perioada verii, situații în care vor funcționa două cazane mari, iarna, sau doar un singur cazan, vara.

g)

gospodăria de combustibil

La U1, gospodăria de combustibil este echipată cu rezervoare semi-îngropate de motorină 4 x 200m 3

amplasate în chesoane betonate, cu o capacitate maximă de stocare de 4 x 180 t motorină. În clădirea Diesel sunt amplasate rezervoare de motorină 4 x 4,5t pentru consum zilnic, un rezervor de 1t și un rezervor de colectare de capacitate 16t.

Fiecare rezervor de motorină de capacitate de 180t este împrejmuit cu zid de beton de protecție contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj.

La U2, gospodăria de combustibil este echipată cu rezervoare semi-îngropate de motorină 4 x 200m 3 , cu o capacitate maximă de stocare de 4 x 180t motorină. În clădirea Diesel sunt amplasate 2 rezervoare de 7t motorină pentru consum zilnic, 2 rezervoare pentru colectarea eventualelor scurgeri de motorină de 1,7 t, 2 rezervoare tampon de motorină de 110 litri și un rezervor de ulei de 3,2 t. Fiecare rezervor de motorină de 180t este împrejmuit cu zid de beton de protecție contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj.

La U1 și U2 gospodăriile de combustibil pentru sistemul de alimentare cu energie la avarie sunt compuse din câte 2 rezervoare de 22,4 t pentru fiecare unitate, îngropate în exteriorul clădirilor și din câte 2 rezervoare de 0,9 t în clădirea grupurilor Diesel.

h)

gospodăria CLU pentru Centrala Termică de Pornire: trei rezervoare, un rezervor de 1000 m³,TK86 și 2 rezervoare de 100 m³, TK137 și TK80. Din cele două rezervoare de 100 m³, doar TK137 este funcțional, iar rezervorul 0-7227- TK80

s-a

retras

din

exploatare

pentru reparație.

Combustibilul

CLU

se

aprovizionează cu cisterne auto. Depozitul de stocare este dotat cu facilități de descărcare, filtrare grosieră și transvazare prin intermediul stației de pompare SPCL treapta I.

i)

gospodăria de ulei de transformator este amplasată la treapta I de combustibil și conține 3 rezervoare, 3x 90 m³, un rezervor de ulei curat, un rezervor de ulei recondiționat și un rezervor de ulei murdar. Recondiționarea uleiului se realizează cu instalații portabile, iar descărcarea și transvazarea se realizează în cisterne AUTO, tot cu instalații portabile.

Gospodăria CLU și Gospodăria de ulei sunt prevăzute cu sisteme de colectare a drenajelor. Prin intermediul separatorului de hidrocarburi este repompat în rezervoarele de stocare.

j)

corpul administrativ „Pavilion 1” amplasat în incinta controlată a U1, S+P+4, S = 828,9 m 2 , care include: arhiva U1, la subsol, birouri, grupuri sanitare, bufet.

k)

punct termic sursă principal, amplasat la cota 93 mdMB a sălii mașinilor din U1, echipat cu 3 schimbătoare de căldură abur-apă, 2 schimbătoare de căldură apă-apă, 3 pompe de iarnă, 3 pompe de vară, 4 pompe condens, 2 pompe adaos, rezervor condens și echipamente auxiliare;

l)

punct termic sursă de rezervă, amplasat la cota 93 mdMB a sălii mașinilor din Unitatea 3, echipat cu 2 schimbătoare de căldură, 3 pompe mari de iarnă, 2 pompe de vară, 2 pompe condens, 2 pompe adaos, colector abur, rezervor condens și echipamente auxiliare;

Punctele termice sunt utilizate pentru termoficarea urbană, ele funcționând cu o parte din aburul auxiliar destinat consumului intern, pentru producerea apei fierbinți ce este transportată la punctele termice din oraș prin rețeaua de transport agent primar termoficare.

m)

centru de pregătire personal „Pavilion 2” amplasat în zona cu acces controlat a U1, având S = 3740,4 m 2 ;

n)

clădire pavilion 3 amplasată în incinta controlată, față în față cu pavilionul 1, cu S=1900mp și cuprinde: atelier mecanic, atelier electric, laborator metrologie, birouri;

o)

clădire pavilion 4 amplasată în incinta controlată, între pavilionul 3 și punctul de acces, cu S=679m 2

și cuprinde: remiza PSI și birouri;

p)

pavilion 5 – amplasat în afara incintei controlate lângă pavilion 6, NOB, cu suprafata 1490 m 2 , două nivele, folosit ca spații de birouri;

q)

pavilion 6 – amplasat în afara incintei controlate în continuarea pavilionului 5 cu suprafața 1380 m 2 , pe trei nivele, folosit ca spații de birouri;

r)

clădire commissioning – două cladiri de birouri, aflate în afara zonei controlate, lângă pavilionul 6 și lângă poarta de acces a Unității 2, structurate pe două nivele, în suprafață de 1168,22 m 2 , respectiv 610 m 2 , interconectate între ele.

s)

atelier mecanic + birouri situate în zona B, în suprafață de 740 m 2 ;

ș) atelier pregătire practică + clădiri birouri și vestiare – trei clădiri situate în zona B, lângă atelierul mecanic, în suprafață de 420 m 2 , 820 m 2 ș i respectiv 240 m 2 , interconectate între ele;

t)

arhive – două clădiri situate în zona B, lângă atelierul mecanic și atelierul pregătire practică, în suprafață de 790 m 2

și respectiv 441 m 2 , dispuse pe două nivele;

ț) structura mobilă – garaj mașini de intervenție pompieri;

u)

clădire U0 cuprinde birouri, vestiare, sală de mese, camera de comandă U0, camera de comandă a stației de 110 kV și laborator STA, este amplasată vis-a- vis de CSAN și este alipită de CTP, are S=4237m 2 ;

v)

clădire STA, Stație Tratare Apă, este amplasată lângă clădirea U0 și are S= 1716.97 m 2 ;

w)

clădire pavilion „0” este amplasată între pavilionul 2 și punctul de acces, cuprinde birouri; are un corp cu un etaj și unul cu două etaje și S=2631m 2 ;

x)

depozite butelii gaze sunt amplasate în spații special amenajate; în frontul fix sunt amplasate depozitul de butelii de heliu și CO2 pentru U1, S=300m 2

și depozitul de butelii de heliu și CO2 pentru U2, S=300m 2 ;

y)

spațiu de stocare temporară deșeuri chimice neradioactive, denumit în continuare SSTDCN, este amplasat în frontul fix; cuprinde o clădire veche S=103 m 2

și o clădire nouă cu S=120 m 2 .

``)

gospodăria

de

rezervoare

de

Hidrogen

este

amplasată

în

incintă,

la extremitatea sudică, are S=95,40m 2 . Sistemul de stocare și distribuție hidrogen furnizează hidrogen la generatorii electrici pentru răcirea acestora. Sistemul este compus din două rezervoare de stocare hidrogen, 2 x 50 m 3 , două dulapuri de armături, două standuri cu supape de siguranță, rotametre și două linii de alimentare spre U1 și U2.

aa)

stația de tratare și clorinare apă potabilă din subteran, amplasată într-o clădire supraterană, în zona protejată a forajului Fj1, asigură apa potabilă a obiectivelor din incinta Unităților U1 și U2 și auxiliare, incluzând: Pavilion administrativ 0 și Pavilion 1, Pavilion 2, Centrul de Pregătire Personal, Pavilioanele 3, 4, 5, 6, 7, 8, Clădirile auxiliare din frontul fix, inclusiv CTP, Casa

sitelor

U1

și

U2,

Spațiul

de

stocare

temporară

deșeuri

chimice neradioactive, SSTDCN, Zona de recepție U1+U2, atelierele SSG din zona B, Pavilion

Commissioning.

Sursa

de

alimentare

cu

apă

potabilă

pentru amplasamentul CNE Cernavodă o constituie sursa subterană proprie, care include cele trei puțuri forate de mare adâncime Fj1, Fj2 și Fj3.

bb)

stația de pompare apă potabilă, denumită în continuare SPAP, este dimensionată pentru cinci unități și se compune din 5 electropompe, Q= 65 m 3 /h, 2 electrocompresoare, Q = 0,25 m 3 /min, 3 recipienți hidrofor, V = 15 m 3 . Rețeaua de apă potabilă este de tip ramificat, conductele sunt din oțel carbon în interiorul clădirilor și din PEHD, polietenă de înaltă densitate, și din oțel carbon în exteriorul clădirilor, pe rețea sunt prevăzute cămine de vizitare cu vane de izolare, robinete de golire/aerisire.

cc)

rezervoare de apă potabilă sunt două rezervoare, 2 x 1000 m 3 , din beton armat și au fost dimensionate la debitul maxim zilnic pentru 5 unități. Din cele două rezervoare de stocare, unul este în serviciu iar celălalt este menținut curat, izolat și drenat.

dd punct Termic PT 58 aferent spațiilor de depozitare SEIRU dotat cu modul termic compact pentru încălzire, automatizat;

ee)

centrala termică P.T. 5, Campus 2, este echipată cu 2 cazane CIMAG și 4 schimbătoare de căldură tip VX 3, 2 pentru apă caldă și 2 pentru încălzire. Cazanele CIMAG produc apă fierbinte la o temperatură de maxim 95 °C și o presiune de 5 bar. Consumul maxim orar de combustibil este de 250 l/h pentru un cazan. Centrala termică P.T. 5 are în dotare rezervoare de CLU 3x40 t și un rezervor de zi 1x2 t. Centrala este pusă în funcțiune numai în cazurile în care sistemul de termoficare al orașului Cernavodă nu funcționează.

ff)

punctul termic PT57, Campus 1, este echipat cu modul termic compact pentru încălzire și apă caldă menajeră, modul de dedurizare a apei, rezervor de preparare apă caldă și rezervor preparare apă dedurizată. Ambele module sunt complet automatizate.

gg)

centrala termică P.T. 11 este amplasată în Cernavodă, str. Panait Cerna. Centrala termică P.T. 11 nu mai funcționează ca centrala termică ci ca punct termic pentru încălzire și apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 8 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcționale în acest moment, și 4 schimbătoare de căldură tip TLX.

hh)

centrala termică P.T. 14, Cernavoda, str. N. Titulescu, nu mai funcționează ca centrală termică, ci ca punct termic pentru încălzire și apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 4 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcționale în acest moment, și 4 schimbătoare de căldură: 2 schimbatoare tip TLX, unul tip XGC și unul tip SONDEX S41A-IS16-122-TKTM47.

ii) punct termic PT 36 care deservește Garajul CNE Cernavodă, dotat cu modul termic compact pentru încălzire și apă caldă menajeră, complet automatizat.

jj)

laborator Control Mediu, amplasat în orașul Cernavodă, Str. 9 Mai nr. 1, S = 400 m 2 , include 5 încăperi destinate preparării și pregătirii probelor de mediu în vederea măsurării lor, 5 camere cu echipamente destinate măsurării probelor de mediu și 3 birouri destinate prelucrării datelor rezultate în urma măsurătorilor cât și camere auxiliare destinate depozitării probelor recoltate și a materialelor și consumabilelor necesare desfășurării activităților laboratorului. Laboratorul este dotat cu sisteme de măsură și aparatură de laborator pentru măsurări alfa/beta global, măsurări de tritiu și C-14, spectometrie gama, măsurări alfa, citirea dozimetrelor termoluminescente de mediu și personal.

kk)

garajul AUTO, amplasat în Cernavodă, str. Canalului, clădire cu S = 742,5 m 2 . În prezent activitățile de întreținere și reparații se efectuează pe bază de contract de prestări servicii cu o unitate de profil autorizată. Mijloacele auto sunt folosite pentru a transporta personal, marfă, precum și pentru transport uzinal. Pentru transportul personalului la și de la locul de muncă s-au încheiat contracte

de prestări servicii complete cu firme de transport persoane. Alimentarea cu combustibil se face de la Stațiile de alimentare din orașul Cernavodă sau alte localități, după caz.

ll)

dispensarul medical amplasat în str. Medgidiei nr.1 este destinat efectuării controlului

medical

periodic

și

acordării

asistenței

medicale

de

urgență personalului angajat de CNE Cernavodă; clădirea este tip P+1, suprafața totală de 694,94 m 2 ; activitatea medicală este efectuată pe bază de contract de prestări servicii cu o firmă autorizată cu personal de specialitate; utilitățile și dotările sunt date spre folosință, prestatorul de servicii fiind responsabil de obținerea autorizațiilor necesare practicării serviciilor contractate;

mm)

stație de tratare apă, Campus 2, cu suprafața de cca. 330 m 2

este echipată cu rezervoare de apă potabilă 2 x 200 m 3 , filtre mecanice cu nisip 4 x 20 l/s, filtre carbune activ 4 x 20 l/s, hidrofoare 3 x 5.000 l și echipamente auxiliare acestora;

nn)

cantina restaurant, amplasată în Cernavodă, str. Energiei nr.15 – Campus 2, cu capacitatea de 144 locuri, este prevăzută cu 2 săli de servire în suprafață de 250 m 2

fiecare, anexe cu suprafața de 354 m 2 .

oo)

zona depozite Seiru, cuprinde depozite, birouri, magazii și punct termic, este amplasată pe malul stâng al Canalului Dunăre Marea-Neagră la circa 1km de ecluza pentru barje/vapoare spre localitatea Ștefan cel Mare și are S= 46614 m 2 . Mijloace de transport utilizate în activitate:

Transport personal: 26 autoturisme, 2 automobile mixte, 11 autoutilitare, 6

autospeciale, 6 microbuze, 12 autobuze. Transport fluvial: o șalupă.

2.

Materiile prime, auxiliare, combustibilii și ambalajele folosite - mod de ambalare, de depozitare, cantități

Materii prime - Uraniu natural sub formă de pastile sinterizabile de dioxid de uraniu.

Materii prime

Mod de ambalare

Mod de depozitare

Cantități

fascicule combustibil

nuclear (UO 2 )

Înveliș de polietilenă, matrițe de polistiren expandat și paleți de lemn

depozit de combustibil cu acces controlat

5227 fascicule U1/an – media în perioada 1997-2016

5226 fascicule U2/an – media în perioada 2008-2016

Materii auxiliare

Materii auxiliare

Mod de ambalare

Mod de depozitare (pentru fiecare unitate)

Cantități/consum mediu anual

apă grea (D 2 O)

butoaie din oțel inox de 200 litri

inventarul inițial: (SM și SPTC) 510 t

pierderile medii anuale prognozate: 5,2 t (valoare de proiect)

media anuală a pierderilor: U1 – 3,75 t/an

U2 – 2,19 t/an

SUVA- 134A

(agent frigorific)

butelii 935 kg,

13,6 kg și 65 kg

depozit OB 020 (U3)

În anul 2015 s-a utilizat cantitatea de 1190 kg (pentru Chiller)

Nitrat de gadoliniu 99.9%

bidoane plastic 1 kg

laborator chimic SEIRU, 5C

În magazie: 95 kg (stoc 01.01.2018)

Utilizat în 2015: 28,8 kg/an

Utilizat in 2016: 29 kg

Anhidrida borica 99.9%

CAS 1303-86-2

bidoane plastic 1 kg

laborator chimic

În laborator: 39 kg Utilizat în 2015: 0 kg

Utilizat in 2016: 0 kg

Notă: Nu se mai utilizează în sistem dar stocul se păstrează pt retehnologizare U1.

Hidrazină soluție 35%

CAS 302-01-2

butoaie plastic 200 l

SEIRU 5B T/B, CTP

În magazie: 8800 kg (la 01.01.2018)

Utilizat în 2015: 4400 kg 1382 an (% S.A.)

Utilizat in 2016: 4200 kg

Morfolină 99 %

CAS 110-91-8

butoaie metal sau plastic 200 l

SEIRU 5B T/B, CTP

În magazie: 14910 kg ( la 01.01.2018);

Utilizat în 2015: 16380 kg 16160 kg/an (% S.A.)

Utilizat în 2016: 18480 kg

Hidroxid de litiu

Concentrația > 98%

bidoane plastic 1 l

SEIRU 5B

Laborator chimic

În magazie: 5 kg;

În laboratorul chimic 10 kg Utilizat în 2015: 21,6 kg

Utilizat în 2016: 5,5 kg

-

4 rezervoare de 71 m 3

pentru D2O utilizată curent (omologate)

-

butoaie oțel inox pentru apă grea de rezervă și degradată (omologate)

-

în sistemele nucleare

Materii auxiliare

Mod de ambalare

Mod de depozitare (pentru fiecare unitate)

Cantități/consum mediu anual

RGCC-100

(inhibitor de coroziune cu azotit de sodiu)

bidoane plastic 60 l; 25 l

SEIRU, 5B

T/B

În magazie: 225 kg; În T/B: 25 kg

Utilizat în 2015: 15 kg

Utilizat în 2016: 16,5 kg

Azot (N2) – (tehnic)

Ultrapur butelii 7,45 m 3

depozit

cca 6500 m 3 /an

Azot –lichid

Se stochează în rezervor azot lichid (prin contract de închiriere)

depozit 01

cca 6801 l/an

Heliu

7,45 m 3 /butelie

depozit

Consum mediu anual U1- 7169 m 3

U2 – 4930 m 3

Dioxid de carbon (CO2)

butelii 30 kg

depozit

gaz de acoperire U1 – 3778 kg

U2 – 5228 kg

Dioxid de carbon (CO2)

butelii 30 kg

depozit

generator

U1 – 14798 kg U2 – 58120 kg

Hidrogen - (puritate 99,85%)

butelii de 6 m 3

și în rezervoare de 180 m 3

depozit

U1 – 418 m 3

U2 – 485 m 3

Hidrogen - (puritate 99,995%)

butelii de 6-8 m 3

depozit

U1 – 138 m 3

U2 – 70 m 3

ARQUAD MCB- 50

(biocid)

Container plastic

900 Kg

SEIRU

Utilizat în 2018: 8100 Kg/an

Hidroxid de sodiu 48÷50 %

Se livrează vrac în cisterne auto

rezervoare verticale TK-LES

4 x 40 m 3

TK-LES: 63969 kg

Utilizat în 2015: 89 t/an (%S.A.)

Utilizat în 2016: 85 t

Materii auxiliare

Mod de ambalare

Mod de depozitare (pentru fiecare unitate)

Cantități/consum mediu anual

Acid clorhidric 32

%

CAS 7647-01-0

EC 231-595-7

Se livreaza vrac în cisterne auto

rezervoare verticale 4 x 63 m 3

TK-A/TK-N2: 9900 kg;

TK-HCl: 183440 kg

Utilizat în 2015: 163 t/an (%S.A.)

Utilizat în 2016: 163 t/an (%S.A.)

Clorură ferică 40 % CAS 10025-77-1

EC 231-729-4

Se livrează vrac în cisterne auto

rezervoare verticale 2 x 25 m 3

TK-FeCl 3 : 15200 kg

Utilizat în 2015: 25 t/an (%S.A.)

Utilizat în 2016: 25 t

Hexafluorura de sulf

CAS 2551-62-4

EC 219-854-2

În U2, statia de 110 kV,

echipamente închise

Alimentat direct în echipament (întreruptoare)

Stoc: 26,1 kg U2 (în 87 de întreruptoare tip ABB*0,3kg) 226,2 kg în Statia 110kV (în echipament închis)

Clor gazos

(pentru potabilizare apa din subteran)

CAS 7782-50-5

EC 231-959-5

Butelii de 50 Kg

Camera de clorinare cu butelii STAP

Consum 2015:

12 butelii * 50 kg = 600 kg/an

Clorura de sodiu (min 97%) (pentru STA și STAP)

CAS 7647-14-5

EC 231-598-3

Saci 25 kg

SEIRU, 5A

În magazie: 8000 kg Utilizat în 2015:62 t/an (%S.A.)

Utilizat în 2016: 63,3 t /an (%S.A.)

Antiscalant lichid

3D TRASAR

(Nalco) pentru STA modernizată

Butoi 200 l

SEIRU, 5B

În magazie: 3500 kg Utilizat în 2015:163 kg Utilizat în 2016: 2280 kg

Floculant PRAESTOL

A3040L pentru STA modernizată

Butoi plastic 60 l

SEIRU, 5B

În magazie: 240 kg Utilizat în 2015: 373 kg

Utilizat în 2016: 379 kg

Materii auxiliare

Mod de ambalare

Mod de depozitare (pentru fiecare unitate)

Cantități/consum mediu anual

Rășini convenționale (regenerabile)

Saci 50 l

SEIRU, 5B

În magazie: 2175 l Maxim 5 m 3 /an la nevoie, pentru adaosuri

Ulei ungere

butoaie, bidoane

SEIRU, 5B

-

Unsori consistente

butoaie, bidoane

SEIRU, 5B

-

Fyrquel EHC fluid

Butoi de metal 200 l

Seiru 5A

În magazie:1040 l Utilizat în 2016: 1456 l

În sistem U1 (TK 80): 3 m 3

Alcool izopropilic

Bidon de plastic 20 l

Seiru 5C

În magazie: 103 l Utilizat în 2016: 42 l

White spirit rafinat (varsol nuclear)

Butoi de metal

200 kg

Seiru 5B

În magazie: 57 kg Utilizat în 2016: 197 kg

NOTĂ:

consumurile aferente celor două unități nucleare, U1 și U2, și a sistemelor auxiliare comune, care au funcționat pentru necesitățile U1 și U2;

2.

S.A. = substanță activă, reprezentând cantitatea calculată la 100% concentrație față de concentrația reală din soluție;

3.

În conformitate cu documentația de proiectare, Heliul de puritate 99,995% este folosit ca și gaz de acoperire pentru vasul Calandria și Rezervorul de Stocare D 2 O Agent Primar deoarece este un gaz inert și, în comparație cu aerul, prezintă următoarele avantaje: (i) efect coroziv scăzut; (ii) conținut scăzut de Argon 41, ceea ce rezultă în debite de doză gama scăzute;

4.

Heliul din sistem este recirculat într-un circuit închis, iar menținerea presiunii este asigurată prin alimentarea continuă dintr-un colector cu butelii standard, prin intermediul a două regulatoare de presiune, PRV-uri înseriate. Sunt prevăzute 4 colectoare, fiecare având conectate câte 8 butelii, amplasate în camera S1-121;

5.

Volumul de gaz din sistem variază între 7,65 m 3

și 12 m 3 , în funcție de temperatura de operare și nivelul moderatorului. Volumul de gaz în buteliile de la un colector este de: 8x 43,8 l = 350,4 l;

6.

Presiunea normală de funcționare a Sistemului Gaz de Acoperire Moderator este de 24÷26 kPa(g). Presiunea gazului în colectori este de: 15

1. Consumurile de substanțe chimice în anii 2015 - 2016 reprezintă

normativului ISCIR C5/2003.

Mpa(g). Buteliile utilizate sunt tip standard de heliu tehnic

- conform

Combustibili consumați:

COMBUSTIBILI

(clasici)

MOD DE DEPOZITARE

CANTITĂȚI

Motorină

Rezervoare subterane

2 x 22,4t Diesel de avarie Rezervoare semi-îngropate

8 x 180t Diesel de rezervă

t/an

U1

U2

190

116

CLU

Utilizată pentru teste trimestriale CTP

Gospodărie combustibil lichid

consum în 2016: 17 t

3.

Utilități - apă, canalizare, energie (surse, cantități, volume):

3.1.

Alimentarea cu apă

3.1.1

Alimentarea cu apă potabilă:

a)

sursa

1.

din subteran, foraje de mare adâncime: Fj 1, H = 700 m, Q = 16 l/s; Fj 2, H = 700 m, Q = 28,5 l/s și Fj3, H=700 m, Q=21,2 l/s;

2.

din sistemul zonal de alimentare cu apă potabilă al orașului Cernavoda - în rezervă;

b)

volume și debite de apă autorizate:

1.

din subteran - în funcțiune: Q zi max. = 2.865 mc/zi (33,15 l/s)

V anual max. = 1.045,7 mii mc Q_zi med. = 2.660 mc/zi (30,8 l/s) V anual med. = 970,9 mii mc

2.

din rețeaua de alimentare cu apă potabilă a orașului Cernavodă - rezervă:

Q zi max. = 2.160 mc/zi (25,0 l/s) V anual max. = 788,4 mii mc

Q zi med. = 1.910 mc/zi (22,1 l/s) V anual med. = 697,15 mii mc

Funcționarea permanentă 365 de zile/an și 24 de ore/zi.

c)

instalații de captare:

1.

Fj 1 și Fj 3 este echipat cu o pompă submersibilă tip Grundfos SP-95-3, având Q = 26 l/s, N = 13 kW, H = 38 m, n = 2.870 rpm;

2.

Fj 2 este echipat cu o pompă submersibilă tip Grundfos SP-95-2, având Q

= 28,5 l/s, N = 9,2 kW, H = 24 m, n = 2.870 rpm;

3.

branșament cu Dn = 200 mm la conducta magistrală a orașului - în rezervă;

d)

instalații de înmagazinare și distribuție:

1.

cele două foraje din incinta CNE Cernavodă sunt racordate prin conducte care alimentează cele două rezervoare supraterane din beton armat cu V =

1.000 mc fiecare;

2.

distribuția se realizează prin intermediul unei stații de pompare și sistem de hidrofoare;

3.

rețeaua de apă potabilă este comună pentru partea clasică și partea nucleară.

3.1.2

Alimentarea cu apă tehnologică (industrială):

a)

sursa: din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, prin canalul de derivație.

gradul de asigurare a folosinței de apă este de 97%;

b)

volume și debite de apă autorizate:

Q zi max. = 9.331.200 mc/zi (108.000 l/s) V anual max. = 3.405.888 mii mc

Q zi med. = 6.863.616 mc/zi (79.440 l/s) V anual med. = 2.505.220 mii mc

Funcționarea este permanentă 365 de zile/an; 24 de ore/zi.

c)

instalații de captare și transport:

1.

captarea apei se face printr-o priză de apă cu nivel liber, amplasată pe canalul de derivație al Canalului Dunăre - Marea Neagră - bief I;

2.

bazin de distribuție, trapezoidal, care face legătura între canalul de aducțiune cu L =370 m și casa pompelor, asigurând accesul uniform al apei la casa sitelor aferente unităților nucleare.

Circuitele tehnologice de bază sunt:

1.

C1 - circuitul primar de transport al căldurii;

2.

C2 - circuitul moderatorului;

3.

C3 - circuitul de condensat/apă alimentare generator de abur;

4.

C4 - circuitul intermediar de răcire;

5.

C5 - circuitul apei de circulație;

6.

C6 - circuitul apei tehnice.

Circuitele C1-C4 sunt circuite închise și folosesc drept agent termic apa grea sau apa demineralizată iar circuitele C5-C6 sunt circuite deschise și folosesc apă din Dunăre.

Pentru situații de funcționare normală:

1.

pentru operarea U1, respectiv a U2, stația de pompare apă tehnică pentru circuitul de apă tehnică, C6, este echipată cu 8 electropompe, 4 pentru U1 și 4 pentru U2;

2.

pentru operarea U1, respectiv a U2, stația de pompare apă de circulație pentru circuitul de apă răcire condensator, C5, este echipată cu 8 electropompe, 4 pentru U1 și 4 pentru U2;

3.

sistemul de apă tehnică de serviciu de rezervă, numai pentru U1, are funcția principală de a sigura o sursă alternativă de apă de răcire pentru răcitori și generatoarele Diesel de rezervă, în cazul indisponibilității sistemului de apă tehnică de serviciu.

Pentru situații de avarie:

1.

sistemul de alimentare cu apă la avarie este o sursă alternativă de apă de răcire în cazul anumitor evenimente limită, care pot duce la pierderea sistemelor de evacuare normală a căldurii;

2.

agentul de răcire este apa din bazinul de distribuție alimentat din Dunăre. Pentru ambele unități sunt prevăzute câte două pompe, Qinst = 114 l/s, amplasate în clădirea pompelor EWS.

d)

instalații de tratare:

Camera sitelor: asigură curățarea mecanică a apei brute necesare pentru răcire din circuitele C5 și C6 ale ambelor unități.

Stația de tratare chimică a apei, STA: produce, stochează și livrează apă demineralizată pentru a fi utilizată în sistemele U1 și U2 și la stația de hidrogen. Sistemul de tratare a apei constă în pretratarea apei brute, Qmax. = 0,140 mc/s, în vederea reducerii durității temporare și a conținutului de suspensii, apoi demineralizare totală prin schimbători de ioni.

Apa tehnologică este utilizată după cum urmează:

1.

apa de răcire condensator, circuit C5 - deschis: Qmax. = 92,0 m 3 /s, 46,0 m 3 /s pentru fiecare unitate nucleară;

2.

apa tehnică de serviciu pentru răcirea unor echipamente, altele decât condensatorul, circuit C6 - deschis: Qmax. = 15,66 m 3 /s, 7,83 m 3 /s pentru fiecare unitate nucleară;

3.

apa tehnică de serviciu de rezervă, în cazul indisponibilității sistemului de apă tehnică de serviciu, asigură o sursă alternativă de răcire pentru generatoarele Diesel de rezervă și pentru schimbătoarele de căldură (chillere) aferente sistemului de apă răcită, 4 pompe tip centrifugal având Qexpl = 420 mc/h, numai în U1;

4.

apa pentru situații de avarie: 4 pompe cu Q = 114 l/s, două pompe cu Q = 114 l/s, câte una pentru fiecare unitate nucleară;

5.

apa pentru producerea de apă demineralizată utilizată în diferite sisteme ale centralei, apă limpezită și consum intern, Qmax. = 0,140 mc/s, ambele unități nucleare.

3.1.3

Alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor

(Qie = 0,155 mc/s) se face din fluviul Dunărea - bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră prin canalul de derivație, în două situații:

a)

după trecerea acesteia printr-un filtru cu ochiuri cu Ø = 0,5 mm;

b)

după trecerea acesteia prin sitele rotative aferente sistemului de apă tehnică de serviciu, C6, și filtrele Brassert aferente sistemului de apă de stins incendiu.

Volum de apă stocat: două rezervoare semiîngropate de 1.500 m 3

fiecare, volum intangibil 1.500 m 3 .

3.2.

Volume de apă necesar a fi preluate din surse

a)

Sursa subterană pentru alimentarea cu apă potabilă: V zi max. = 2.865 mc, respectiv 33,15 l/s;

V zi med. = 2.660 mc, respectiv 30,8 l/s;

b)

Sursa de suprafață pentru alimentarea cu apă industrială - fluviul Dunărea: V zi max. = 9.331.200 m 3 , respectiv 108.000 l/s;

V zi med. = 6.863.616 m 3 , respectiv 79.440 l/s;

3.3.

Modul de folosire a apei (pentru ambele unități nucleare) : Apa preluată din Dunăre este folosită la:

a)

apa de răcire la condensator, C5 - deschis; Q max.= 92,0 m 3 /s;

b)

apa tehnica de serviciu, C6 - deschis; Q max. = 15,66 m 3 /s;

c)

apa pentru stingerea incendiilor, Q = 0,155 m 3 /s, debit inclus în debitul prelevat pentru apa de răcire;

d)

apă pentru producerea apei demineralizate, Q max.= 0,140 m 3 /s, debit inclus în debitul apei de răcire.

3.3.1.

Cerința totală de apă industrială:

V zilnic max. = 9.331.200 m 3 , respectiv 108.000 l/s; V anual max. = 3.405.888 mii m 3 ;

V zilnic med. = 6.863.616 mc, respectiv 79.440 l/s; V anual med. = 2.505.220 mii m 3 ;

3.3.2.

Necesarul total de apă industrială:

V zilnic max. = V zilnic mediu = 9.331.200 m 3 .

3.3.3.

Circuitul de răcire condensator și circuitul de apă tehnică funcționează în sistem deschis.

3.3.4.

Cerința totală de apă potabilă:

a)

V zilnic max. = V zilnic med. = 2.865 m 3 /zi, respectiv 33,15 l/s;

b)

V zilnic med. = 2.660 m 3 /zi, respectiv 30,8 l/s.

3.3.5.

Necesarul total de apă potabilă:

V zilnic max. = V zilnic med. = 2.865 m 3 .

3.4.

Evacuare ape uzate

3.4.1

Canalizarea apelor uzate

a)

Ape uzate menajere:

Unitatea 1: apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, sunt evacuate gravitațional

printr-un

sistem

de

conducte

către

stația

de

pompare

SP1 amplasată în incinta U1, apoi sunt transmise către stația de pompare SP2 amplasată între unitățile U3 și U4.

Unitatea 2: apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, sunt evacuate gravitațional printr-un sistem de conducte către stația de pompare SP2 și de aici apa uzată este pompată către stația de pompare a orașului Cernavodă.

Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la Centrul de pregătire a personalului al U1 și U2 sunt evacuate în rețeaua de canalizare a orașului Cernavodă prin stația de pompare SP-CPPON, Pavilion 2.

Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la Pavilionul administrativ și de la clădirile aferente frontului fix pentru unitățile U1 și U2 sunt evacuate prin intermediul SP5 și în final evacuate în rețeaua de canalizare a orașului Cernavodă.

Apele uzate menajere, necontaminate radioactiv, provenite de la spațiul de stocare deșeuri chimice neradioactive SSTDCN sunt evacuate într-un bazin vidanjabil și apoi descărcate prin vidanjare în rețeaua de canalizare a orașului Cernavodă.

b)

Ape uzate tehnologice, apele pluviale și drenajele din pânza freatică:

Apele pluviale sunt colectate într-un colector principal și de aici descărcate în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă.

Evacuarea apelor colectate în canalizarea pluvială a U2 se face prin intermediul canalizării pluviale a U1.

Apele acumulate în subsolul clădirii serviciilor se evacuează în canalizarea pluvială numai după efectuarea analizelor și numai în cazul în care nu se detectează

radioactivitate.

În

cazul

prezenței

radioactivității,

acestea

se pompează în sistemul de deșeuri lichide radioactive.

Evacuarea apei din interiorul incintei fiecărei unități se face prin câte un sistem de drenaj prin pompare. Sistemul colector este alcătuit din 6 puțuri forate în U1 și 7 puțuri forate la U2.

Apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen și apele meteorice de pe suprafața depozitului de hidrogen sunt colectate prin rigole și evacuate în canalul de evacuare a apei din exteriorul CNE, acesta deversând în bazinul de distribuție.

c)

Sistemul de colectare a apei de la Depozitul intermediar de deșeuri solide radioactive, denumit în continuare DIDR

DIDR este amplasat în incinta protejată, perimetrul U1 și U2. Apele pluviale aferente DIDR și canalele exterioare de colectare a apei de spălare se descarcă într-o bașă exterioară de drenaj; două compartimente având dimensiunile de 4,8 m 3

și, respectiv, 27 m 3 .

Radioactivitatea apelor freatice este monitorizată prin 6 puțuri piezometrice, din care trei puțuri, P1, P2, P3 nu se utilizează, monitorizarea apei freatice facându- se din puțurile P5, P6 în incinta protejată DIDR, iar un puț, în afara DIDR.

Dacă nivelul radioactivității nu depășește fondul natural, apa se descarcă din bașa exterioară spre Valea Cișmelei. Dacă se detectează o radioactivitate ce depășește fondul natural, apa se colectează și se transportă în clădirea serviciilor la gospodăria de deșeuri lichide radioactive; sistemul de drenaje lichide active.

d)

Sistemul de colectare a apei de la depozitul intermediar de combustibil ars, DICA.

DICA este amplasat pe platforma CNE Cernavodă, accesul fiind asigurat de un drum secundar al CNE Cernavodă. Platforma este neinundabilă. Pentru evacuarea apelor pluviale de pe suprafața DICA sunt realizate o serie de construcții hidrotehnice și receptori: rigolă perimetrală de beton acoperită cu grătare metalice carosabile; cămine de vizitare, colectare-prelevare, echipate cu vane; căminul colector constituie locul de unde se prelevează probe de apă în vederea determinării indicatorilor de calitate înainte de evacuare în emisar; canalul și gura de evacuare, pentru evacuarea apelor în Valea Cișmelei; în situația în care din punct de vedere radioactiv apele pluviale nu se încadrează în limitele stabilite prin autorizația de gospodărire a apelor, acestea sunt colectate în vase speciale și transportate în U1, în bazinul de deșeuri lichide radioactive; 4 puțuri piezometrice cu H = 14 m sunt amplasate pe suprafața depozitului pentru controlul calității și nivelului apei din pânza freatică.

3.4.2

Canalizarea apelor tehnologice care nu necesită epurare

Evacuarea apelor calde tehnologice care nu necesită epurare se face prin:

a)

canale și conducte de evacuare a apei de circulație, bazine de sifonare și cămine speciale;

b)

canal de evacuare a apei calde în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră;

c)

canal de amestec apă caldă - apă rece pentru injecție, în perioadele reci ale anului;

d)

canale și conducte de evacuare a apei tehnice calde;

e)

tunele de evacuare a apei calde în Dunăre.

Evacuarea apei calde de la condensator, circuitul C5, se realizează printr-un sistem de 6 conducte cu Dn 2000 mm, racordate la 2 conducte cu Dn 3600 mm, continuate cu un canal casetat care face legătura la canalele din șirul "U". Aceste canale, prin intermediul bazinului de sifonare și al căminelor de vane, dau posibilitatea evacuării apei calde:

a)

fie în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră, două canale;

b)

fie în Dunăre.

Evacuarea apei de răcire de la Unitățile 1 și 2 direct în Dunăre se realizează printr-un circuit alcătuit din casete, tunel, canal deschis betonat și canal închis de pământ cu debușare în Dunăre la km 296+000.

Circuitul este dimensionat să preia evacuarea unui debit de 100 m 3 /s pe un fir de galerie, corespunzător unei funcționări concomitente a două unități.

În caz de avarie a ambelor circuite de debușare a apei calde, în Dunăre și în Canalul Dunăre - Marea Neagră bief II, există un canal deversor lateral capabil

să evacueze 53,8 m 3 /s prin Valea Cișmelei în bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, pentru perioade scurte de timp. În cazul în care este necesar să se golească tot circuitul, evacuarea apei se face în Canalul Ramadan.

Canalul de amestec apă caldă - apă rece pentru recirculare este amplasat la limita incintei U1 și este executat dintr-o conductă metalică înglobată în beton. Debușarea apei calde în bazinul de distribuție se face printr-un canal de beton armat așezat pe fundul canalului de aducțiune, cu ferestre de dirijare a apei spre stația de pompare apă rece la condensatori și apă tehnică.

3.4.3

Evacuarea apelor uzate (ambele unități nucleare)

Apele tehnologice, respectiv apa de circulație și apa tehnică caldă, apele uzate de la epurarea chimică, apele uzate cu radioactivitate medie și slabă - trecute inițial prin instalații de decontaminare, sunt evacuate în cele două situații, astfel:

a)

în situații de funcționare normală:

1.

în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră;

2.

în fluviul Dunărea, prin galerie, canal și Valea Seimeni, în condițiile prevăzute în autorizația de gospodărire a apelor în vigoare;

b)

în situații de avarie a instalațiilor de evacuare: în Dunăre și în bieful II al Canalului Dunăre - Marea Neagră și în bieful I al Canalului Dunăre - Marea Neagră, prin Valea Cișmelei

V, tot. max. evacuat = 9.331.200 m 3 /zi; V, anual maxim = 3.405.888.000 m 3 .

În perioada de iarnă se admite evacuarea de apă caldă din circuitele C5 și C6 în bazinul de distribuție CNE Cernavodă, în condițiile prevăzute în autorizația de gospodărire a apelor în vigoare, pentru asigurarea condițiilor optime de funcționare a unităților nucleare.

3.4.4

Evacuarea apelor pluviale, inclusiv cele din drenajul subteran, drenajele inactive din sala mașinilor, meteoricele de pe suprafața depozitului de hidrogen și apele provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen, U1 + U2, se realizează în bazinul de distribuție al CNE Cernavodă, iar debitele evacuate autorizate sunt:

a)

ape pluviale de pe suprafață platformei - 3,2 m 3 /s;

b)

ape provenite din drenaje - 20 l/s până la 40 l/s;

c)

ape meteorice de pe suprafața depozitului de hidrogen - 4,1 l/s;

d)

ape provenite de la stropirea rezervoarelor de hidrogen, accidental - 29,47 m 3 /zi.

3.4.5

Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DIDR, inclusiv apele utilizate la spălarea unei contaminări accidentale a platformei exterioare sau a pardoselii depozitului de butoaie cu deșeuri solide radioactive, se face în Valea Cișmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depășește fondul natural. Debitul evacuat autorizat este 250 l/s.

3.4.6

Evacuarea apelor pluviale de pe platforma DICA se face în Valea Cișmelei, numai dacă nivelul de radioactivitate al acestora nu depășește fondul natural, iar debitul estimat al apelor pluviale evacuate este de circa 300 l/s.

3.5.

Consum energie electrică și termică

Energia electrică necesară se asigură prin servicii interne, 8% din energia electrică produsă.

În caz de oprire, necesarul de energie electrică este asigurat din sistemul energetic național prin Stația de 400 kV Cernavodă, aparținând Transelectrica.

Alimentarea cu agent termic este asigurată prin servicii interne, prin preluarea aburului viu și prepararea agentului termic în punctul termic.

4.

Descrierea principalelor faze ale procesului tehnologic sau ale activității

Principalele procese tehnologice dintr-o unitate nuclearoelectrică se sintetizează astfel:

a)

transformarea energiei de fisiune în energie termică în reactorul nuclear;

b)

transformarea energiei termice în energie mecanică în turbină;

c)

transformarea energiei mecanice în energie electrică în generatorul electric.

4.1

Producerea căldurii prin fisiunea combustibilului nuclear

Reactorul

PHWR

CANDU

600

de

la

CNE

Cernavodă

utilizează

ca

și combustibil, uraniu natural, în vederea producerii energiei termice prin reacția de fisiune cu

neutroni termici a izotopului natural U-235. Termalizarea neutronilor de fisiune este realizată prin utilizarea apei grele ca și mediu moderator în vasul Calandria al reactorului nuclear. Controlul reacției de fisiune se realizează prin acționarea mecanismelor de control al reactivității.

Reactorul este compus dintr-un număr de 380 de canale de combustibil unite în două bucle de răcire independente, fiecare având două intrări și două ieșiri din reactor. Fiecare buclă dispune de câte două electropompe de circulație și câte doi generatori de abur.

4.2

Preluarea căldurii de către agentul primar de răcire

Căldura de fisiune generată în combustibilul nuclear este preluată de agentul de răcire primar, apa grea vehiculată într-un circuit închis cu pompele primare, și cedată circuitului secundar de apă demineralizată, prin transferul de căldură realizat în generatorii de abur.

4.3

Preluarea căldurii de către agentul secundar de răcire și transformarea acestei călduri în energie electrică

Prin transferul de căldură, realizat la nivelul generatorilor de abur, între apa grea – agent de răcire și apa de alimentare, apă demineralizată, se produce aburul

saturat furnizat mai departe în circuitul turbinei. Aburul saturat furnizat de generatorii de abur este admis în turbină, unde prin destindere transformă energia termică în energie mecanică cedată rotorului turbinei. Rotorul turbinei este cuplat la generatorul electric care transformă, la rândul lui, energia mecanică în energie electrică. Aburul destins în turbină se transformă în condens, apă ușoară, în condensator, fiind preluat cu pompele de condensat și trecut prin preîncălzitorii de joasă presiune și degazor, iar apoi aspirat de pompele de alimentare, trecut prin preîncălzitorii de înaltă presiune și reintrodus în generatorii de abur.

Schema termică a CNE-CANDU este o schemă cu două circuite închise:

a)

circuitul primar cu apă grea;

b)

circuitul secundar care conține apă ușoară-abur si este complet izolat de circuitul primar.

O parte din energia termică produsă este prelevată și folosită în sistemul de termoficare urbană.

Energia electrică produsă de generatorul electric este în mare parte evacuată în sistemul energetic național prin stația de 400 kV, proprietate Transelectrica, din afara amplasamentului CNE Cernavodă. O parte este folosită pentru acoperirea consumurilor proprii.

4.4

Evacuarea căldurii reziduale

Căldura provenită de la aburul care intră în condensator este evacuată prin intermediul sistemului de apă de circulație care funcționează în circuit deschis. Acesta asigură circulația apei de răcire, apă brută, preluată prin pompare din bazinul de distribuție și descărcarea ei în fluviul Dunărea sau în bieful II al CDMN, prin intermediul bazinelor de sifonare, a căminelor de vane de comutare și a canalelor de evacuare apă caldă. Temperatura minimă a apei la intrarea în centrală este de 5 - 7 ºC. Încălzirea apei la trecerea prin condensator este cuprinsă între 7,5 și 10,5 ºC. Pentru lunile de iarnă, în vederea asigurării temperaturii minime a apei, necesară la intrarea în centrală, a fost realizat un circuit pentru injectarea în bazinul de distribuție a unei fracțiuni din debitul de apă caldă evacuat de la centrală.

Evacuarea căldurii de la echipamente în timpul funcționării normale a centralei cât și în timpul regimurilor tranzitorii, se realizează prin intermediul a două sisteme: sistemul intermediar de răcire și sistemul de apă tehnică de serviciu, apă brută din fluviul Dunărea. Circuitul intermediar de răcire, utilizează apă demineralizată condiționată chimic, în circuit închis, obținută la stația de tratare chimică a apei. Sistemul intermediar de răcire recirculă apă demineralizată în partea clasică și în cea nucleară, evacuând căldura primită către sistemul de apă tehnică, atât în timpul funcționării normale a centralei, cât și în timpul regimurilor tranzitorii.

5.

Produsele și subprodusele obținute – cantități, destinație

5.1.

Produse și subproduse rezultate

Produsul rezultat din activitatea principală a CNE Cernavodă este energia electrică.

Schema termică a CNE-CANDU este o schemă cu două circuite, primarul, cu nivel ridicat de radioactivitate și circuitul secundar apă-abur, având avantajul principal că în circuitul secundar de lucru al turbinei agentul termic nu este radioactiv.

Producția de energie electrică este livrată Sistemului energetic național, SEN, și serviciilor interne.

Puterea termică de proiectare a reactorului de tip CANDU 6:

Căldura de fisiune generată de combustibil

2155,9 MWt

pierderi în moderator

90,1 MWt

pierderi în protecțiile de capăt

3,5 MWt

pierderi în controlorii zonali cu lichid

0,9 MWt

Căldura preluată de agentul de răcire (apă grea)

2061,4 MWt

căldura adăugată de pompele primare

17 MWt

căldura pierdută în sistemele auxiliare

6 MWt

căldura pierdută în conductele SPTC

3 MWt

căldura pierdută în moderator

3 MWt

căldura pierdută în protecțiile de capăt

2,4 MWt

Căldura transferată la generatorii de abur

2064 MWt

căldura pierdută în generatorii de abur prin purja

1 MWt

Total căldură primită de generatorii de abur (parte nucleară)

2063 MWt

Pierderi prin generatori de abur

1 MWt

Total căldură primită de generatorii de abur (parte clasică)

2062 MWt

Total căldură disponibilă circuit secundar

2062 MWt

pierderi datorită încărcării de combustibil în operare

1,5 MWt

Total căldură transferată la turbină

2060,5 MWt

Total căldură transferată din circuitul secundar către condensator

1380,5 MWt

Total energie electrică produsă în generator

680 MWe

6.

Datele referitoare la centrala termică proprie - dotare, combustibili utilizați (compoziție, cantități), producție:

Centrala termică de pornire (CTP)

Centrala termică de pornire

este destinată alimentării cu abur a diverselor sisteme de încălzire și proces, din partea convențională a Centralei. Acești consumatori sunt în mod normal alimentați din sistemul de abur viu,U1 și U2, via sistemul de distribuție a aburului auxiliar. CTP este în mod normal oprită, atâta timp cât cel puțin o unitate este în funcțiune. CTP este pusă în funcțiune în cazul unei opriri ale ambelor unități, U1+U2, pentru alimentarea consumatorilor din sistemul de distribuție abur auxiliar.

Centrala este echipată cu:

a)

2 cazane mari CR 30, Q = 30 t/h abur supraîncălzit fiecare cu următorii parametri: presiune de 15 bar, temperatura de 250

0 C;

b)

cazan ABA 4p, Q = 4 t/h abur suprasaturat cu următorii parametri: presiune de 15 bar, temperatura de 200

0 C. Cazanul ABA a fost proiectat să folosească CLU la pornire și poate funcționa pe păcură, dacă păcură este preîncălzită. Cazanul ABA a fost retras din exploatare urmând să fie dezafectat. Cazanele mari au fost proiectate să funcționeze cu păcură, dar prin modificarea proiectului s-a trecut la funcționarea cu CLU, respectiv combustibil lichid ușor. Fiecare cazan are două circuite: unul pentru CLU și unul pentru păcură. În prezent ambele circuite sunt folosite pentru CLU, fiind identice din punct de vedere funcțional. Consumul maxim orar de combustibil pentru un cazan CR este de 1.700 kg/h CLU, iar pentru cazanul ABA este de 300 kg/h CLU. Aburul generat în cazane este trimis în Sistemul de Abur Auxiliar, cu următoarea destinație a aburului:

a)

abur pentru etanșare labirinți la turbina de 700 MW;

b)

abur pentru ejectorii cu abur: ejectorii de pornire și ejectorii sistemului de apă de răcire pentru condensator;

c)

abur pentru degazorul pricipal;

d)

abur pentru încălzitoarele de separare umiditate, MSR, pe durata opririi centralei;

e)

abur pentru sistemul de apă caldă și apă glicolată;

f)

abur pentru turnul de îmbogățire D2O;

g)

abur pentru stația de tratare apă;

h)

abur pentru zona de descărcare și depozitare a păcurii și a preîncalzitorilor de păcura;

i)

abur pentru alimentarea sistemului de producere agent termic pentru termoficarea platformei nucleare, U1-U5, cât și a orașului Cernavodă, când unitatea este oprită.

În prezent, capacitatea de stocare combustibil, CLU, este de 1 rezervor suprateran având capacitatea de 1000 t și 1 rezervor de 100 t.

Transportul combustibilului de la rezervoarele în serviciu către arzătoare se face cu ajutorul pompelor prin conducte.

Punct termic sursă principală

amplasat la cota 93mdMB a sălii mașinilor din U1, este echipat cu 3 schimbătoare de căldură abur-apă, 2 schimbătoare de căldură apă-apă, 3 pompe de iarnă, 3 pompe de vară, 4 pompe condens, 2 pompe adaos, rezervor condens și echipamente auxiliare.

Centrala termică P.T. 5 (Campus 2):

Centrala

termică

P.T.

5

funcționează

ca

punct

termic

când

sistemul

de termoficare urbană este în serviciu. Este echipată cu 2 cazane CIMAG și 4 schimbătoare de căldură tip VX 3, 2 pentru apă caldă și 2 pentru încălzire. Cazanele CIMAG

produc apă fierbinte la o temperatură de maxim 95 °C și o presiune de 5 bar și sunt puse în funcțiune numai în cazurile în care sistemul de termoficare al orașului Cernavodă nu functionează. Consumul maxim orar de combustibil este de 250 l/h pentru un cazan. Centrala termică P.T. 5 are în dotare 3 rezervoare de CLU 40 t și un rezervor de zi 2 t.

Centrala termica - P.T. 11

este amplasată în Cernavodă, str. Panait Cerna. Centrala termică P.T. 11 nu mai funcționează ca centrală termică ci ca punct termic pentru încălzire și apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 8 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcționale în acest moment, și 4 schimbătoare de căldura tip TLX.

Centrala termică P.T. 14

(Cernavodă, str. N. Titulescu) nu mai funcționează ca centrală termică ci ca punct termic pentru încălzire și apă caldă menajeră. Ea este echipată cu 4 cazane PAL 25, care nu mai sunt funcționale în acest moment, și 4 schimbătoare de căldură: 2 schimbatoare tip TLX, unul tip XGC și unul tip SONDEX S41A-IS16-122-TKTM47.

Punctul termic PT57

(Campus 1) este echipat cu modul termic compact pentru încălzire și apă caldă menajeră, modul de dedurizare a apei, rezervor de preparare apă caldă și rezervor preparare apă dedurizată. Ambele module sunt complet automatizate.

Punct Termic PT 58

aferent spațiilor de depozitare SEIRU este dotat cu modul termic compact pentru încălzire, automatizat;

Punct termic PT 36

care deservește Garajul CNE Cernavodă, amplasată în Cernavodă, str. Canalului, este dotat cu modul termic compact pentru încălzire și apă caldă menajeră, complet automatizat.

Centrala termică depozite SEIRU

a fost transformată în

Punct termic PT 58 , dotat cu modul termic compact pentru încălzire, complet automatizat.

7.

Alte date specifice activității

7.1.

Tratarea apelor tehnologice la captare

Instalațiile de tratare/curățare amplasate în casa sitelor, grătare rare, grătare dese cu perii rotative, site rotative, au rolul de a asigura curățarea mecanică a apei brute, apă din fluviul Dunărea, necesare pentru răcirea condensatorului, C5 -

circuitul de apă de răcire condensator, și a schimbătorilor de căldură pe parte clasică și nucleară, C6 - circuitul apei tehnice de serviciu. În circuitul de apă tehnică de serviciu se efectuează în perioada de vară-toamnă tratamente de biocidare, în scopul de a împiedica fixarea/dezvoltarea scoicilor în conductele și echipamentele aferente sistemului.

Stația de Tratare Chimică a Apei, STA, modernizată, produce, stochează și livrează apă demineralizată care se utilizează în diferite sisteme ale U1 și U2 și apă limpezită și filtrată pentru:

a)

sistemul de demineralizare;

b)

casa pompelor pentru circuitele de răcire lagăre și motoare pompe apă de circulație și apă tehnică;

c)

centrala termică de pornire CTP (răcire lagăre pompe de apă alimentare cazane);

d)

consum intern STA.

7.2.

Gospodărire combustibil nuclear

Fasciculele de combustibil proaspăt se depozitează în camerele de depozitare combustibil din cadrul Clădirii serviciilor, camerele S1-118 și S2-118. Fiecare cameră este prevăzută cu sistem de protecție la incendiu și condiții de mediu controlate, având o capacitate de depozitare a combustibilului proaspăt care asigură o perioadă de 9 luni de operare iar accesul în aceasta zonă este controlat. Încărcarea combustibilului proaspăt în reactor și descărcarea combustibilului ars se face cu ajutorul unei mașini de încărcat – descărcat combustibil, câte una pentru fiecare unitate.

Combustibilul

ars

este

descărcat

în

bazinele

de

descărcare

din

clădirile reactoarelor și transferat sub apă prin canalele de transfer în bazinele de recepție din clădirea serviciilor unde sunt inspectate de eventuale defecte. Din bazinele de recepție, tăvile cu combustibil ars sunt transferate în bazinele principale de depozitare,

iar

combustibilul

defect

este

transferat

în

bazinele

pentru combustibil defect. Transferul și răcirea combustibilului se face în circuit închis cu apă demineralizată. Bazinele principale de depozitare au o capacitate nominală de depozitare pentru circa 8 ani de

operare a reactorului la putere nominală. Bazinele de depozitare combustibil defect pot asigura o capacitate de depozitare de 300 de fascicule.

Combustibilul ars este transferat din bazinele principale de depozitare în depozitul intermediar de combustibil ars după o perioadă de minimum 6 ani de răcire. Operațiile se execută în bazinele de combustibil ars ale centralei unde combustibilul nuclear ars este încărcat într-un coș de stocare, prima bariera de confinare către mediul ambiant. Încărcarea combustibilului ars în coș se realizează sub apă, după care coșul este transferat în stația de încărcare combustibil ars, SICA, o extindere a clădirii serviciilor auxiliare nucleare. Transferul se face într-un container, din centrală la depozitul intermediar de combustibil ars, DICA, unde este introdus într-un cilindru din oțel ce are o

capacitate de 10 coșuri. Dupa umplere dopul cilindrului este sudat, a doua bariera de confinare. Cilindrii sunt înglobați câte 20 într-o structură de beton ce asigură protecția la radiații.

7.3.

Gospodărire apă grea

În centralele de tip CANDU, oxidul de deuteriu, D 2 O, denumit în continuare apă grea este folosit ca moderator în Sistemul Moderator și ca agent de răcire în Sistemul Primar de Transport al Căldurii, SPTS. Apa grea este de asemenea folosită în sistemele auxiliare asociate cu sistemul moderator și SPTS. Apa grea din moderator încetinește neutronii pentru a permite reacția de fisiune. Apa grea are un conținut izotopic ridicat și întrunește specificațiile chimice necesare. Inventarul de apă grea al centralei reprezintă apa grea din: sistemele circuitului primar și auxiliare, sistemele moderatorului și auxiliare, sistemele mașinii de încărcare-descărcare

combustibil

și

auxiliare,

stocul

de

apă

grea

calitate nucleară și stocul de apă grea degradată.

Gospodărirea apei grele cuprinde patru sisteme tehnologice închise care gestionează inventarul de D 2 O din circuitele reactorului și anume:

a)

Sistemul de stocare D 2 O are rolul de a alimenta cu D 2 O proaspătă sistemele aparținând circuitului primar și moderatorului și de stocare a D 2 O provenită

din

circuitele

reactorului

și

din

transporturile

de

D 2 O proaspătă/reconcentrată;

b)

Sistemul de Recuperare Vapori D 2 O are rolul de reducere a pierderilor de D 2 O prin recuperarea vaporilor de D 2 O eliminați în aerul încăperilor tehnologice din Clădirea Reactorului și de reducere a câmpurilor de tritiu din zonele nucleare;

c)

Sistemul de Epurare D 2 O are rolul de purificare a apei grele recuperate și a apei degradate provenită din circuitul primar și din circuitul moderator;

d)

Sistemul de Reconcentrare D 2 O are rolul de a crește izotopicul apei grele recuperată

din

sistemele

agentului

primar

și

moderatorului

în

vederea reintroducerii în sistemele centralei.

Scopul acestor sisteme este de stocare, alimentare, recuperare, tratare și îmbogățire a apei grele.

Sistemele sunt astfel proiectate încât să se asigure segregarea apei grele bazată pe valoarea izotopicului și pe concentrația de tritiu, incluzând două circuite separate pentru manipularea și procesarea apei grele din sistemele asociate circuitului primar și moderatorului.

Gestiunea apei grele se realizează ținând o evidență foarte strictă a inventarului D 2 O, a pierderilor D 2 O și a recuperărilor D 2 O. Pentru o unitate pierderile medii anuale de apă grea prevăzute în proiect și considerate în costurile de operare sunt de 5,2 t/an.

De menționat faptul că scăpările, apa grea ieșită din sisteme, reprezintă suma dintre apa grea recuperată și reutilizată în sisteme, recuperări, și apa grea pierdută dar care are izotopicul sub 1% și nu se mai utilizează în sisteme,

pierderi. Purificarea apei grele, pentru alimentarea instalației de reconcentrare, este un proces de îndepărtare a impurităților – altele decât apa ușoară și tritiul – și se realizează prin trecerea peste pat de rășină și filtru de cărbune activ. Deuterarea

reprezintă

procesul

de

înlocuire

a

apei

ușoare

din

rășinile schimbătoare de ioni sau cărbune folosind apă grea de calitate nucleară. Dedeuterarea

reprezintă

procesul

invers,

de

înlocuire

a

apei

grele

din schimbătorii de ioni sau cărbune folosind apa ușoară. Reconcentrarea apei grele se face în scopul creșterii concentrației izotopice la nivelul acceptat prin proiect pentru sistemele nucleare, prin separarea apei ușoare dintr-un amestec de apă ușoară și grea printr-un proces de distilare fracționată.

8.

Programul de funcționare - ore/zi, zile/săptămână, zile/an:

24 ore/zi, 365 zile/an, cu excepția perioadelor de oprire planificată sau neplanificată.

II.

Instalațiile, măsurile și condițiile de protecție a mediului

1.

Stațiile și instalațiile pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu, din dotare (pe factori de mediu):

1.1.

Protecția calității apelor

1.1.1.

Instalații de epurare a apelor uzate contaminate radioactiv

Înainte de evacuarea în emisar a apelor uzate contaminate radioactiv, acestea vor fi decontaminate astfel:

A.

Instalația de decontaminare a apelor uzate contaminate radioactiv (câte una pentru fiecare unitate nucleară)

Rol:

este

destinată

reducerii

contaminării

radioactive

a

apelor

uzate contaminate radioactiv.

Prezentare:

Instalația de decontaminare este compusă din următoarele: rezervor cu agitator prevăzut pentru preparare rășini tip ECODEX, pompă de preparare și aluvionare a rășinii și unitatea de filtrare și schimb ionic conținând elemente filtrante pe care se aluvionează, sub presiune, rășina tip ECODEX.

Operarea instalației se desfășoară în 3 etape:

Etapa 1 - de preparare și aluvionare a rășinii pe elementele filtrante ale unității de filtrare și schimb ionic - presupune amestecarea în rezervorul cu agitator a 10 kg de rășină cu apă demineralizată și recircularea șlamului obținut prin unitatea de filtrare și schimb ionic până la dispariția rășinii din rezervor. Pentru a menține rășina aluvionată este obligatorie funcționarea neîntreruptă a pompei de recirculare.

Etapa 2 - de filtrare și demineralizare a deșeurilor lichide radioactive - presupune recircularea deșeurilor prin unitatea de filtrare și schimb ionic, cu ajutorul pompei aferente rezervorului de stocare. Pompa de recirculare a instalației rămâne în continuare în funcțiune până la sfârșitul ciclului de

decontaminare. În timpul acestei etape se prelevează probe pentru a verifica eficiența filtrării și se controlează căderea de presiune pe unitatea de filtrare pentru a se observa când rășina este epuizată și trebuie înlocuită (la căderea de presiune pe unitatea de filtrare de 170 kPa).

Etapa 3 - de curățare a instalației de decontaminare - presupune îndepărtarea rășinii de pe elementele filtrante cu ajutorul apei demineralizate și a aerului de serviciu și transferarea ei către sistemul de gospodărire rășini uzate.

Date tehnice:

Pentru un debit mediu de 3,8 l/s și un factor de decontaminare de 10 la începutul ciclului și 2 la sfârșitul acestuia, un volum de aproximativ 35 m 3

deșeuri lichide poate fi tratat prin recirculare - după ce este trecut prin filtru - într-un interval de 8 ore, activitatea reducându-se cu un factor de 2 la fiecare interval de 1,5 ore. Este posibilă utilizarea repetată a filtrului schimbător de ioni până la atingerea unei concentrații acceptabile.

B.

Sistemul de colectare a apelor uzate contaminate radioactiv (existent și la U1 și la U2)

Rol: este destinat pentru colectarea tuturor deșeurilor radioactive apoase rezultate din operarea sistemelor de proces ale centralei și din operațiunile de întreținere, revizie și decontaminări, urmată de evacuarea pentru diluție în canalul de evacuare a apei de răcire de la condensatori, cu asigurarea respectării limitelor reglementate pentru concentrațiile de material radioactiv la evacuarea în emisar.

Prezentare:

5 bazine de beton căptușite cu rășină epoxidică, fiecare având capacitatea de 50 m 3

și sisteme de conducte pentru colectare/transfer.

Date tehnice:

Evacuarea se face intermitent, cu un debit nominal de 2,2 l/s în apa de răcire de la condensatori, al cărei debit este de 53,8 m 3 /s.

C.

Instalația de neutralizare a apelor uzate provenite de la STA (comună pentru U1 și U2).

Rol: Colectarea și neutralizarea apelor uzate rezultate din procesul de regenerare

a

rășinilor

ionice

din

instalația de demineralizare,

spălări

de echipamente, pardoseală etc. și de a asigura transferul la bazinul de sifonare a apelor neutralizate cu un pH cuprins în domeniul 6,5

÷

9,0.

Prezentare:

Apele uzate provenite din instalația modernizată vor fi stocate, omogenizate și neutralizate în două rezervoare noi de neutralizare, echipate cu duze de amestec tip venturi, cu volum de 65 m 3

fiecare. Apele neutralizate sunt evacuate în bazinele de sifonare, pe traseul existent înainte de modernizarea stației, cu pompele de evacuare, fiecare având un debit de 60 m 3 /h.

Apele reziduale din canale, bașele și conductele de ape reziduale sunt colectate în rezervoarele existente de apă reziduală, fiecare având capacitatea de 10 m 3 . Din aceste rezervoare apa este transferată în unul dintre rezervoarele de neutralizare, fiecare având capacitatea de 400 m 3 . După omogenizare, dacă este necesar, corecția pH-ului pentru încadrarea în domeniul admis se realizează prin adaos de acid clorhidric sau hidroxid de sodiu, după caz.

Pentru neutralizarea apelor reziduale se utilizează soluție de HCl 32% sau soluție de NaOH 48%. Apele neutralizate din rezervoarele de neutralizare sunt evacuate, la bazinul de sifonare, pe traseul existent, cu pompele existente, fiecare cu un debit de 180 m 3 /h. Procesul de neutralizare și evacuare ape neutralizate va fi controlat automat pe baza pH-ului măsurat de aparatura on- line, atât în rezervoarele de neutralizare rămase din instalația nemodernizată existentă cât și din rezervoarele din instalația modernizată.

Sistemul de neutralizare din instalația modernizată realizează o omogenizare a apelor uzate îmbunătățită datorită duzelor din rezervoarele de neutralizare, controlul dozării reactivului pentru corectarea pH-ului se realizează automat prin sistemul SCADA.

Evacuarea apelor neutralizate din STA se realizează controlat prin sistemul automat SCADA, prevăzut cu un calculator de proces, care permite evacuarea apelor controlat, doar în domeniul autorizat de evacuare, PH 6.5-9.

Date tehnice:

Debitul de evacuare maxim este de 180 m 3 /h.

1.1.2.

Alte instalații de epurare și control al apelor uzate

Acestea

sunt

necesare

pentru

controlul

apelor

subterane,

aferente următoarelor clădiri cu diverse funcțiuni:

a)

ecran și drenaj exterior - aferent clădirilor principale ale fiecărei unități;

b)

la bazinul de combustibil uzat;

c)

la clădirea reactorului;

d)

la depozitul intermediar de combustibil ars;

e)

la centrele de colectare a deșeurilor neradioactive;

f)

la gospodăria de combustibil pentru centrala termică de pornire;

g)

la gospodăria de combustibil aferentă grupurilor diesel de rezervă.

1.2.

Protecția atmosferei

Sursele potențiale de unde pot proveni emisii radioactive sunt: clădirea reactorului, bazinele de stocare a combustibilului uzat, centrul de decontaminare și gospodăria de apă grea.

1.2.1.

Sistem de ventilație, filtrare, evacuare și dispersie a emisiilor de poluanți gazoși radioactivi

Rol: colectează emisii radioactive din zone potențiale de unde acestea pot proveni, asigură filtrarea și evacuarea odată cu aerul de ventilație prin coșul de dispersie, în condiții care să asigure dispersia și transportul atmosferic.

Prezentare:

Unitatea de filtrare a aerului evacuat permite parcurgerea următoarelor trepte de filtrare:

a)

treapta a I-a - asigură o filtrare de înaltă eficiență pentru reținerea particulelor contaminate și se compune dintr-un prefiltru și un filtru de înaltă eficiență. Eficiența minimă a prefiltrului este de 85%, conform ASHRAE, iar cea a filtrului este de 99,97% pentru particule de 0,3 microni, conform testului DOP;

b)

treapta a II-a - asigură reținerea iodului radioactiv prezent în aerul contaminat ca iod elementar sau ca iodură de metil și este format dintr-un pat de cărbune activ; eficiența este de 99,99% pentru iod elementar și 99,90% pentru iodură de metil;

c)

treapta a III-a - asigură reținerea eventualelor particule de cărbune activ antrenate de curentul de aer și este alcătuită dintr-un filtru de înaltă eficiență identic celui existent în prima treaptă de filtrare.

Coșul de ventilație este o construcție metalică cu H = 50,3 m și diametrul interior de 2336 mm.

Pentru măsurarea înălțimii coșului s-a luat ca referință nivelul +16,30 mdMB. Prin coșul de ventilație este evacuat aerul provenind din turnul D 2 O, clădirea serviciilor și clădirea reactor cu un debit de aproximativ 100000 m 3 /h.

Date tehnice:

A.1.

Vapori de tritiu (D 2 O)

Sistemul de recuperare a vaporilor de tritiu este prevăzut pentru minimizarea eliberărilor de tritiu din clădirea reactorului. Aerul din zonele deservite de acest sistem este recirculat prin 8 uscătoare echipate cu masă moleculară absorbantă, aluminosilicat, care reține vaporii de apă tritiată.

Unitatea 1:

a)

DR 1 ÷ 4 cu debit nominal de 6800 m 3 /h, echipat cu turn uscător conținând cca. 1900 kg sită moleculară, ce deservesc zonele inaccesibile;

b)

DR 7 și 8 cu debit nominal de 3400 m 3 /h, echipat cu turn uscător conținând

cca.

900

kg

sită

moleculară,

dedicate

incintei

sistemelor moderatorului; și

c)

DR 9 și 10 cu debit nominal de 6800 m 3 /h, echipat cu turn uscător conținând circa 500 kg sită moleculară, aferent camerelor accesibile din clădirea reactorului.

O parte, circa 1000 m 3 /h, din debitul de aer recirculat de uscătoarele DR 1 - 4 este

direcționat

către

sistemul

de

ventilație

al

clădirii

reactorului

prin intermediul uscătorului DR 5. Uscătorul DR5 efectuează o uscare suplimentară a aerului evacuat și asigură menținerea unei circulații de aer corespunzătoare între camerele accesibile și inaccesibile din clădirea reactorului.

Unitatea 2:

a)

DR 1 ÷ 4 cu debit nominal 6800 m 3 /h, echipat cu turn uscător conținând cca. 2042 kg sită moleculară, ce deservesc zonele inaccesibile;

b)

DR 7 și 8 cu debit nominal de 3400 m 3 /h, echipat cu turn uscător conținând

cca.

950

kg

sită

moleculară,

dedicate

incintei

sistemelor moderatorului; și

c)

DR 9 și 10 cu debit nominal de 6800 m 3 /h, echipat cu turn uscător conținând cca. 800 kg sită moleculară, aferent camerelor accesibile din clădirea reactorului.

O parte, cca. 350 m 3 /h, din debitul de aer recirculat de uscătoarele DR 1÷4 este direcționat către sistemul de ventilație al clădirii reactorului prin intermediul uscătorului DR5. Uscătorul DR5 efectuează o uscare suplimentară a aerului evacuat și asigură menținerea unei circulații de aer corespunzătoare între camerele accesibile si inaccesibile din clădirea reactorului.

A.2.

Particule solide:

Bancurile de filtre HEPA, High Efficiency Particulate Filters, rețin cu o eficiență de 99,97% particulele solide cu dimensiuni de peste 0,3 micrometri. Aceste bancuri de filtrare sunt conținute de unitățile de filtrare aer care filtrează aerul evacuat din clădirea reactorului, respectiv a aerului evacuat din zona 1 a clădirii serviciilor și a aerului evacuat din zona bazinului de combustibil uzat, inclusiv camera R001.

A.3.

Iod radioactiv:

Pentru reținerea iodului radioactiv sunt prevăzute bancurile de filtre din cărbune activ destinate Clădirii Reactorului și Clădirii Serviciilor Auxiliare- bazinele de combustibil uzat.

Eficiența de reținere pentru bancul de filtre de cărbune activ pe ambele sisteme este de 99,9% pentru reținerea de iod radioactiv.

1.2.2.

Sisteme de evacuare a poluanților neradioactivi

A.

Coșuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele CR 30 Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere;

Prezentare: Fiecare din cele 2 cazane CR 30 este prevăzut cu un coș de evacuare;

Date tehnice: Diametrul de 1300 mm și înălțimea de 26 m.

B.

Coș de evacuare a gazelor arse, aferent generatoarelor de rezervă ale grupurilor Diesel

Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere;

Prezentare: Cele 4 grupuri Diesel de rezervă de la Unitatea 1, cele două grupuri de rezervă de la Unitatea 2, cele patru grupuri de avarie de la Unitatea 1 și Unitatea 2 sunt prevăzute cu câte un coș de evacuare a gazelor arse.

Date tehnice: Secțiune rotundă, cu diametrul cuprins între 0,4 0,8 m și înălțime de aproximativ 12 m. Un grup Diesel de rezervă de la Unitatea 1 are un coș de evacuare supraînălțat la 19,7 m.

C.

Coșuri de evacuare a gazelor arse de la cazanele centralelor termice P.T.5 Rol: Realizează dispersia gazelor de ardere;

Prezentare: Pentru perioada când functionează ca centrală termică, când sistemul de termoficare urbană este indisponibil, P.T 5 este prevăzut cu două coșuri de evacuare a gazelor arse;

Date tehnice:

coșuri cu secțiune rotundă cu diametrul de 400 mm și înălțime de aproximativ 25 m.

NOTĂ:

Punctele termice P.T.11, P.T.14, P.T. 36 Garaj au fost dotate cu coșuri de evacuare, utilizate în perioada când aceste puncte termice funcționau ca centrale termice. În prezent, aceste coșuri există în teren însă nu sunt utilizate, neexistând gaze arse rezultate.

1.2.3.

Alte surse neradioactive difuze

a)

abur provenit de la vanele de abur care se descarcă în situații anormale (nu periodic) în aer;

b)

aburul provenit de la supapele de abur care descarcă în atmosferă numai în situații tranzitorii de funcționare.

În condiții de pornire/oprire, aburul poate fi descărcat în atmosferă prin vanele de descărcare a aburului;

c)

în zona garajului apar emisii în aer de la pornirea mijloacelor auto. Astfel de emisii apar și în zona parcărilor amenajate la U1 și U2 la orele de începere și terminare a programului de lucru de zi;

d)

emisii gazoase provenite de la generatorii Diesel și Centrala Termică de Pornire.

Aceste degajări de poluanți sunt relativ reduse și se limitează la suprafața amplasamentului CNE Cernavodă ale U1 și U2.

2.

Alte amenajări speciale, dotări și măsuri pentru protecția mediului

A.

Sisteme de drenaj

Acestea sunt necesare pentru controlul apelor subterane, aferente clădirilor.

Ecran și drenaj exterior

Controlul circulației apei subterane și protecția la variațiile nivelului apei freatice din partea nucleară ale fiecărei unități se efectuează printr-o incintă ecranată de protecție, ecran de beton armat, în jurul clădirii, executată între suprafața terenului, cota 15,80 mdMB, și straturi de marnă impermeabilă. Incinta ecranată s-a realizat prin injecții cu ciment până la 40 m adâncime, în stratul de calcar și din beton în stratul superior de umpluturi. Evacuarea apei din interiorul incintei Unității 1, respectiv a Unității 2, se face printr-un sistem de drenaj prin pompare, capabil să evacueze un debit maxim de cca 20 ÷ 40 l/s pentru două unități. Apele se evacuează în exterior după ce se efectuează analizele de radioactivitate, tritiu și gama. În caz de contaminare accidentală,

apele sunt transferate la sistemul de gospodărire deșeuri lichide radioactive și se investighează cauzele apariției contaminării.

Fiecare unitate este prevăzută cu sistem propriu de drenaj, compus din:

a)

sistem colector, alcătuit din 6 puțuri forate la U1 și 7 puțuri forate la U2, executate în sistem hidraulic, cu o adâncime maximă de 40 m, cu circulație inversă. Fiecare foraj este format din filtru invers, coloana filtrantă prevăzută cu fante pentru colectarea apelor subterane, coloana definitivă pentru consolidarea peretelui, susținerea filtrului și a echipamentului de pompare;

b)

instalații hidraulice echipate cu 3 electropompe submersibile la U1 și 4 electropompe la U2, armături, robinete de trecere cu ventil pentru prelevarea probelor, apometre cu contor, indicatoare de presiune și semnalizatoare de nivel;

c)

11 puțuri piezometrice, de măsurare nivel apă din pânza freatică, la U1 și 8 puțuri la U2, amplasate în interiorul și exteriorul incintei ecranate;

d)

conducte de colectare și evacuare;

e)

instalații electrice de automatizare.

Toate semnalizările se afișează atât în U1 cât și în U2 pe panouri locale și comanda pompelor se poate face și manual.

Drenaj la clădirea serviciilor auxiliare nucleare

Drenajul la clădirea serviciilor se realizează în două etape: colectare și evacuare. Colectarea apei se face printr-o rețea de conducte din PVC Dn 160 x 7,7 mm perforate la partea inferioară, care sunt amplasate sub CSAN în materialul permeabil dintre cota planșeului de la 93.90 mdMB și beton de egalizare de la cota 90.20 mdMB. Cotele de amplasare sunt de la 92.95 mdMB la 91.40 mdMB.

Aceste

conducte debușează

în puțul

nr. 1

din CSAN,

Clădirea Serviciilor Auxiliare Nucleare. Debușarea în puț este la cota 91,40 mdMB. Evacuarea apei din puț se face printr-o conductă de otel Dn 114,3 x 6,02 mm către sistemul de tratare deșeuri radioactive lichide.

Drenaj la bazinul de combustibil uzat

Apa din bazinele intermediare de combustibil uzat, Bazinul de Descărcare Combustibil

Uzat

și

Bazinul

de

Transfer

Combustibil

Uzat,

este

apa demineralizată, vehiculată într-un circuit închis, pentru asigurarea răcirii și purificării acesteia. Menținerea inventarului de apă din bazine se realizează prin adaosul periodic din Sistemul de Distribuție Apă Demineralizată, în vederea compensării pierderilor prin evaporare. Controlul chimic al apei se realizează prin purificarea mecanică și ionică prin coloane de filtrare.

În situația necesității drenării bazinelor pentru lucrări de întreținere, remedieri ale pereților sau a protecției epoxidice, acestea sunt izolate față de bazinele de stocare combustibil uzat și combustibil defect, iar apa este transferată către Sistemul de Gospodărire Deșeuri Lichide Radioactive și procesată conform procedurilor centralei. Drenajul la bazinul de combustibil uzat se realizează în două etape: colectare și evacuare. Colectarea apei se face printr-o conductă PVC, Dn 160 x 7,7 mm, perforată la partea interioara și este amplasată îngropat în materialul permeabil dintre pereții bazinului de combustibil uzat, betonul de

egalizare și ecranul aferent acestuia între cotele 90,91 și 90,40. Apa infiltrată este colectată într-un puț, de unde este evacuată prin pompaj printr-o conductă de oțel, spre sistemul de tratare deșeuri radioactive.

Drenaj la clădirea reactorului

Drenajele la clădirea reactorului se realizează în două etape: colectare și evacuare. Colectarea apei din jurul clădirii reactorului se face prin trei conducte DN 160 x 7.7 mm perforate la partea inferioară și care sunt amplasate îngropat între pereții reactorului, anvelopei, și ecranul aferent acestuia, în materialul permeabil între cotele 91.34 și 91.20. Apa infiltrată se colectează în două puțuri și de aici prin pompaj prin intermediul unei conducte Dn 88,9 x 5,49 mm este evacuată în conducta de evacuare drenaj aferentă clădirii serviciilor auxiliare nucleare. Prin schema tehnologică s-au prevăzut conductele și armăturile necesare posibilității de transfer a apei spre sistemul de colectare deșeuri radioactive lichide.

Drenaj la depozitul intermediar de combustibil ars

Apele rezultate din spălarea platformelor betonate sau din precipitații din jurul modulelor de depozitare se colectează prin rigole de beton în cămine de colectare prevăzute cu vane tip stavilar. În fiecare cămin colector este instalat un nivostat care transmite un semnal de alarmă în Camera de Comandă Principală U1 la atingerea unui nivel prestabilit, aproximativ la jumătatea înălțimii căminului. După efectuarea analizelor de radioactivitate, funcție de rezultat, se descarcă în Valea Cișmelei sau se transferă la sistemul de deșeuri lichide radioactive

al

CNE,

unde

se

procesează

în

conformitate

cu

procedurile Centralei.

Drenaj la gospodăria de motorină aferentă grupurilor Diesel de rezervă

Fiecare rezervor este împrejmuit cu zid de beton de protecție contra eventualelor scurgeri. Pentru cazurile în care ar avea loc scurgeri din aceste rezervoare, gospodăria este prevăzută cu pompe de drenaj.

Drenaj la centrele de colectare deșeuri neradioactive

Spațiile de depozitare sunt marcate și administrate într-o manieră care să poată permite identificarea și eliminarea scurgerilor accidentale. Toate containerele sunt depozitate pe paleți și etichetate corespunzător. Apele uzate rezultate din eventuale scurgeri de deșeu lichid vor fi colectate în bașe închise prevăzute în fiecare din cele două spații de depozitare. Din bașe, apele sunt transferate în butoaie metalice cu ajutorul unei pompe, butoaiele fiind preluate de agenți economici autorizați pentru eliminarea deșeurilor conform legislației în vigoare.

Drenaj la gospodăria de combustibili pentru CTP

Apele uzate tehnologice din zona gospodăriei de combustibil, precum și apele meteorice din cuvele/bașele rezervoarelor de ulei și combustibil, înainte de a fi evacuate în canalizarea pluvială, sunt trecute printr-un separator de produse petroliere în scopul evitării poluării apelor cu produse petroliere. Înainte de evacuarea în bazinul de distributie, apele din canalizarea pluvială sunt trecute printr-un cămin de deznisipare. Separatorul de produse petroliere este compus

din două compartimente, unul de rezervă, fiecare fiind dimensionat pentru 40 m 3 /h. Betonul folosit a fost B 200. Radierul a fost izolat cu straturi succesive de carton asfaltat și bitum tăiat. Legătura între drenajele rezervoarelor și separator se realizează printr-un cămin antifoc, iar de la acesta în continuare cu ajutorul unei conducte metalice. Întreaga cantitate de păcura/ ulei separată la suprafața apei și deversată printr-un jgheab transversal la capătul aval al camerei de separare este colectată într-un cămin lateral, de unde este repompată în rezervoarele

de

stocare.

Pentru

evitarea

deversării

de

combustibil

sau impurificarea apei deversate în canalizarea pluvială, separatorul de combustibil se exploatează conform unor proceduri specifice și nivelul este verificat prin rutine zilnice.

B.

Dozatoare de antifoane

Pentru protecția personalului au fost avertizate în mod conservativ toate zonele în care este prezent zgomotul cu valori mai mari decât limita legală admisă. Valorile măsurate atât ale nivelului de zgomot, cât și pentru vibrații sunt afișate în pagina de intranet a CNE Cernavodă. La intrarea în aceste zone au fost amplasate dozatoare de antifoane interne, care au factorul de reducere a zgomotului cuprins între 25% - 32%.

C.

Sistemul anvelopei

Sistemul anvelopei reprezintă o barieră fizică de protecție a mediului ambient împotriva eliberărilor de substanțe radioactive.

Principalele elemente componente ale sistemului de anvelopare sunt: anvelopa propriu-zisă a reactorului, sistemul de stropire, care va absorbi energia eliberată în anvelopă în cazul unui accident, reducând astfel vârful de presiune și durata suprapresiunii, sistemul de ventilație și de răcire a aerului clădirii reactorului, ecluzele de acces precum și sistemul automat de închidere rapidă a anvelopei.

D.

Sistemul de depresurizare filtrată

Sistemul

de

depresurizare

filtrată

de

urgență

a

anvelopei,

EFCVS, funcționează doar în ipoteza producerii unui accident nuclear sever, cu topirea parțială sau totală a zonei active, pentru protejarea sistemului anvelopei și evitarea

eliberărilor

de

radioactivitate

în

mediu/atmosfera.

Sistemul functioneaza prin trecerea vaporilor provenind din interiorul anvelopei, în timpul operațiunilor de ventilare periodică a acesteia pentru menținerea presiunii în limite care să nu pună în pericol integritatea structurală a acesteia, printr-un vas de epurare/filtrare Venturi, TK1, unde sunt reținuți aerosolii și izotopii iodului. Sistemul este proiectat astfel încât creșterea presiunii în interiorul anvelopei de protecție, conduce la creșterea debitului masic prin vasul de filtrare Venturi.

Sistemul are două secțiuni:

a)

Secțiunea de filtrare umedă

Debitul de gaze ventilate din anvelopă, care intră în vasul de filtrare, este injectat într-un bazin, care conține soluția de filtrare. Soluția, conținând 99,3% apa demi, 0,5% NaOH, 0,2%Na 2 S 2 O 3 , realizează o reținere optimă a iodului în bazinul de soluție, în interiorul vasului. Cea mai mare parte a activității conținute în fluxul de gaze, 99%, este astfel reținută în bazinul cu soluție. Vasul conține destulă soluție pentru o perioadă de funcționare de 72 ore, 36 ore de operare a sistemului + 36 ore după sau între două operări a sistemului.

b)

Secțiunea de filtrare uscată

După trecerea prin secțiunea de filtrare umedă, Venturi, fluxul de gaz intră în treapta de filtrare uscată, cu filtru din fibre metalice, cu 5 elemente filtrante. Aerosolii cu dimensiuni foarte mici, încă conținuți în fluxul de gaz, sunt reținuți aici, în materialul filtrului. Pentru a garanta eficiența înaltă de reținere, filtrul metalic este realizat din fibre cu dimensiuni de până la 0,2 μm.

E.

Gestiunea combustibilului ars

Gestionarea, manipularea și controlul combustibilului nuclear se realizează conform practicilor aprobate de CNCAN și supravegheate îndeaproape de AIEA, pe baza convențiilor internaționale.

F.

Transportul surselor de radiații controlate

Prin transportul surselor de radiații controlate se înteleg activitățile de pregătire, manipulare, încărcare, expediere, transport, depozitare în tranzit, descărcare și recepționare colete și surse de radiații controlate la destinația finală.

Prin

surse

de

radiații

controlate

se

înțeleg

toate

materialele

care

au radioactivitate sau echipamentele care încorporează asemenea materiale cu excepția combustibilului nuclear și a deșeurilor radioactive care sunt produse în cadrul facilităților CNE și stocate în cadrul acestora. Sursele de radiații controlate se clasifică în: surse radioactive; generatori de radiații, instalații nucleare și materiale radioactive. Noțiunea de transport surse de radiații controlate nu se aplică în incinta CNE Cernavodă și acolo unde transportul nu implică drumurile publice.

Transportul surselor de radiații controlate în exteriorul CNE Cernavodă se va face respectând Ordinul președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare nr. 221/2017 pentru aprobarea Normei privind cerințele de autorizare a activității de transport a materialelor radioactive. Cerințele din aceste norme se aplică împreună cu reglementările privind transportul mărfurilor periculoase din România, precum și împreună cu reglementările specifice emise de alte autorități competente din domeniul transportului de mărfuri periculoase.

În conformitate cu cerințele din autorizația de funcționare a CNE Cernavodă, trimestrial și semestrial, este raportată la CNCAN situația transporturilor de materiale radioactive efectuate de/pentru CNE Cernavodă.

Transportul combustibilului proaspăt este asigurat de furnizor, FCN Pitești, responsabilitatea

revenind

în

întregime

acestuia.

La

efectuarea

acestor transporturi se respectă cerințele și normele CNCAN în vigoare referitoare atât la autorizațiile de transport, pentru mijloacele de transport, avizarea individuală a fiecărui transport, cât și la condițiile de transport, pregătirea personalului, conducător auto, însoțitor, însoțirea convoiului pentru avertizare și siguranță și informarea CNCAN.

G.

Planul de răspuns la situații de urgență nucleară sau radiologică

Planul de urgență al CNE Cernavodă definește responsabilitățile pentru îndeplinirea

acțiunilor

de

răspuns

și

identifică

măsurile

necesare

pentru controlul

și

ameliorarea

consecințelor

accidentelor

pe

amplasament

și minimizarea acestora în afara lui.

Acțiunile de răspuns sunt descrise detaliat în procedurile de urgență pe amplasament.

Planul de urgență pe amplasament cuprinde următoarele elemente:

a)

situații de urgență;

b)

clasificarea situațiilor de urgență;

c)

organizarea pentru urgență;

d)

activități de răspuns la urgență;

e)

amenajări și echipamente de urgență;

f)

interfața dintre CNE Cernavoda și autoritățile publice;

g)

faza de recuperare;

h)

pregătirea pentru urgență;

i)

evaluarea planului de urgență;

j)

revizia planului de urgență.

Planul de urgență pe amplasament acoperă toate activitățile efectuate pe amplasamentul CNE Cernavodă în cazul urgențelor, pentru a proteja personalul centralei. Măsurile necesare pentru controlul și ameliorarea consecințelor includ definirea organizării personalului, responsabilităților, amenajărilor disponibile, cerințelor procedurale, cerințelor de pregătire și convențiilor cu organizațiile din exterior.

Planul de urgență pe amplasament acoperă, de asemenea, acțiunile inițiale care trebuie luate pentru a proteja populația în primele ore ale unei urgențe ce poate avea un impact exterior.

G 1 . Raportul de securitate

Raportul de securitate se elaborează cu scopul:

a)

de a demonstra că au fost puse în practică o Politică de Prevenire a Accidentelor Majore și un sistem de management al securității pentru punerea în aplicare a acesteia;

b)

de a demonstra că au fost identificate pericolele de accident major și scenarii posibile de accidente majore și că au fost luate măsurile necesare pentru a se preveni astfel de accidente și pentru a se limita consecințele acestora asupra sănătății umane și asupra mediului;

c)

de a demonstra că au fost luate în considerare securitatea și fiabilitatea, adecvate în proiectarea, construcția, exploatarea și întreținerea oricărei instalații, zone de depozitare, echipamente și infrastructura aferente exploatării, care sunt legate de pericolele de accident major în interiorul amplasamentului;

d)

de a demonstra că planurile de urgență internă au fost elaborate și de a furniza informații care să permită întocmirea planului de urgență externă;

e)

de a furniza suficiente informații autorităților competente și autorităților administrației publice responsabile cu amenajarea teritoriului și cu urbanismul, pentru a permite luarea de decizii cu privire la localizarea sau dezvoltarea de noi activități în jurul amplasamentelor existente.

G 2 . Planul de urgență internă

Planul de urgență internă se elaborează în scopul planificării și executării acțiunilor de pregătire și intervenție prin care se reduce riscul asupra angajaților, populației, mediului și proprietății, în caz de accidente în care sunt implicate substanțe periculoase produse, utilizate, manipulate sau depozitate în cadrul amplasamentelor de nivel superior.

Planul este elaborat în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 156/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea și testarea planurilor de urgență în caz de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase.

H.

Securitatea zonei

Protecția fizică:

La CNE Cernavodă, protecția fizică constând într-un ansamblu de măsuri de pază și protecție este destinată să protejeze materialele nucleare împotriva acțiunilor ostile, furturi, sustrageri, precum și instalațiile nucleare împotriva sabotajelor comise de grupări teroriste.

Protecția se realizează prin bariere, echipamente de detecție, supraveghere și alte măsuri.

Sistemul de protecție fizică la CNE Cernavodă este în conformitate cu prevederile Normelor CNCAN de protecție fizică, a standardelor și a ghidurilor aplicabile.

Tot în scopul prevenirii folosirii neautorizate a materialelor nucleare, Agenția Internațională pentru Energie Atomică, AIEA, a instituit controlul de garanții nucleare constând într-un sistem de gestiune și de verificare scriptică și fizică a stocurilor, cu implicarea directă a experților acesteia.

Securitatea radiologică:

La CNE Cernavodă securitatea radiologică este asigurată în conformitate cu reglementările stabilite de organismul de reglementare CNCAN, care se referă la radioprotecția lucrătorilor expuși profesional și la radioprotecția mediului, și anume:

a)

norme fundamentale de securitate radiologică;

b)

norme de securitate radiologică privind radioprotecția operațională a lucrătorilor externi;

c)

norme de dozimetrie individuală;

d)

norme privind limitarea eliberărilor de efluenți radioactivi în mediu;

e)

normă privind monitorizarea emisiilor radioactive de la instalațiile nucleare și radiologice;

f)

normă privind monitorizarea radioactivității mediului în vecinătatea unei instalații nucleare sau radiologice;

g)

norme privind calculul dispersiei efluenților radioactivi evacuați în mediu de la instalațiile nucleare;

h)

norme privind măsurările meteorologice și hidrologice la instalațiile nucleare.

Se vor respecta prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1255/2016 pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea, centralizarea și raportarea informațiilor privind expunerea medicală a populației la radiații ionizante.

I. Protecția ecosistemelor, biodiversității și ocrotirea naturii

Se vor respecta concluziile "Studiului impactului termic determinat de exploatarea simultană a unităților 1 și 2 de la CNE Cernavodă în soluția evacuării în CDMN a apei calde", realizat de ICIM București, care recomandă monitorizarea ceții, în colaborare cu stațiile meteorologice Cernavodă și Medgidia, în zonele:

a)

zona de debușare a apei calde la Cernavodă; și

b)

pe traseul biefului II al CDMN la Medgidia și cu frecvența stabilită de comun acord cu autoritățile din domeniul gospodăririi apelor.

Se va menține descărcarea efluentului cald în CDMN cu o diferență de temperatură stabilită prin Autorizația de Gospodărire Ape, asfel încât să nu se inducă efecte asupra biocenozei, respectiv alge, pești, nevertebrate din bentos, bacterii.

3.

Concentrațiile și debitele masice de poluanți, nivelul de zgomot, de radiații, admise la evacuarea în mediu, depășiri permise și în ce condiții

3.1.

Apa

3.1.1.

Efluenți lichizi neradioactivi

Indicatorii de calitate ai apelor neradioactive evacuate sunt reglementați în Autorizația de Gospodărire a Apelor, AGA, nr. 118/2018 modificatoare a autorizației de gospodărire a apelor nr. 131/01.06.2016 privind “Alimentarea cu apă

și

evacuarea

apelor

uzate

pentru

Unitățile

1

și

2

de

la

Centrala Nuclearelectrică Cernavodă". Autorizația de gospodărire a apelor impune valorile maxime admise la evacuare ale indicatorilor de calitate, funcție de categoria apei evacuate, respectiv ape tehnologice, ape pluviale inclusiv drenaje inactive, ape menajere și în funcție de receptorul autorizat, Dunăre, Canalul Dunăre – Marea Neagră, canalizarea menajeră.

Documentul, parte integrantă a autorizației DGA, intitulat „Regulament de Funcționare – Exploatare si întreținere, cod U1/ U2-03700-ST”, rev.2, vizat spre neschimbare de către autoritatea de gospodărire a apelor a fost revizuit în 28.08.2013. Indicatorii de calitate ai apelor evacuate din CNE Cernavodă U1 și U2, conform Autorizației de gospodărire a apelor în vigoare sunt prezentați în tabelul de mai jos:

Categoria apei evacuate

Indicatori de calitate

Valori maxime admise

mg/l

Ape uzate menajere (necontaminate radioactiv)

Conform Normativ din Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare și a contractului de servicii încheiat cu

S.C. RAJA. S.A. Constanța

Ape tehnologice

Temperatura

Vezi Nota*

pH

6,5 – 9,0

Suspensii

25

Fier total ionic

1,5

Cloruri

250

Sulfați

200

Amoniu

3

Fosfor

1

CBO5

15

Sodiu

100

Categoria apei evacuate

Indicatori de calitate

Valori maxime admise

mg/l

Calciu

150

Magneziu

50

Produs petrolier

5 (fara iriz.)

Clor rezidual liber

0,2

Hidrazina

0,1

Morfolina

0,4

Ciclohexilamina

0,1

Hidroxid de litiu

0,025

Amestec de hidrazina + hidroxid de litiu

0,1 + 0,025

Amestec de hidrazina + morfolina

0,1 + 0,4

Amestec hidrazina + morfolina + ciclohexilamina

0,1 + 0,4 + 0,1

Rodamina - cu evacuare în CDMN

- cu evacuare în Dunare

2,0

10,0

Fluoresceina - cu evacuare discontinua

0,25

RGCC-100

1,0 produs comercial

Biomate 5716

1,0

Biocid ARQUAD MCB-50

0,01 (ml/l) produs comercial

Etilenglicol (DOWCAL 10)

< 1,0

Lichid de scintilatie Ultima Gold LLT

0,001 substanță activă

0,00195 produs comercial

PRAESTOL A3040L

3

NALCO 3DT149

500

Ape pluviale, inclusiv cele din drenajul subteran și cele stocate în bașa exterioară de drenaj

Conform cu obiectivele de referință pentru clasificarea calității apelor de suprafață.

Notă*

Din punct de vedere al încărcării termice, temperatura apelor tehnologice evacuate :

a)

în bieful II al CDMN , respectiv în bazinul de liniștire al CHE Recuperare, va fi de maxim 10°C peste temperatura apei biefului I al CDMN, astfel încât temperatura apei în acest bief, în aval de punctul de descărcare al canalului, să nu depășească 25°C;

b)

În Dunăre

, va fi de maxim 10°C peste temperatura apei fluviului Dunărea, dar nu mai mare de 35°C, după parcurgerea zonei de amestec.

Valorile concentrației de biocid ARQUAD MCB-50 în efluent sunt preluate din “Studiul Ecotoxicologic privind toxicitatea biocidului ARQUAD MCB-50 la pești“ întocmit de Institutul de Cercetare pentru Protecția Plantelor.

Sistemele în care se utilizează etilen glicol, respectiv sistemele de apă glicolată și pentru grupurile Diesel, sunt sisteme închise. Eventualele scurgeri accidentale pot fi evacuate în emisar cu respectarea limitei admise. Reactivii PRAESTOL A3040L, denumire comercială – Floculant

PRAESTOL A3040L și NALCO 3DT149, denumire comercială – Antiscalant lichid 3D TRASAR 3DT149, producător - firma Nalco, se utilizează numai în instalația modernizată a Stației de Tratare Apă, STA, astfel: PRAESTOL A3040L în sistemul de pretratare a apei și NALCO 3DT149 în sistemul de apă de răcire lagăre/motoare în sistemele de răcire condensatori, circuitul C5, și în sistemul de răcire apă tehnică,C6.

Din punct de vedere radioactiv, înainte de evacuare, toate apele vor avea o activitate beta și gama în limitele stabilite de Comisia Națională pentru Controlul

Activităților

Nucleare.

Monitorizarea

din

punct

de

vedere

al radioactivității se face conform celor stabilite de autoritatea competentă în acest domeniu. Valorile indicatorilor „Substanța organică și Suspensii” pot fi depășite la evacuare, numai în condițiile când acestea prezintă depășiri în secțiunea Dunăre-amonte priza de apă a Sistemului de Alimentare cu apă a orașului Cernavodă. În acest caz, valorile indicatorilor de calitate menționați mai sus, nu pot fi mai mari decât valorile corespunzătoare, determinate în secțiunea de control. În acest sens, beneficiarul este obligat ca prin laboratorul propriu să analizeze acești indicatori, conform frecvenței stabilite, iar rezultatele din buletinele de analiză să le transmită în timp util la Direcția Apelor Dobrogea- Litoral din cadrul Administrației Naționale „Apele Romane”.

Utilizarea produsului biocid ARQUAD MCB-50 se face numai pe circuitul - apă tehnică de serviciu, la condiționarea circuitelor de răcire de la condensatoare și numai după anunțarea autorității teritoriale de gospodărire a apelor, cu minim 5 zile înainte, în vederea monitorizării calitative a receptorilor. Apele uzate încărcate, rezultate în urma procesului de biocidare, se evacuează numai în Dunăre

prin

intermediul

canalului

Seimeni.

Orice

extindere

a

utilizării produsului în cadrul folosinței de apă si la alte cerințe este interzisă, aceasta

putându-se face numai după obținerea unui accept prealabil din partea autorității competente de gospodărire a apelor.

Valorile indicatorilor de calitate a apelor pluviale, a apelor de la spălarea biofiltrelor din Stația de Tratare Chimică a Apei, de la Centrala Termică, de la separatorul de păcură, inclusiv cele din drenajele inactive din sala mașinilor, se vor determina în primul cămin situat în amonte de intrarea în bazinul de aspirație. Nu se admit depășiri ale valorilor maxime ale indicatorilor de calitate stabilite la evacuarea în receptori, în cele trei secțiuni de control stabilite prin protocolul

încheiat

cu

Directia

Apelor

Dobrogea-Litoral

din

cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane”. Excepție o constituie indicatorul de calitate – produs petrolier-care se va determina periodic în căminul CP 261, canalizare pluvială, ultimul înainte de evacuarea în bazinul de distribuție. Pentru indicatorii de calitate nenominalizați, evacuarea în receptori naturali a apelor uzate tehnologice și a apelor provenite din precipitații, se va face doar în condițiile respectării reglementărilor în vigoare.

Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de către CNE Cernavodă prin analize de laborator. Frecvența de determinare și modul de monitorizare a indicatorilor fizico-chimici de calitate a efluenților lichizi neradioactivi sunt stabilite prin Protocolul încheiat între CNE Cernavodă si Administrația Bazinală de

Apă

Dobrogea

–

Litoral

din

cadrul

Administrației

Naționale

“Apele Române”, act care face parte integrantă din Autorizația de Gospodărire a Apelor.

3.1.2.

Efluenți lichizi radioactivi

Din punct de vedere al contaminării radioactive, înainte de evacuare, toate apele vor avea o activitate beta și gama în limitele stabilite de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, CNCAN. Monitorizarea din punct de vedere al radioactivității se va face conform celor stabilite cu autoritatea competentă în acest domeniu, respectiv CNCAN.

Pentru a se asigura un control efectiv al emisiilor se utilizează limite derivate de emisie, LDE, exprimate prin cantitatea de radionuclid care poate fi eliberată din sursa respectivă astfel încât expunerea unui individ reprezentativ din grupul critic să nu depășească un anumit nivel de referință, constrângere stabilită de către autoritatea de reglementare CNCAN. LDE-urile sunt evaluate cu ajutorul unor modele matematice care simulează răspândirea radioactivității în mediu.

Limitele derivate de evacuare LDE a efluenților lichizi s-au calculat separat, pentru fiecare cale de evacuare existentă. Pe lângă limitele anuale de evacuare, în scopul urmăririi și optimizării evacuărilor radioactive lichide s-au stabilit LDE pe perioade mai scurte de timp, și anume:

a)

LDE trimestriale: 35% din LDE anuale;

b)

LDE lunare: 15% din LDE anuale.

În cazul în care aceste limite sunt depășite, CNE Cernavodă trebuie să notifice CNCAN, să stabilească motivele care au condus la creșterea evacuărilor și să instituie măsuri corective pentru reducerea emisiilor radioactive.

Monitorizarea

emisiilor

radioactive

lichide

se

efectuează

de

către

CNE Cernavodă, în baza unui program de monitorizare aprobat de CNCAN, în conformitate cu cerințele Normelor de monitorizare a emisiilor radioactive de la instalațiile nucleare și radiologice.

3.2.

Aer

3.2.1.

Efluenți gazoși radioactivi

Aerul contaminat sau potențial contaminat, colectat de sistemele de ventilație, este evacuat printr-un coș de evacuare comun după filtrare și monitorizare. Pentru evacuarea aerului potențial radioactiv au fost calculate LDE pentru fiecare radionuclid, în conformitate cu cerințele Normelor privind limitarea eliberărilor de efluenți radioactivi în mediu, emise de CNCAN; LDE sunt aprobate de către CNCAN.

Pe lângă limitele anuale de evacuare, în scopul urmăririi și optimizării evacuărilor radioactive gazoase s-au stabilit LDE pe perioade mai scurte de timp, și anume:

a)

LDE trimestriale: 35% din LDE anuale;

b)

LDE lunare: 15% din LDE anuale;

c)

LDE săptămânale: 6% din LDE anuale.

În cazul în care aceste limite sunt depășite, CNE Cernavodă trebuie să notifice CNCAN, să identifice motivele care au condus la creșterea evacuărilor și să instituie măsuri corective pentru reducerea emisiilor radioactive.

Concentrațiile radioactive ale efluenților gazoși sunt măsurate atât continuu, cu ajutorul sistemului Monitorului de efluenți gazoși, MEG, cât și în laborator, prin analize specifice efectuate pe probe prelevate de MEG.

Monitorizarea emisiilor radioactive gazoase se efectuează de către CNE Cernavodă, în baza unui program de monitorizare aprobat de CNCAN, în conformitate cu cerințele normelor de monitorizare a emisiilor radioactive de la instalațiile nucleare și radiologice.

3.2.2.

Efluenți gazoși neradioactivi:

În conformitate cu cerințele Protocolului nr. 1640 din 21.04.2009, încheiat între S.N. Nuclearelectrica S.A. - Sucursala CNE Cernavodă și Ministerul Mediului – Agenția pentru Protecția Mediului Constanța, Anexa 2 pct. 5, în timpul opririlor planificate sau neplanificate, când CTP-ul funcționează mai mult de o săptămână pentru pornirea unității/unităților CNE oprite, se efectuează determinări ale calității aerului în zona de impact a emisiilor de la CTP pentru: oxizi de azot NO 2 , dioxid de sulf SO 2 , monoxid de carbon CO, pulberi în suspensie, direcție vânt, viteză vânt.

Se vor

respecta prevederile

Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind

protecția atmosferică și Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare.

Se vor respecta prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare.

3.3.

Zgomot și vibrații

Conform prevederilor art. 10 din anexa la Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, cu modificările și completările

utlerioare, nocivitățile fizice, cum ar fi zgomot, vibrații, radiații ionizante și neionizante, substanțele poluante și alte nocivități din aerul, apa și solul zonelor locuite nu vor putea depăși limitele maxime admisibile din standardele în vigoare.

Nivelul de zgomot se va încadra în valorile admisibile stabilite în SR 10009- 2017 - Acustică, Limite admisibile ale nivelului de zgomot din mediul ambiant și anume:

a)

L Aeq

= 65 dB(A) la limita zonei funcționale stabilite prin PUG conform definiției 3.1 și tabelului nr. 3 din standard;

b)

L Aeq

= 60 dB(A) la limita proprietății în cazul clădirilor cu teren împrejmuit (curte) și cu destinație rezidențială cu regim de două nivele sau mai puțin, conform tabelului nr. 7 din standard;

c)

L Aeq

= 50 dB(A) la fațadele clădirilor rezidențiale care sunt cele mai expuse acțiunii fonice a unei surse de zgomot din exteriorul clădirii, conform tabelului nr. 8 din standard.

Vibrațiile se vor încadra în prevederile STAS 8393/19-89, amplitutinea maximă de 50 mmși viteza de 10 15 mm/s.

III.

Monitorizarea mediului

1.

Indicatori fizico-chimici, bacteriologici și biologici emiși, emisii de poluanți, frecvența, modul de valorificare a rezultatelor

Analizele specifice privind calitatea factorilor de mediu din punct de vedere radiologic sunt efectuate prin laboratoarele proprii:

a)

laboratorul de control mediu;

b)

laboratorul de dozimetrie;

c)

laboratorul chimic.

Programul de monitorizare radiologică de rutină a mediului la SNN-SA CNE Cernavodă este proiectat să îndeplinească următoarele obiective în condiții de operare normală a centralei:

a)

evaluarea corectă a dozelor pentru un membru al grupului critic prin determinarea creșterii nivelului de radioactivitate în lanțurile trofice specifice zonei, datorate funcționării centralei;

b)

evaluarea corectă, bazată pe măsurări în mediu, a eficacității controlului surselor, controlului și monitorării efluenților;

c)

estimarea dozelor în cazul unei evacuări majore.

Laboratorul de control mediu

Acest laborator este amplasat la aproximativ 2 km V-NV de CNE Cernavoda. Laboratorul de control mediu este responsabil de implementarea Programului de monitorizare a radioactivității mediului, aprobat de CNCAN.

Laboratorul de control mediu a fost desemnat de CNCAN ca "laborator de încercări notificat" pentru determinări de radioactivitate în probe de mediu, în conformitate cu cerințele Normei privind monitorizarea radioactivității mediului în vecinătatea unei instalații nucleare și radiologice și ale Normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear.

Principalele activități care se desfășoară în acest laborator sunt:

a)

prelevarea probelor de mediu;

b)

prelucrarea probelor în vederea măsurării;

c)

măsurări de activități globale și spectrometrice, în vederea determinării conținutului de radionuclizi gama-emițători, tritiu și C-14.

Tipurile de probe și analize de mediu, frevența de prelevare și analiză, precum și numărul de puncte din care se recoltează aceste probe sunt următoarele:

Tip de proba

Frevența prelevare

de

Tip de analiza

Număr puncte recoltare

de de

Frevența de analiza

Particule aer

în

Continuu

- analize β globale spectrometrie γ

12

Lunar-evacuări<MDA

Săptămânal

MDA<evacuări<6%ALDE

-

Zilnic -evacuări >6% ALDE

Iod în aer

Continuu

spectrometrie γ

12

Trimestrial-

evacuări<MDA

Săptămânal

MDA<evacuări<6%ALDE

-

Zilnic - evacuări >6% ALDE

Tritiu în aer

Continuu

- tritiu

12

Lunar-evacuări<MDA

Săptămânal

MDA<evacuări<6%ALDE

-

Zilnic -evacuări >6% ALDE

C-14 gazos

Continuu

C-14

3

Lunar-evacuări<MDA

Săptămânal

MDA<evacuări<6%ALDE

-

Zilnic -evacuări >6% ALDE

TLD

Continuu

Expunere



integrata

62

Trimestrial evacuări<MDA

Lunar evacuări>MDA

Apa

de

Săptămânal

- analize β globale

4

Lunar

Tip de proba

Frevența prelevare

de

Tip de analiza

Număr puncte recoltare

de de

Frevența de analiza

suprafață

Apa (canalul CCW)

Continuu/săptămâ nal

2

Săptămânal

Apa pluvială

Lunar în functie de conditiile meteo

3

Lunar

Apa infiltrație

de

Lunar

5

Lunar

Apa freatică de adâncime

Lunar

2

Lunar

Apa potabilă

Lunar

5

Lunar

Sol

Bianual

7

Bianual

Sediment

Bianual

2

Bianual

Lapte

Săptămânal

1

săptămânal spectrometrie și H-3)

(gama

Lunar (beta global și C-14)

Depuneri atmosferice

Continuu/lunar

4

Lunar

Peste

Bianual

5

Bianual

Carne

Bianual

3

Bianual

Legume

Anual

3

Anual

Fructe

Anual

4

Anual

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu C-14

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu C-14

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu C-14

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu C-14

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

Tip de proba

Frevența de prelevare

Tip de analiza

Număr

de

puncte de recoltare

Frevența de analiza

- tritiu C-14

Vegetație spontană

Lunar

mai-octombrie

4

Lunar

Oua

Anual

2

Anual

Cereale

Anual-grâu Bianual - porumb

2

Anual-grau

Bianual - porumb

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu C-14

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu C-14

-

analize β globale

-

spectrometrie γ

-

tritiu C-14

Rezultatele analizelor efectuate sunt introduse în baza de date de monitorizare a mediului;

Trimestrial, se raportează către autoritatea de reglementare CNCAN și către Agenția de Protecție a Mediului Constanța, rezultatele analizelor de tritiu în apa atmosferică;

Anual se elaborează un raport pe baza rezultatele analizelor efectuate pe probele de mediu.

Laboratorul de dozimetrie

Acest laborator este situat în clădirea serviciilor a U1 și, respectiv, U2.

Principalele activități care se desfășoară în acest laborator sunt:

a)

analiza probelor colectate de Monitorul de efluenți gazoși;

b)

analiza probelor colectate de Monitorul de efluenți lichizi;

c)

analiza probelor de efluenți radioactivi colectați de la DICA;

d)

asigurarea dozimetriei personale pentru angajații centralei și contractori.

Laboratorul de dozimetrie este desemnat de CNCAN ca "organism dozimetric acreditat"

și

ca

"laborator

de

încercări

notificat"

pentru

determinări

de radioactivitate în probe de emisii, conform cerințelor normelor de dozimetrie individuală,

Normei

privind

monitorizarea

radioactivității

mediului

în vecinătatea unei instalații nucleare și radiologice și ale normelor privind desemnarea organismelor notificate pentru domeniul nuclear.

Tipurile de probe analizate în cadrul acestui laborator și frecvențele lor de măsurare sunt:

1.

Efluenți gazoși

Probele de aer reprezentative sunt prelevate din coșul de ventilație al centralei. Analizele ce se efectuează pe tipuri de probe sunt:

Tip proba

Analiza

Frevența

UM

Filtru particule



-

�

global

zilnic

Bq/m 3

Filtru carbune activ



zilnic

Bq/m 3

Colectori vapori apa

Tritiu - scintilator lichid

zilnic

Bq/m 3

Barbotor CO 2

C-14 - scintilator lichid

zilnic

Bq/m 3

Gazele nobile radioactive se măsoară on-line pe baza unei probe reprezentative prelevate din coș și evacuările sunt calculate pe baza măsurătorilor Monitorului de Efluenți Gazoși.Rezultatele analizelor și citirilor de gaze nobile sunt introduse în baza de date monitorizare efluenți gazoși.

Pe baza acestor date, se raportează trimestrial totalul săptămânal al evacuărilor către autoritatea de reglementare CNCAN, în cadrul raportului trimestrial al centralei.

2.

Efluenți lichizi

2.1

Înainte de deversarea unui rezervor se prelevează o probă care este analizată în laboratorul chimic pentru determinarea conținutului de tritiu și radionuclizi emițători gama.

2.2. Probele de efluenți lichizi proveniți din rezervoarele sistemului de gospodărire deșeuri radioactive lichide sunt prelevate de către Monitorul de Efluenți Lichizi în timpul evacuării rezervoarelor. Pe probele lichide colectate pentru fiecare rezervor în parte se fac următoarele analize:

Tabelul 31 – Probele de efluenti lichizi proveniti din tancuri

Tip probă

Analiza

Frevența

UM

Zilnică

Spectrometrie

 , tritiu, C-14

zilnic

Bq/l

Compoziția săptămânală

�

global

săptămânal

Bq/l

Rezultatele analizelor sunt introduse în baza de date efluenți lichizi.

Pe baza acestor date, se raportează trimestrial sumarul lunar al evacuărilor către autoritatea de reglementare CNCAN, în cadrul raportului trimestrial al centralei și către Agenția de Protecție a Mediului Constanța.

2.3

Pentru controlul evacuărilor de efluenți lichizi se prelevează o probă din Canalul Apei de Răcire Condensatori, pe care se fac următoarele analize:

Tip proba

Analiza

Frevența

UM

Lichidă integrată

Spectrometrie

 , tritiu

săptămânal

Bq/l

Laboratorul Chimic CNE Cernavodă asigură controlul chimic pentru Unitățile U 1 și U 2.

Spațiile destinate Laboratorului Chimic sunt amplasate în Clădirea Serviciilor aferentă fiecărei unități nucleare. Principalele activități care se desfășoară în laboratorul

chimic

din

punct

de

vedere

al

monitorizării

mediului

sunt următoarele:

a)

analiza probelor de efluenți lichizi radioactivi, înainte de deversarea acestora;

b)

analiza filtrelor în caz de alarmă la Monitorul de Efluenți Gazoși;

c)

monitorizarea fizico-chimică a efluenților lichizi neradioactivi;

d)

efectuarea de analize fizico-chimice;

e)

înregistrarea și păstrarea datelor cronologice de referință.

Determinarea valorilor indicatorilor de calitate se face de către CNE Cernavodă prin

analize

de

laborator.

Punctele

de

prelevare

probe,

frecvența

de prelevare/determinare și modul de monitorizare a indicatorilor fizico-chimici de calitate a efluenților lichizi neradioactivi sunt stabilite prin Protocolul încheiat între CNE Cernavodă și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral din cadrul Administrației Naționale “Apele Române”, act care face parte integrantă din Autorizația de Gospodărire a Apelor.

Indicatorul "Temperatura"

Se determină zilnic de către un reprezentant al CNE Cernavodă și DADL Constanța.

Secțiunile de control pentru determinarea temperaturilor sunt stabilite pentru diferitele utilizări ale apei: pentru apa brută prelevată și pentru apă tehnologică evacuată.

2.4

În caz de deversări accidentale

În cazul unor scurgeri chimice, scurgeri accidentale de substanțe chimice, sau al deversării accidentale a unor efluenți lichizi în afara limitelor de evacuare permise, frecvența de analizare va fi stabilită de secția chimică, astfel încât să asigure controlul efluentului lichid până când indicatorii de calitate vor fi în limitele admise de autorizația de gospodărire a apelor.

Alte tipuri de evaluări:

a)

Ape pluviale: calitatea apelor evacuate prin sistemul de canalizare pluvială se verifică pe o probă recoltată din căminul de ape pluviale.

b)

Ape uzate menajere: calitatea apelor uzate evacuate prin sistemul de canalizare ape uzate menajere se verifică pe probe prelevate din stațiile de pompare apă menajeră aparținând CNE Cernavodă. Analizele sunt efectuate de către un laborator autorizat, pe bază de contract de servicii.

Pentru indicatorii de calitate a factorilor de mediu, alții decât apa, frecvența de determinare și modul de monitorizare se vor stabili printr-un protocol încheiat între S.N.N. S.A. - Sucursala CNE Cernavoda și APM Constanța.

Monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră:

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră de către CNE Cernavodă, inclusiv metodologia și frecvența de monitorizare, se realizează conform Autorizației de Emisii Gaze cu Efect de Seră în vigoare.

2.

Datele care vor fi raportate autorității teritoriale pentru protecția mediului și periodicitatea

La APM Constanța sunt transmise, conform protocolului în vigoare și legislației de protecție a mediului, următoarele rapoarte:

1.

rapoarte lunare:

a)

raport privind rezultatele monitorizării fizico-chimice a influentului și efluentului lichid neradioactiv, inclusiv valorile temperaturii;

b)

evidența gestiunii deșeurilor lichide și solide radioactive;

2.

rapoarte trimestriale:

a)

raport privind concentrațiile de poluanți, alții decât cei radioactivi, în factorii de mediu;

b)

raport privind rezultatele analizelor de tritiu în apa atmosferică;

c)

raportare privind evacuările de efluenți lichizi și gazoși radioactivi la CNE Cernavodă;

3.

rapoarte semestriale:

a)

utilizarea agenților frigorifici incluși și a altor substanțe ce depreciază stratul de ozon;

b)

evidența gestiunii uleiurilor și uleiurilor uzate;

4.

rapoarte anuale

a)

rezultatele programului de monitorizare a radioactivității mediului, ianuarie - decembrie;

b)

inventar emisii de poluanți în atmosferă;

c)

evidența

gestiunii

deșeurilor

industriale

neradioactive

periculoase

și nepericuloase;

d)

mercur și compuși cu mercur;

e)

biocide, dezinfectante, antiseptice, decontaminante;

f)

datele referitoare la ambalaje și deșeuri de ambalaje;

g)

raport privind asigurarea securității radiologice a personalului expus profesional, a populației și a mediului.

La Agenția Națională pentru Protecția Mediului vor fi transmise rapoarte anuale privind:

a)

evidența substanțelor și preparatelor chimice periculoase.

b)

raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră conform Planului de măsuri pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră, GES.

IV.

Modul de gospodărire a deșeurilor și ambalajelor

1.

Deșeuri produse (tipuri, compoziție, cantități)

1.1.

Deșeuri radioactive:

Deșeurile

radioactive

controlate

prin

programul

de

gospodărire

deșeuri radioactive sunt de tipul: solide, slab și mediu active, lichide organice și apoase. Deșeurile radioactive sunt colectate în containere speciale, inscripționate pentru fiecare tip de deșeu.

Tip deșeu

Compoziție

Cantități

1996  2015 (m 3 )

Mod de stocare temporară

1. Deșeuri solide radioactive Tip 1*

* - debite de doză la contact cu containerele

< 2 mSv/h

368,9

- în colete tip « A »

333,74

- în colete tip « A »

5,29

2. Deșeuri radioactive Tip 2*

*- debite de doza la contact cu containerele 2  125 mSv/h

4

1,24

3. Deșeuri radioactive solide Tip 3*

* - debite de doza la contact cu containerele

> 125 mSv/h

0,00

0,00

Quadricell

4. Rășini uzate

IRN 77, 78, 150,

164,62

►

necompactabile



Depozitul Intemediar de Deșeuri Solide Radioactive - Hală

►

compactabile



Depozitul Intemediar de Deșeuri Solide Radioactive - Hală

►

cartușe filtrante uzate 



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Depozitul pentru Cartușe Filtrante Uzate

►

necompactabile



Depozitul Intemediar de Deșeuri Solide Radioactive

►

cartușe filtrante uzate 



Depozitul Intermediar de Deseuri Solide Radioactive, Depozitul pentru Cartușe Filtrante Uzate

►

cartușe filtrante uzate 



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Depozitul pentru Cartușe Filtrante Uzate

►

componente activate din sistemele nucleare și piesele puternic contaminate



În trei tancuri fabricate din beton armat, căptușite la interior cu un strat de vopsea

Tip deșeu

Compoziție

Cantități

1996  2015 (m 3 )

Mod de stocare temporară

radioactive

154 cărbune

epoxidică, capacitatea fiecărui tanc: 200

m

3

5. Deșeuri radioactive lichide organice

53,02

2,42

- colete industriale

5,50

- colete industriale

11,22

6. Deșeuri radioactive solide inflamabile

43,12

- colete tip « A »

►

Ulei uzat



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Hală (dupa solidificare in polimer NOCHAR)

-

colete industriale

-

colete de tip „A”

►

solvent uzat



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Hală

►

cocktail scintilator



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Hala

►

șlam



Clădirea Serviciilor, cota 93 mdMB, S-006

►

Materiale de tip celulozic și plastic îmbibate cu soluții inflamabile



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Hală

Notă*:

deșeuri tip 1: slab active, debit de doză la contact < 2 mSv/h;

deșeuri tip 2: mediu active, debite de doză la contact între 2 mSv/h și 125 mSv/h;

deșeuri tip 3: mediu active, debite de doză la contact > 125 mSv/h.

Gestiunea combustibilului ars

Gestionarea, manipularea și controlul combustibilului nuclear ars se realizează conform practicilor aprobate de CNCAN și supravegheate îndeaproape de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, AIEA, pe baza convențiilor internaționale.

Combustibil ars 31.12.2016

Bazinul

de

combustibil ars

Depozitare uscată DICA

Total

Fascicule

34,958 la U1

32,728 la U2

84,000

151,686

Se vor respecta prevederile Legii nr. 111/1996, republicată, privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare, cu

modificările și completările ulterioare și ale Normelor CNCAN specifice managementului și gospodăririi deșeurilor radioactive.

1.2.

Deșeurile industriale neradioactive

Deșeurile

industriale

neradioactive

sunt

toate

deșeurile

care

nu

prezintă contaminare liberă detectabilă și debite de doză la contact peste valoarea fondului natural. Aceste deșeuri sunt clasificate pe coduri potrivit Deciziei Comisiei nr. 2014/955/UE din 18 decembrie 2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE

de

stabilire

a

unei

liste

de

deșeuri

în

temeiul

Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului, iar cantitățile anuale sunt.

Nr. crt.

Tip deșeu

Cod deșeu cf. HG nr. 856/2002

Cantitate

(T) în 2015

Cantitate

(T) în 2016

1.

Uleiuri uzate

13 07 01*/13 02 08*

34,62

21,280

2.

Uleiuri fără conținut de halogeni 12 01 09*/13 05 07*

12,125

20,174

3.

Solvenți fără clor 14 06 03*

-

-

4.

Deșeuri cu conținut de substanțe organice

16 10 01*/19 02 08*/ 16 03 05*

3,324

4,580

5.

Fluid hidraulic de turbină (FRF) 13 01 11*

Inclus la uleiuri uzate

Inclus la uleiuri uzate

6.

Acid sulfuric – soluție 16 06 06*/11 01 06*

-

-

7.

Absorbanți, filtre și materiale pentru lustruire

15 02 03

2,056

4,488

8.

Rășini ionice uzate 19 09 05

3,331

51,031

9.

Deșeuri de materiale plastice (recipienți pentru probe biologice)

18 01 03*

1,423

1,469

10.

Deșeuri din construcții (beton, pământ și pietriș etc)

17 05 04/17 01 01/

17 01 07

1065,05

7427,23

11.

Antigel (etilenglicol) 16 01 14*

1,443

10,770

12.

Baterii și acumulatori 16 06 01*

-

1,365

Nr. crt.

Tip deșeu

Cod deșeu cf. HG nr. 856/2002

Cantitate

(T) în 2015

Cantitate

(T) în 2016

13.

Anvelope uzate (cauciuc uzat) 16 03 06 / 16 01 03

2,745

0,941

14.

Uleiuri de transformator - fără PCB 13 03 07*

2,508

0,292

15.

Reactivi de laborator cu conținut de substanțe/ amestecuri periculoase

16 05 06*

10,3624

9,7717

16.

Deșeu lemnos 17 02 01

22,133

44,498

17.

Deșeuri de fier și de cupru

16 01 17 / 17 04 05 / 17 04 01

366,318

335,766

18.

Deșeuri de hârtie

19 12 01 / 15 01 01 / 20 01 01

45,937

31,710

19.

PET

15 01 02 /16 01 19

2,42

2,791

20.

Absorbanți, filtre, materiale de lustruit contaminate cu chimicale periculoase

15 02 02*

9,088

5,442

21.

Alumină activată (deșeu periculos anorganic)

16 03 03*

15,74

0

22.

Hidroizolant poliuretanic/vată de sticlă

17 09 04

2,902

11,724

23.

Deșeuri de aluminiu 17 04 11/ 17 04 02

-

5,682

24.

Deșeuri menajere 20 02 01 / 20 03 01

4452,60 m 3

4868 m 3

25.

Deșeuri cu conținut de azbest 17 06 05*

1,71

1,698

26.

Deșeu bituminos pentru hidroizolații 17 03 03*

-

-

27.

DEEE

16 02 03*/16 02 13*/ 16 02 16*

41,368

-

28.

Deșeuri electrice și electronice 20 01 36

3,935

2,978

29.

Izolatori ceramici uzați 16 02 16

41,320

1,890

30.

Deșeuri de ambalaje din material plastic

20 01 39/15 01 02

2,42

2,791

31.

Ambalaje din material plastic sau din

0,0395

73,78

Nr. crt.

Tip deșeu

Cod deșeu cf. HG nr. 856/2002

Cantitate

(T) în 2015

Cantitate

(T) în 2016

sticlă, contaminate cu subtanțe periculoase

17 02 04*

32.

Tonere uzate 08 03 17*

-

0,081

33.

Deșeuri de spumă poliuretanică 17 06 04

-

-

34.

Deșeuri surse de iluminare 20 01 21*

0,57

0,437

35.

Deșeuri de sticlă 16 01 20

3,436

0,983

NOTĂ:

periculos, în temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, transpusă prin Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Orice deșeu marcat cu un asterisc (*) în lista deșeurilor va fi considerat deșeu

2.

Deșeuri colectate (tipuri, compoziție, cantități, frecvența):

2.1.

Deșeuri radioactive:

Tip deșeu

Compoziție

Cantități

1996  2015 (m 3 )

Mod de stocare temporară

5. Deșeuri solide radioactive Tip 1 - debite de doză la contact cu containerele

< 2 mSv/h

368,9

- în colete tip « A »

333,74

- în colete tip « A »

5,29

6. Deșeuri radioactive Tip 2 - debite de doza la

contact cu

4

1,24

►

necompactabile



Depozitul Intemediar de Deșeuri Solide Radioactive - Hală

►

compactabile



Depozitul Intemediar de Deșeuri Solide Radioactive - Hală

►

cartușe filtrante uzate 



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Depozitul pentru Cartușe Filtrante Uzate

►

necompactabile



Depozitul Intemediar de Deșeuri Solide Radioactive

►

cartușe filtrante uzate 



Depozitul Intermediar de Deseuri Solide Radioactive, Depozitul pentru Cartușe

Tip deșeu

Compoziție

Cantități

1996  2015 (m 3 )

Mod de stocare temporară

containerele 2  125 mSv/h

Filtrante Uzate

7. Deșeuri radioactive solide Tip 3 - debite de

doza

la

contact cu containerele

> 125 mSv/h

0,00

0,00

Quadricell

8. Rășini uzate radioactive

IRN 77, 78, 150,

154 cărbune

164,62

5. Deșeuri radioactive lichide organice

53,02

2,42

- colete industriale

5,50

- colete industriale

11,22

7. Deșeuri radioactive

solide inflamabile

îmbibate cu soluții inflamabile

43,12

- colete tip « A »

►

cartușe filtrante uzate 



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Depozitul pentru Cartușe Filtrante Uzate

►

componente activate din sistemele nucleare și piesele puternic contaminate



În trei tancuri fabricate din beton armat, căptușite la interior cu un strat de vopsea epoxidică, capacitatea fiecărui tanc: 200

m

3

►

Ulei uzat



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Hală (dupa solidificare in polimer NOCHAR)

-

colete industriale

-

colete de tip „A”

►

solvent uzat



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Hală

►

cocktail scintilator



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Hala

►

șlam



Clădirea Serviciilor, cota 93 mdMB, S-006

►

Materiale de tip celulozic și plastic



Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive, Hală

Deșeurile radioactive lichide organice sau amestec solid-lichid organic, în urma procesului de caracterizare, sunt tratate prin metoda de schimbare a compoziției chimice respectiv absorbite în structuri polimerice. Solidificarea se face cu polimer

absorbant

NOCHAR.

CNE

Cernavodă

a

obținut

autorizația

de securitate radiologică CNCAN pentru depozitarea intermediară a produsului rezultat, până la 60 ani.

Deșeurile radioactive sunt colectate în containere speciale, inscripționate pentru fiecare tip de deșeu.

2.2.

Deșeuri neradioactive

CNE Cernavodă desfășoară activitate de colectare a deșeurilor așa cum este definită la punctul 6 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dar nu este colector, potrivit punctului 7 1

din același act normativ.

Deșeurile neradioactive generate în activitățile proprii sunt colectate la locul generării și sunt transferate în spațiile proprii special amenajate pentru stocare temporară până la preluarea de către operatorii economici autorizați pentru colectare, transport, eliminare/valorificare conform legislației în vigoare din domeniul gestionării deșeurilor.

3.

Deșeuri stocate temporar (tipuri, compoziție, cantități, frecvența):

de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările și completările ulterioare.

Până la transferul în afara societății către unități autorizate pentru stocare, valorificare și eliminare potrivit actelor normative în vigoare din domeniul mediului și reglementărilor specifice emise de CNCAN, deșeurile radioactive sunt deținute temporar în spații special amenajate.

CNE Cernavodă nu deține spațiu de stocare așa cum este definit în Hotărârea

3.1.

Deșeuri radioactive

Tipurile de deșeuri radioactive, cele menționate în tabelul prevăzut la pct. 1.1. Containerele cu deșeuri din zonele radiologice vor fi monitorizate pentru tritiu și gama înainte de a fi transferate în afara zonei radiologice, fie la furnizori autorizați pentru colectare deșeuri, fie pentru stocare/deținere în spațiile CNE Cernavodă special amenajate. Dacă sunt detectate valori ale contaminării gama și/sau tritiu peste limitele aprobate, până la care deșeurile se consideră neradioactive, acestea sunt considerate deșeuri radioactive și tratate conform procedurilor pentru deșeuri radioactive.

3.2.

Deșeuri neradioactive

Tipurile de deșeuri neradioactive, cele menționate în tabelul prevăzut la pct. 1.2. Alte tipuri de deșeuri:

Nr. crt.

Tipul de deșeu

Compoziție

Mod de stocare

1.

Ulei electroizolant

fără bifenili policlorurați

butoaie metalice gri marcate corespunzător

2.

Ulei ungere

hidrocarburi și diverși aditivi (sub 10%)

butoaie metalice gri sau de la producător marcate corespunzător

3.

Glicol (antigel)

apă + etilenglicol

butoaie de plastic de la fabricant sau butoaie metalice gri marcate corespunzător

5.

Fluid de comandă FRF (fire resistant

mixtură de esteri triarilfosfat, conține

în butoaie metalice rosu cu alb, în care s-a livrat și FRF proaspăt

fluid)

trifenilfosfat (cca. 7-10 %)

(inscripționate și cu normele de protecție corespunzătoare)

6.

Materiale absorbante

lavete impregnate cu ulei din activități de mentenantă

containere metalice roșii pentru deșeuri inflamabile echipate cu saci de plastic sau saci de plastic sigilați depozitați pe paleți în depozitul temporar

7.

Rășină ionică uzată

rășini convenționale uzate

butoaie metalice

8.

Recipienți probe biologice

Recipienți de colectare probe pentru analiză tritiu în urină

saci de plastic sigilați aflați în containere metalice de deșeuri

Spațiile de depozitare temporară la locul de generare sunt delimitate și marcate astfel încât să se identifice ușor destinația acestora.

Deșeurile neradioactive, inclusiv unele dintre cele chimice, sunt colectate în spațiul de deținere temporară amenajat în U1 și U2, în Clădirea Turbinei, cota 100 mdMB,

Un alt spațiu de stocare temporară a deșeurilor chimice lichide neradioactive, SSTDCN, este amplasat în frontul fix și cuprinde o clădire preexistentă S = 103 mp și o clădire nouă cu S =120 mp. Clădirile sunt prevăzute cu bașe izolate, calculate să preia toată cantitatea de deșeu lichid proiectată pentru stocare, în caz de incident major, fără posibilitate de evacuare în sistemele de evacuare a apelor din zonă. În exteriorul clădirilor există platforme betonate pe care se fac manevrele de manipulare a containerelor cu deșeuri. Aceste platforme au, de asemenea, bașe izolate și sunt calculate la înclinația corespunzătoare care să permită colectarea oricăror scurgeri accidentale. Spațiile interioare sunt dotate cu rastele de depozitare special construite. În dotarea spațiilor de depozitare există

ladite

cu

nisip

pentru

reținerea

eventualelor

scurgeri

acidentale. Personalul

de

întreținere

efectuează

inspecții

periodice

pentru

verificarea integrității containerelor și pentru evitarea distrugerii sau pierderii etichetelor. Zonele de stocare temporară sunt prevăzute și cu cabineți de urgență dotați cu materiale de intervenție în caz de scurgeri accidentale.

4.

Deșeuri valorificate (tipuri, compoziție, cantități, destinație)

Deșeurile generate în activitățile proprii sunt colectate separat la locul generării și transferate în spațiile proprii special amenajate pentru stocare temporară până la predarea către operatori economici autorizați pentru colectare, transport, eliminare/valorificare, conform prevederilor Legii nr. 211/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, legislației în vigoare privind deșeurile

valorificabile și legislației specifice altor tipuri de deșeuri. În aceste spații, deșeurile sunt stocate temporar pe tipuri și compoziție.

Nr. Crt.

Tip de deșeu

Cod cf. HG 856/2002

Cantități predate către furnizori autorizați de servicii în vederea

(tone/an)

Stoc la 31.12.2016

(tone)

Valorificării

Eliminării

Cantitate

Cod cf. Legii 211/2011-

Anexa 3

Cantitate

Cod cf. Legii 211/2011-

Anexa 2

1.

Sticlă

16 01 20

5

R 13

2,028

2.

Deșeuri de tonere de imprimante, altele decât cele specificate la 08 03 17

08 03 18

0,009

R 12

–

3.

Ambalaje care conțin reziduuri sau sunt contaminate cu substanțe periculoase

2

1 10*

1,791

4.

Absorbanți, materiale filtrante, materiale de lustruire și îmbrăcăminte de protecție, altele decât cele specificate la 15 02 02

15 02 03

3,89

D 15

0,598

5.

Fier și oțel

17 04 05

327,158

6.

Rășini schimbătoare de ioni saturate sau epuizate

19 09 05

45,96

D 15

5,103

7.

Tuburi

fluorescente

și alte deșeuri cu conținut de mercur

20 01 21*

0,437

R 12

–

8.

Substanțe chimice de laborator constând din sau conținând substanțe periculoase inclusiv amestecurile de substanțe chimice de laborator

16 05 06*

9,77

D 15

0,0017

9.

Materiale plastice

20 01 39

1,615

10.

Sticlă, materiale plastice sau lemn cu

conținut de sau contaminate cu

17 02 04*

0,19601

Nr. Crt.

Tip de deșeu

Cod cf. HG 856/2002

Cantități predate către furnizori autorizați de servicii în vederea

(tone/an)

Stoc la 31.12.2016

(tone)

Valorificării

Eliminării

Cantitate

Cod cf. Legii 211/2011-

Anexa 3

Cantitate

Cod cf. Legii 211/2011-

Anexa 2

substanțe periculoase

11.

Aluminiu

17 04 02

1,696

12.

Echipamente casate cu conținut de clorofluorcarburi, HCFC, HFC

16 02 11*

0,114

R 12

–

13.

Componente demontate din echipamente casate, altele decât cele specificate

la 16 02 15

16 02 16

0,048

R 12

32,708

14.

Deșeuri organice cu conținut de substanțe periculoase

16 03 05*

7,099

15.

Ape uleioase de la separatoarele ulei/apă

13 05 07*

59,395

D 9

20,174

16.

Ambalaje metalice

15 01 04

15

R 12

–

17.

Echipamente electrice

și

electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01

21, 20 01 23 și 20 01

35

20 01 36

4,334

R 12

2,519

18.

Cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10

17 04 11

10,975

19.

Materiale

de

construcție cu conținut de azbest

17 06 05*

3,869

20.

Deșeuri de tonere de imprimante cu conținut de substanțe periculoase

08 03 17*

0,216

21.

Fluide antigel cu conținut de substanțe

16 01 14*

1,485

D 9

9,415

Nr. Crt.

Tip de deșeu

Cod cf. HG 856/2002

Cantități predate către furnizori autorizați de servicii în vederea

(tone/an)

Stoc la 31.12.2016

(tone)

Valorificării

Eliminării

Cantitate

Cod cf. Legii 211/2011-

Anexa 3

Cantitate

Cod cf. Legii 211/2011-

Anexa 2

periculoase

22.

Echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13

16 02 14

0,361

R 12

–

23.

Absorbanți, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fără altă specificație), materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecție contaminată cu substanțe periculoase

15 02 02*

5,092

D 9

0,689

24.

Anvelope scoase din uz

16 01 03

0,941

25.

Deșeuri cu conținut de mercur

06 04 04*

0,00233

26.

Alte uleiuri de motor, de transmisie și de ungere

13 02 08*

20,821

R 12

2,752

27.

Uleiuri minerale neclorinate izolante și de transmitere a căldurii

13 03 07*

0,929

R 12

0,077

28.

Cărbune activ epuizat (cu exceptia 06 07

02)

06 13 02*

0,05

29.

Deșeuri a căror colectare și eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infecțiilor

18 01 03*

2,608

D 15

0,663

30.

Medicamente, altele decât cele specificate la 18 01 08

18 01 09

0,043

31.

Baterii cu plumb

16 06 01*

2,121

Nr. Crt.

Tip de deșeu

Cod cf. HG 856/2002

Cantități predate către furnizori autorizați de servicii în vederea

(tone/an)

Stoc la 31.12.2016

(tone)

Valorificării

Eliminării

Cantitate

Cod cf. Legii 211/2011-

Anexa 3

Cantitate

Cod cf. Legii 211/2011-

Anexa 2

32.

Pământ și pietre

20 02 02

10

D 5

0

33.

Beton

17 01 01

7427,93

R 10

0

34.

Lemn

17 02 01

65,22

35.

Cupru, bronz, alamă

17 04 01

44,109

36.

Hârtie și carton

20 01 01

31,71

R 13

0

37.

Uleiuri și grăsimi, altele decât cele specificate la

20

01 25

20 01 26*

0,1005

R 12

0,0065

38.

Baterii alcaline (cu excepția 16 06 03)

16 06 04

0,47

39.

Deșeuri anorganice cu conținut de substanțe periculoase

16 03 03*

12,74

40.

Ambalaje de materiale plastice

15 01 02

1,186

R 12

–

41.

Ambalaje de sticlă

15 01 07

1,6

R 5

–

42.

Amestecuri

de

deșeuri

de

la

construcții și demolari, altele decât cele specificate la 17 09 01, 17 09 02 și

17 09 03

17 09 04

23,268

R 5 – reciclarea/valorificarea altor materiale anorganice – inclusiv tehnologii de curățire a solului care au ca rezultat operațiuni de valorificare a solului și de reciclare a materialelor de construcție anorganice;

R 10 – tratarea terenurilor având drept rezultat beneficii pentru agricultură sau pentru îmbunătățirea ecologică;

R 12 – schimbul de deșeuri în vederea expunerii la oricare dintre numerotate de la R1 la R11 – inclusiv operațiunile preliminare înainte de valorificare, inclusiv preprocesarea, cum ar fi, printre altele, demontarea, sortarea, sfărâmarea, compactarea, granularea, mărunțirea uscată, condiționarea, reambalarea, separarea și amestecarea înainte de supunerea la oricare dintre operațiunile numerotate de la R1 la R11;

1.

Denumirea operațiunilor de valorificare raportate – conform Legii nr. 211/2011, republicată, cu

stocarea temporară înaintea colectării, la situl unde a fost generat deșeul.

2. Denumirea operațiunilor de eliminare raportate – conform Legii nr. 211/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare – Anexa 2

D 5 – depozite special construite;

D 9 – tratarea fizico-chimică neprevăzută în altă parte în prezenta anexă, care generează compuși sau mixturi finale eliminate prin intermediul uneia dintre operațiunile numerotate de la D 1 la D 12, de ex. Evaporare, uscare, calcinare și altele asemenea;

D 15 – stocarea înaintea oricărei operațiuni numerotate de la D1 la D14, excluzând stocarea temporară, înaintea colectării, în zona de generare a deșeurilor.

R 13 – stocarea deșeurilor înaintea oricărei operațiuni numerotate de la R 1 la R 12, excluzând

Controlarea stocării și eliminării deșeurilor chimice neradioactive este efectuată prin următoarele mijloace:

a)

păstrarea înregistrărilor privind intrările/ieșirile pe categorii și cantități a deșeurilor chimice, pe registre de evidență proprii ale fiecarui spațiu de depozitare;

b)

arhivarea formularelor de evidență a transferului deșeurilor și a celor de transport a loturilor de deșeuri completate și aprobate conform procedurii interne CNE Cernavodă „Managementul deșeurilor industriale neradioactive la CNE Cernavodă;

c)

prelevarea de probe reprezentative din containerele de deșeuri pentru caracterizarea prin analize fizico-chimice a deșeurilor în vederea disponibilizării conform legii; păstrarea de contraprobe până la eliminarea/valorificarea deșeului respectiv, pentru cele periculoase;

d)

contractarea serviciilor de transport și valorificare/eliminare deșeuri doar cu furnizori autorizați, după verificarea îndeplinirii de către aceștia a tuturor cerințelor legale conform reglementărilor de mediu în domeniul deșeurilor: prezentarea în copie a autorizațiilor, obținerea aprobărilor de transport conform procedurii legale, etc.

e)

inspecții ale spațiilor de stocare temporară și a centrelor satelit de colectare a deșeurilor din instalație și luarea de acțiuni corective acolo unde acestea se impun.

Documentele de transfer sunt verificate și aprobate de Responsabilul CNE Cernavodă cu gestiunea deșeurilor industriale neradioactive.

În zonele de depozitare deșeuri neradioactive aprobate din incinta protejată se află containere mari, cu capacitatea de 3 m 3 , identificate separat pentru fiecare tip de deșeu solid neradioactiv colectat. După umplerea acestor containere, deșeurile sunt transportate în exteriorul Unității 1 sau Unității 2, în spații de depozitare amenajate corespunzător ale CNE Cernavodă și, ulterior predate operatorilor economici autorizați din punctul de vedere al protecției mediului pentru valorificare/reciclare, transportul deșeurilor se realizează cu respectarea cerințelor din Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României.

Se vor respecta prevederile Legii nr. 211/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidența

gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare.

Bateriile și acumulatorii se stochează temporar în spațiile special amenajate și sunt

gestionate

în

conformitate

cu

prevederile

Hotărârii

Guvernului

nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare.

Echipamentele electrice și electronice casate, tuburile fluorescente – sunt colectate separat, iar după efectuarea controlului dozimetric se predau la firme autorizate pentru această activitate și care dețin autorizație din punct de vedere al protecției mediului. Gestionarea acestora se realizează conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.

Deșeurile menajere, rezultate de la locurile de muncă și spațiile de cazare ale CNE Cernavodă, sunt transportate prin firme autorizate către depozite ecologice de deșeuri menajere.

5.

Modul de transport al deșeurilor și măsurile pentru protecția mediului

5.1.

Deșeuri radioactive

Deșeurile solide de tip 1 și 2 ambalate în colete tip „A” sunt transferate la Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive folosind mijloace de transport uzinal, numai de către personalul calificat desemnat și cu respectarea procedurilor de radioprotecție și întreținere. Coletele cu deșeuri radioactive care părăsesc Clădirea Serviciilor nu prezintă contaminare liberă, iar transferul se face în condiții meteo favorabile, fără vânt și precipitații.

Deșeurile solide tip 3 – componente activate din sistemele nucleare și piese puternic contaminate – sunt ambalate în containere speciale și transportate la Depozitul

Intermediar

de

Deșeuri

Solide

Radioactive

cu

respectarea procedurilor de radioprotecție și întreținere. Containerele care părăsesc Clădirea Serviciilor nu prezintă contaminare liberă, iar transportul se face în condiții meteo favorabile, fără vânt și precipitații.

Cartușele filtrante uzate se manipulează, în funcție de dimensiuni, fie folosind un container de transport mare refolosibil, cu greutate de 8,6 ~ 8,8 tone, inclusiv cartușul, fie folosind un container de transport mic refolosibil, cu greutate de 2,7 tone, inclusiv cartușul. Containerul mare de transport asigură o reducere a debitului de doză de la 50 Sv/h la 0,25 mSv/h, iar containerul mic de transport asigură o reducere a debitului de doză de la 50 Sv/h la 0,15 mSv/h. Cartușele filtrante uzate sunt schimbate din sisteme cu ajutorul acestor containere și transportate la Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive după

îndepărtarea umidității, fără nici un fel de procesare. Transferul la Depozitul Intermediar de Deșeuri Solide Radioactive se face cu respectarea procedurilor de radioprotecție și întreținere. Containerele care părăsesc Clădirea Serviciilor nu prezintă

contaminare

liberă,

iar transferul

se

face

în

condiții

meteo favorabile, fără vânt și precipitații.

Se

vor

respecta

prevederile

Ordonanței

Guvernului

nr.

11/2003

privind gospodărirea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Se vor respecta prevederile Ordinului președintelui Comisiei Naționale pentru Controlul

Activităților

Nucleare

nr.

56/2004

pentru

aprobarea

Normelor fundamentale privind gestionarea în siguranță a deșeurilor radioactive și a combustibilului

nuclear

uzat,

republicat,

cu

modificările

și

completările ulterioare.

5.2.

Deșeuri neradioactive

Transportul în incinta perimetrului CNE Cernavodă al containerelor cu deșeuri se face cu electrocar, tractor, camion, autorizate pentru transport deșeuri nepericuloase sau periculoase, după caz, cu ancorarea corespunzătoare a produselor transportate.

Transferul

către agenți

economici

autorizați pentru depozitare temporară, eliminare sau valorificare se face pe bază de contract de prestări servicii, transportul fiind asigurat de prestator cu mijloace de transport autorizate pentru categoriile de deșeuri transferate. Sacii de plastic cu deșeuri solide sunt transferați în containere metalice, sau ambalaje asigurate de Prestatorul de servicii autorizat, astfel încât să se elimine incidentele datorate deteriorării sacilor.

Transferul către unitatea de prestări servicii pentru valorificare/eliminare a deșeurilor

se

face

în

conformitate

cu

reglementările

privind

transportul deșeurilor pe teritoriul României și cu legile care reglementează gestionarea deșeurilor.

Transporturile de deșeuri se efectuează numai însoțite de documentele de transport impuse prin legislația specifică, Hotărârea Guvernului nr. 1061/2008. Deșeurile menajere, rezultate de la locurile de muncă și din spațiile de cazare ale CNE Cernavodă, sunt colectate și transportate prin firme autorizate către depozite ecologice de deșeuri menajere, autorizate.

6.

Mod de eliminare (depozitare definitivă, incinerare)

deșeurilor industriale neradioactive.

Prin contracte de prestări servicii cu operatori economici autorizați, CNE Cernavodă predă deșeurile în vederea eliminării, valorificării sau incinerării, după caz, în funcție de tipul și caracteristicile fizico-chimice ale deșeurilor.

CNE Cernavodă nu efectuează operațiuni de tratare, eliminare sau incinerare a

7.

Monitorizarea gestiunii deșeurilor

a)

evidența deșeurilor generate se realizează potrivit Hotărârii de Guvern nr. 856/2002,

cu

completările

ulterioare:

tipul

deșeului

și

codul

acestuia, secție/instalație, cantitatea produsă, modul de stocare, transport și eliminare;

b)

la cererea autorității competente pentru protecția mediului se vor furniza informații corespunzătoare;

c)

efectuarea transportului de deșeuri în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1061/2008.

8.

Ambalaje folosite și rezultate (tipuri și cantități)

8.1.

Ambalaje folosite pentru deșeuri radioactive:

Ambalajele folosite pentru depozitarea intermediară sunt cele prezentate anterior.

În cazul deșeurilor solide radioactive ambalate în colete de tip "A" se vor utiliza paleți din polietilenă, atât pentru nivelul "0", cât și pentru suprapunerea butoaielor.

8.2.

Ambalaje folosite pentru deșeuri industriale neradioactive:

Ambalajele, butoaiele metalice și butoaiele de plastic, sunt recuperate după disponibilizarea produsului și utilizate pentru acelasi scop după ce sunt recondiționate, dacă este cazul, prin vopsire, refacerea marcajelor, etichetelor, și îndepărtarea eventualelor impurități.

După transportul deșeurilor menajere la depozitele ecologice de deșeuri sau după golirea acestora de prestatorul de servicii, containerele cu capacitatea de 3 m 3

sunt returnate la CNE- Cernavodă și reutilizate pentru aceleași operații.

9.

Modul de gospodărire a ambalajelor (valorificate)

9.1.

Ambalajele folosite pentru deșeuri radioactive

Dacă se observă, în punctele de colectare din zona radiologică, deteriorări ale butoaielor galbene, roșii sau ale canistrelor galbene, strat de vopsea deteriorat, integritatea fizică distrusă, acestea sunt recondiționate sau înlocuite cu altele noi, din stoc.

Coletele destinate depozitării intermediare a deșeurilor radioactive pot fi refolosite tot în scopul depozitării intermediare.

Aceste colete sunt autorizate pentru transportul pe drumul public, în vehicule speciale, în vederea transportării la un operator autorizat care să efectueze operații de tratare/condiționare în vederea depozitării finale.

9.2.

Ambalajele folosite pentru deșeuri industriale neradioactive Ambalajele produselor achiziționate sunt:

a)

containerele, butoaie, din metal sau plastic sunt reutilizate după golire fie pentru stocarea aceluiași tip de produs atunci când se efectuează goliri urmate de reumpleri ale fluidelor din sisteme/echipamente, fie ca recipiente pentru același tip de produs declarat "deșeu", ca urmare a utilizării, a pierderii proprietăților fizico-chimice sau a expirării. La utilizarea pentru colectarea deșeurilor se inscripționează cu denumirea tipului de deșeu conținut și se vopsesc conform codurilor stabilite;

b)

paleții sunt, de asemenea, reutilizați;

c)

în situația în care ambalajele nu pot fi reutilizate, acestea sunt dezmembrate și se valorifică conform legislației în vigoare;

d)

ambalajele rezultate din utilizarea produselor în zonele radiologice ale CNE Cernavodă și care prezintă contaminare radioactivă sunt considerate deșeuri radioactive și sunt gestionate conform procedurilor centralei pentru deșeuri radioactive solide - colectare, uscare, compactare, transfer în DIDR pentru depozitare intermediară.

Atunci când transferul deșeurilor la operatori economici autorizați se efectuează cu ambalajele CNE Cernavodă, aceasta sunt returnate după golirea deșeurilor și se reutilizează.

După transportul deșeurilor menajere la depozitul de deșeuri al orașului Cernavodă sau după golirea acestora de prestatorul de servicii, la Constanța, containerele cu capacitatea de 3 mc sunt returnate și reutilizate pentru aceleași operații.

Titularul

are

obligația

să

organizeze

reutilizarea

și

reciclarea

deșeurilor provenite din ambalaje, conform prevederilor Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.

V.

Modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor periculoase

comercializate/transportate (categorii, cantități):

Amplasamentul intră sub incidența prevederilor Legii nr. 59/2016, cu completările ulterioare, fiind clasificat ca amplasament de nivel superior:

a)

o tonă în instalație;

Hidrazina - 9 tone capacitate totală de stocare, 8 tone în depozit SEIRU și

1.

Substanțele

și

preparatele

periculoase

produse

sau

folosite

ori

b)

Motorina -1399 tone total, din care SDG U1: 4 rezervoare x170 tone și 4 rezervoare intermediare x 3,8 tone; EPS U1: 2 rezervoare x 19,1 tone și 2 rezervoare x 0,8 tone; SDG U2: 4 rezervoare x 153 tone și 2 rezervoare intermediare x 5,95 tone; EPS U2: 2 rezervoare x 19,1 tone și 2 rezervoare x 0,8 tone

c)

CLU -1080 tone capacitate totală din care 1 rezervor de 1000 tone și 1 rezervor de 80 tone.

Ȋn ceea ce privește capacitatea de stocare a produselor petroliere, operatorul economic are în derulare amplasarea a două rezervoare cu capacitate de 60 m 3

fiecare, respectiv amplasarea unei cisterne auto 20 m 3

totodată, unul dintre rezervoarele de CLU,capacitate 100 m 3

este scos din exploatare, ca urmare a intervenției pentru reparații.

d)

Acetilenă - 0,3 tone

e)

Fluid electrohidraulic – Fyrquel ehc (frf) - 3,60 tone

f)

Hidrogen - 0,28 tone

g)

Morfolină 99% - 16,20 tone

h)

Oxigen - 1,133 tone

i)

Clor lichefiat - 0,2 tone

j)

BIOCID ARQUAD MCB-50 - 16,20 tone

k)

Amestec Argon-Metan (amestec P10) - 12,77 tone

l)

DILUANT WSX-LA (WHITE-SPIRIT) - 0,234 tone

Hidrazina este ambalată în butoaie metalice originale, pe paleți, și sunt depozitate în magazia 5B, incintă închisă cu acces limitat.

Toate produsele chimice utilizate sunt evaluate în cadrul departamentelor solicitante și avizate de Secția Chimică și de Securitatea Muncii și PSI, urmând să fie incluse în Lista Chimicalelor Aprobate, LCA, ce conține: reactivi chimici de laborator; gaze tehnice, utilizate în sisteme de acoperire cu gaz, utilizate în laboratoare la purjare/calibrare instrumente, purjare sisteme, sudură; produse pentru curățare si decontaminare; biocide; freoni sau alți agenți de răcire; precursori de droguri; produse pentru acoperire, reparații sau finisare suprafețe, adezivi de etanșare, rășini epoxi, vopsele, decapanți, degresanți, lacuri, diluanti, spray-uri de curățare,degresare,

îndepărtare rugină; produse de lipire, adezivi; produse

de

spălare

și

igienizare,

dezinfectare

detergenți,

săpun; combustibilimotorină, benzină, CLU; produse de ungere/lubrifiere - uleiuri și vaseline; rășini schimbătoare de ionipentru STA și pentru sisteme nucleare; produse chimice utilizate la urgențe chimice; produse utilizate la control nedistructiv, lichide penetrante, pulberi magnetice, spray-uri degresante și cuplanți;

produse

raticide,

insecticide;

substanțe

utilizate

la

stingerea incendiilor, produse utilizate în sistemele centralei pentru controlul chimic - morfolină, hidrazină, inhibitori de coroziune-RGCC sau îndeplinirea altor funcții, etilenglicol, otrăvuri moderator; clorură ferică, acid clorhidric, leșie, var. Substanțele și preparatele chimice utilizate în instalațiile tehnologice ale unităților 1 și 2 în vederea asigurării controlului chimic adecvat proceselor din

circuitele centralei, ca fluide de proces, materii prime, combustibili, activități de intreținere și reparații, sunt următoarele:

a)

azotat de gadoliniu pentru controlul reactivității, introdus în sistemul moderator;

b)

hidrazina, morfolină, inhibitor de coroziune pe baza de nitriti, RGCC-100, hidroxid de litiu, în sisteme cu apă demineralizată, pentru condiționarea chimică, reducerii coroziunii;

c)

etilen glicol, ulei hidraulic de comanda turbina, uleiuri - fluide de proces;

d)

motorina, combustibil lichid usor, CLU, combustibili Disele și CTP;

e)

acid clorhidric, hidroxid de sodiu, clorura ferica, floculant Praestol A3040, antiscalant 3Dtrasar 3DT149, clorura de sodiu, materii prime în procesul tehnologic din STA;

f)

biocid ARQUAD MCB-50, pentru prevenirea dezvoltării/fixarii scoicilor în circuitele/ echipamentele sistemului de apă tehnică de serviciu, agent antifouling;

g)

clorura de sodiu, clor gazos, hipoclorit de sodiu, materii prime/agenți de dezinfecție a apei potabile;

h)

solvenți, pentru curățarea componentelor mecanice, agenți de degresare;

i)

acid sulfuric, electrolit pentru baterii.

Ȋn sistemele centralei nu sunt permise a se introduce/adiționa produse chimice care conțin clor, fluor - compuși halogenți, substanțe sau amestecuri de substanțe care conțin sulf, substante organice, cu excepția celor acceptate prin proiect.

2.

Modul de gospodărire a substanțelor și preparatelor periculoase

CNE Cernavodă respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea,

evaluarea,

autorizarea

și

restricționarea

substanțelor chimice(REACH) de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și

a

Directivei

76/769/CEE

a

Consiliului

și

a

Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei, ale Legii nr. 142/2018 privind precursorii de droguri, ale Hotărârii Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate și ale Hotărârii Guvernului nr. 617/2014 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare.

Ambalarea

procedurate ca atât în procesul de achiziție, cât și la recepție și inspecții

Produsele chimice sunt păstrate în ambalajele producătorului, existând cerințe

corectă cu informații asupra denumirii corecte a produsului, marca fabricii și denumirea fabricantului, data fabricației, termenul de garanție, date strict necesare pentru evitarea pericolelor chimice, de prim ajutor, de îndepartare a produselor reziduale și unde este cazul restricții de utilizare a produsului.

Ȋn cazul deteriorării accidentale a ambalajelor, produsul chimic este transferat în alte containere compatibile cu caracteristicile sale, urmărindu-se ca acestea să fie curate pentru a nu impurifica produsul, să fie etichetate corespunzător și să îndeplinească orice alte cerințe specifice. Se respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.

periodice să se urmarească integritatea și etanșeitatea ambalajelor, etichetarea

Transportul

Organizarea transporturilor se efectuează cu respectarea

Acordului european privind transportul de mărfuri periculoase, A.D.R,

în vigoare și a cerințelor specifice pericolelor asociate. Sunt folosiți șoferi și consilieri de siguranță, dacă este cazul, mijloace de transport autorizate pentru mărfuri periculoase și echipate conform normativelor.

Se vor respecta prevederile Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2134/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind omologarea, agrearea și efectuarea inspecției tehnice periodice a vehiculelor destinate transportului anumitor mărfuri periculoase – RNTR 3, cu modificările și completările ulterioare.

Depozitarea

spațiile

cerințele/condițiile de depozitare materiale/echipamente în zonele de depozitare sunt cuprinse în procedurile interne ale CNE Cernavodă “Ordinea și curațenia în centrală” și în “Depozitarea și manipularea produselor”. Lista cu locuri de depozitare permanentă aprobate se revizuiește anual.

Depozitarea se va efectua cu respectarea cerințelor specifice aplicabile conform documentelor centralei și a prevederilor legale. Ȋn zonele de depozitare permanentă nu se vor depozita materiale din fibra lemnoasă și/sau inflamabile. Sunt acceptate doar în locațiile special desemnate și care conțin fișete/ dulapuri cu chimicale conform anexei din documentul “Identificarea locurilor de depozitare permanentă”. Ȋn interiorul zonei de depozitare va fi disponibilă lista cu materiale/echipamente aprobate pentru depozitare, specificând cantitatea

destinate

zonelor

de

depozitare

permenente

și

temporare,

Aspectele privind standardele de curățenie și ordine din centrală, inclusiv pentru

acestora. Reactivii de laborator sunt depozitați în spațiile special amenajate ale fiecărui laborator, respectându-se cerințele de păstrare/depozitare specifice. Astfel, sunt prevăzute în dotarea laboratoarelor: frigidere, dulapuri metalice etanșe cu pereți dubli pentru substanțe inflamabile și seifuri pentru substanțe toxice.

Orice depozitare în afara acestor spații aprobate se efectuează numai pe termen limitat - pentru realizarea unei lucrări, efectuarea unor activități de întreținere și reparații, în baza justificării solicitantului și aprobării departamentelor de specialitate, ex. SM și PSI, Radioprotecție, fiind marcate și inscriptionate corespunzător. Reactivii de laborator sunt utilizați numai de către personalul laboratorului, conform procedurilor de lucru și cu respectarea măsurilor de protecție a muncii. Pericolele referitoare la substanțele chimice și măsurile de protecția muncii la manipulare sau în cazul scăpărilor accidentale sunt descrise în manualul de operare Securitatea Muncii și manualul de operare Proceduri de Urgența. Ȋn procedurile de urgență chimică sunt indicate materialele necesare neutralizarii, specifice substanței deversate,

acțiunile echipei de răspuns în cazul unui incident chimic. Cabinetele de urgențe chimice sunt amplasate în următoarele locații:

a)

U1-U2: Clădire Turbină cota 93,0 mdMB; cota 100,0 mdMB si cota 107 mdMB;

b)

U1-U2: Clădire SDG;

c)

U1-U2: Clădire EPS;

d)

STA parter;

e)

Stația 110 kV;

f)

Spațiu depozitare temporară deșeuri chimice Depozit Seiru.

Lângă cabinete sunt prevăzute container cu nisip și lopată și un container cu roți, pentru transport materiale și pentru intervenția în cazul incidentelor chimice.

Folosire/comercializare

Lucrul cu substanțele și amestecurile periculoase se face ținând cont de

fișele cu date de securitate

în încăperi special amenajate și se realizează conform procedurilor de lucru elaborate pe compartimente.

Substanțele toxice și periculoase nu sunt comercializate.

Utilizarea lor este strictă conform procedurilor centralei, astfel:

a)

substanțele și preparatele periculoase sunt utilizate în instalațiile tehnologice la diferite operațiuni necesare menținerii parametrilor de funcționare; ca agenți de condiționare chimică; în sistemul moderator pentru controlul reactivității reactorului nuclear; combustibili pentru centrala termică;

b)

precursorii și drogurile sunt folosiți ca agenți de regenerare în stația de tratare a apei, ca reactivi chimici de laborator;

c)

uleiurile sunt necesare funcționării diferitelor agregate și echipamente: pentru turbine, uleiuri hidraulice pentru angrenaje industriale; sisteme hidraulice; uleiuri de transformator, sunt fără conținut de PCB;

d)

substanțele și preparatele periculoase utilizate ca reactivi în laboratoarele de analize fizico-chimice sunt folosite în laboratoarele următoare: clasificare deșeuri radioactive, control mediu, chimic, NDE;

e)

biocidele intră în componența substanțelor folosite la decontaminări speciale, a preparatelor de curățenie și dezinfecție.

3.

Modul

de

gospodărire

a

ambalajelor

folosite/rezultate

de

la substanțele toxice și periculoase

utilizate pentru stocarea deșeurilor de aceeași natura cu a produsului inițial, după ce sunt recondiționate, dacă este cazul, prin vopsire, reactualizarea marcajelor, etichetelor, îndepărtarea eventualelor impurități: cerințele de curățare și etichetare a butoaielor goale sunt descrise în procedurile interne CNE Cernavodă incluse în „Administrare produse chimice”.

Ambalajele ce nu se mai utilizează sunt disponibilizate la firme autorizate de preluare și revalorificare conform legii. Pentru ambalajele care au conținut de substanțe toxice și/sau periculoase, acestea sunt tratate ca deșeuri periculoase și disponibilizate în vederea eliminării conform prevederilor legale.

Ambalajele, butoaie metalice, sunt recuperate după utilizarea produsului și

4.

Instalațiile, amenajările, dotările și măsurile pentru protecția factorilor de mediu și pentru intervențiile în caz de accident

acest scop și autorizate în conformitate cu prevederile prezentului document, cu cerințele conținute în documentele aprobate ale Serviciului Administrare Materiale și cu cerințele legale specifice. Depozitarea produselor chimice în spațiile proprii aprobate și amenajate în cadrul laboratoarelor și a atelierelor se efectuează cu respectarea cerințelor specifice aplicabile conform documentelor centralei și a prevederilor legale. La depozitarea produselor chimice se asigură că nu există nici un contact fizic între produsele incompatibile. Produsele chimice sunt astfel depozitate încât dacă un container curge, nu va apărea nici o reacție cu alte produse chimice.

Fiecare loc de depozitare este prevăzut cu o listă care conține produsele chimice admise să fie depozitate în zona respectivă.

Toate produsele chimice sunt achiziționate și păstrate în containere, rezervoare sau tancuri, pentru cele vrac, recipienții/ambalajele furnizorului, butelii de gaze sub presiune, închise, sigilate, nedeteriorate și corect etichetate conform normativelor legale în vigoare.

Depozitarea produselor chimice se face numai în spațiile special amenajate în

numai pe paleți, sunt prevăzute cu lădițe de nisip pentru eliminarea prin absorbție a eventualelor scurgeri incidentale, sunt inspectate periodic atât din punct de vedere al integrității, cât și pentru evitarea distrugerii sau a pierderii etichetelor atașate. Zonele de depozitare au în imediata vecinătate Cabinete pentru Urgențe Chimice cu materialele necesare pentru intervenție în caz de scurgeri accidentale.

Zonele de depozitare sunt dotate cu paleți, depozitarea butoaielor făcându-se

5.

Monitorizarea gospodăririi substanțelor și preparatelor periculoase

Laboratoarele de analize fizico-chimice din incinta protejată, având locații în Clădirea Serviciilor și Stația de Tratare a Apei și Laboratorul de Control Mediu utilizează o serie diversă de substanțe chimice pentru prepararea reactivilor necesari determinărilor de laborator. Efectuarea analizelor de laborator se realizează cu aparatură specifică a cărei utilizare este descrisă în procedurile laboratorului. Analizele efectuate și condițiile de prelevare probe și preparare a acestora pentru determinările parametrilor chimici de funcționare sunt cuprinse în proceduri specifice de laborator și în Manualul de Control Chimic. Modul de lucru cu substanțe chimice, pericolele asociate și măsurile de securitate a muncii sunt descrise în manualul de operare Securitatea Muncii și în procedurile aplicabile de control chimic. Reactivii de laborator și alte substanțe chimice a căror utilizare necesită activități de laborator, de exemplu, nitratul de gadoliniu, hidroxidul de litiu, sunt în documentele de evidență ale laboratorului chimic, gestionarea fiind efectuată de personal de laborator special desemnat. Cantitățile de

substanțe

chimice

utilizate

în

Stația

de

Tratare

a

Apei,

STA,

sunt monitorizate în evidențele personalului de operare care are în sarcină verificarea consumurilor și a stocului. Cantitățile de substanțe chimice utilizate pentru condiționare chimică a sistemelor centralei sunt înregistrate în evidențele Laboratorului Chimic. Raportarea substanțelor chimice, toxice și periculoase, a precursorilor de droguri, precum și a preparatelor chimice se face la autoritățile de resort conform legislatiei în vigoare.

Condițiile

de

utilizare

ale

substanțelor/amestecurilor

chimice

decurg

din cerințele sistemelor de proces, a procedurilor centralei și din reglementările legislative

privind

utilizatorii

de

produse

chimice,

inclusiv

cerințele

din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Produsele chimice achiziționate direct sau prin contracte de prestări servicii și utilizate în activități în cadrul CNE Cernavodă sunt clasificate, ambalate și etichetate conform prevederilor din Regulamentul

(CE) nr. 1272/2008

. Pictogramele de pericol, cuvintele de avertizare, frazele de pericol H și frazele de precauție P sunt explicitate în procedurile centralei.

Ȋn cadrul compartimentelor, utilizarea substanțelor periculoase și respectiv a substanțelor clasificate ca precursori de droguri, conform Regulamentului (CE) nr. 273/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004

privind precursorii drogurilor, se face în baza procedurilor interne, IDP, specifice care cuprind instrucțiuni de eliberare, returnare, evidență, păstrare în siguranță și raportare. Ȋn cadrul CNE Cernavodă sunt utilizate substanțe clasificate precursori de droguri categoriile 2 și 3 pentru care există obligația de a declara locațiile la Agenția Națională Antidrog, conform Anexei nr. 3 a Hotărârii de Guvern nr. 358/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri precum și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.489/2002 privind înființarea Agenției Naționale Antidrog.

Conform Regulamentului (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide, produsele biocide, respectiv

produse de combatere a dăunătorilor, dezinfectanți, conservanți pentru prevenirea dezvoltării microbilor, algelor și scoicilor, utilizate în activitățile din centrală sunt însoțite de avizul de plasare pe piață în România și certificatul de autorizare comunitară. Utilizarea produselor biocide este permisă numai dacă au autorizație sau înregistrare la Ministerul Sănătății - fie se regăsesc în lista de pe site-ul Ministerului Sănătății, fie sunt însoțite de copii ale avizelor.

Anual, pentru activitățile de import/export/transfer intracomunitar desfășurate în anul precedent, cu substanțele chimice care se găsesc pe listele de control din Anexa nr. 1 a Legii nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, republicată, cu modificările ulterioare, CNE Cernavodă transmite declarații anuale, indiferent de cantitatea tranzacționată, întocmite în conformitate cu prevederile Legii nr. 56/1997, republicată, cu modificările ulterioare

și

Ordinului

președintelui

Agenției

Naționale

de

Control

al Exporturilor nr. 177/2005 privind aprobarea Normelor metodologice referitoare la declarațiile industriale prevăzute de Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, republicată.

VI.

Programul pentru conformare - măsuri pentru reducerea efectelor prezente și viitoare ale activităților

1.

Domeniul [protecția solului și a apelor subterane; descărcarea apelor uzate; emisii atmosferice; gestiunea deșeurilor; altele (zgomot, prezența azbestului etc.)]: denumirea proiectului, performanță/obiective de remediere (pe fiecare proiect), termen de finalizare (pe fiecare proiect):

Nu este cazul.

2.

Sursa de finanțare și valoare, pe fiecare proiect, evidențe, rapoarte: Nu este cazul.