Metodologia din 5 februarie 2019
de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2019
prezumat în vigoare
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 27 februarie 2019.
ANEXĂ
METODOLOGIA
de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară, a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2019
Aprobată prin
Articolul 1
1)
Sumele stabilite pentru finanțarea de bază și cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educației Naționale, sunt evidențiate distinct în contractul instituțional al instituțiilor de învățământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenți (echivalenți unitari) finanțați de la bugetul de stat, pe cicluri de studii și numărul de granturi doctorale finanțate.
2)
Contractele instituționale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educației Naționale (MEN) și Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS).
Articolul 2
1)
Toate fondurile pentru finanțarea de bază și suplimentară a universităților de stat sunt considerate ca venituri proprii.
2)
Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților din bugetul național pentru anul 2019 este prezentată în Anexa 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
3)
Veniturile pentru finanțarea de bază și suplimentară sunt utilizate de instituțiile de învățământ superior în condițiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului privind învățământul și cercetarea științifică universitară.
Articolul 3
Finanțarea de bază se referă la:
1)
cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic și nedidactic, personal de cercetare implicat în desfășurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuții legale, deplasări interne și internaționale;
2)
cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreținere și gospodărie, cheltuieli pentru materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparații curente, cărți și publicații, perfecționarea personalului, protocol, protecția muncii etc.;
3)
cheltuieli pentru susținerea proiectelor educaționale și de dezvoltare a resursei umane;
4)
cheltuieli cu regia instituțiilor de învățământ superior pentru desfășurarea programelor de studii.
Articolul 4
1)
În vederea încurajării excelenței în instituțiile de învățământ superior, se constituie la nivel național un fond de finanțare suplimentară a universităților în valoare, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază.
2)
Atribuirea fondurilor pentru finanțarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor și a standardelor de calitate propuse de CNFIS și aprobate de MEN.
3)
Rectorii universităților de stat, prin contractul instituțional încheiat cu MEN, alocă fondurile pentru finanțare suplimentară prioritar spre departamentele și structurile cele mai performante din universitate.
Articolul 5
Sumele atribuite fiecărei universități pentru finanțarea de bază, pentru studenții înmatriculați pe baza cifrelor de școlarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licență și de master, se alocă proporțional cu numărul de studenți echivalenți unitari ai acestora. Numărul de studenți echivalenți unitari ai universității se determină prin ponderarea numărului fizic de studenți ai acesteia cu coeficienții de echivalare și de cost.
Articolul 6
1)
Pentru doctoranzii înmatriculați pe baza cifrei de școlarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanțarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual ( VGD ) pentru studenții doctoranzi este prezentată în Anexa 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
2)
Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanțarea instituțională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond pentru finanțarea granturilor doctorale ( FGD ), care acoperă sumele pentru granturi doctorale ( VGD ), în care nu sunt cuprinse bursele studenților doctoranzi.
3)
Repartizarea pe universități a fondului pentru finanțarea granturilor (FGD), pentru studenții doctoranzi se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:
Nrs
rs
rs
FGD (U)
= L(VGD x GD (U) )
rs=l
unde:
-
VGD
rs ,
sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală), corespunzătoare ramurii de știință
rs,
acestea fiind prezentate în Anexa 2;
-
GD
rs , reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV(doar pentru domeniile medicină, medicină dentară,
farmacie și medicină veterinară), finanțate pentru universitatea
U , în programe asociate ramurii de știință
rs ;
-
Nrs
este numărul total al ramurilor de știință
rs
finanțate.
Articolul 7
1)
Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanțarea de bază și pentru finanțarea suplimentară pentru studenții înmatriculați într-un program de studii de licență și de master sunt prezentate în Art. 8 și 9.
2)
Valorile coeficienților de echivalare și de cost pentru anul 2019 sunt cuprinse în Anexa 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
Articolul 8
Determinarea alocațiilor bugetare pentru universitățile de stat pentru finanțarea de bază (
FB
), asociată ciclurilor de studii (licență, master), se face pe baza următoarei proceduri:
1)
Se determină fondurile alocate pentru finanțarea de bază (
FB
) pentru anul 2019, asociată ciclurilor de studii (licență și master):
a)
Din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (
FI
) a universităților se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare (
FSS
), și valoarea alocată pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012 ( FGD );
b)
Din suma rămasă (
FI’
), se calculează valoarea fondurilor alocate pentru
FB
, ce corespund proporției prevăzute în Anexa 1.
2)
Se determină numărul de studenți echivalenți unitari din fiecare universitate și fiecare ciclu de studii (licență și master). Procedura are două etape:
r,rs
a)
În prima etapă se determină, pentru fiecare universitate
U
și ciclu de studii
r
(licență și master), numărul
SE
U
de studenți echivalenți din ramura de știință
rs :
Fr
SE (U)
= L e
x S (U)
r,rs
fr
fr=l
unde:
fr,rs
fr,rs
-
S
(U)
este numărul de studenți fizici din ramura de știință
rs , la forma de învățământ
fr , asociată ciclului de studii
r
înscriși în universitatea
U , raportat la o dată de referință stabilită
(1 octombrie 2018 pentru repartizarea preliminară și 1 ianuarie 2019 pentru repartizarea finală);
-
e
fr
este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învățământ
fr
(v. Tabelul 1 din Anexa 3);
-
Fr
este numărul total al formelor de învățământ finanțate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii
r
în universitățile din România (v. Tabelul 1 din Anexa 3).
b)
În a doua etapă se determină pentru fiecare universitate
U
și fiecare ciclu de studii
r
numărul
r
SEU (U)
de studenți echivalenți unitari:
Nrs
SEU (U)
= L c
x SE (U)
r
unde:
rs
rs=l
r,rs
-
c
rs
este coeficientul de cost corespunzător ramurii de știință
rs
(v. Tabelul 2 din Anexa 3);
-
Nrs
este numărul total al ramurilor de știință finanțate (v. Tabelul 2 din Anexa 3).
3)
Se determină numărul total de studenți echivalenți unitari
SEU :
u
r
SEU = L LSEU (U)
U=l r
unde
u
este numărul total de universități de stat finanțate de la bugetul Ministerului Educației Naționale.
4)
Se determină alocația
fb
s
pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar:
FB
fb s
=
SEU
unde:
-
FB
este valoarea alocației pentru finanțarea de bază;
-
SEU
reprezintă numărul total de studenți echivalenți unitari.
r
5)
Pentru fiecare universitate
U
și ciclu de studii
r,
valoarea fondurilor pentru finanțarea de bază
FB
(U)
se calculează multiplicând alocația
fb
s
cu numărul de studenți echivalenți unitari ai universității, înmatriculați la programele de studii asociate ciclului
r :
FB (U)
=
fb x
SEU (U)
r
s
r
unde:
r
-
SEU U
reprezintă numărul total de studenți echivalenți unitari ai universității U;
-
fb s
este valoarea alocației pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar.
6)
Se determină pentru fiecare universitate
U
alocația
FB
(U)
pentru finanțarea de bază:
r
FB (U)
= L
FB
(U)
r
Articolul 9
Determinarea alocațiilor bugetare pentru universitățile de stat, pentru finanțarea suplimentară ( FS ), se face pe baza următoarei proceduri:
1.
În prima etapă se determină:
a)
valoarea alocațiilor bugetare totale pentru finanțarea suplimentară;
b)
valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare ramură de știință
rs ;
c)
valoarea alocațiilor bugetare pentru finanțarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate
Ck , din fiecare ramură de știință
rs ;
În acest sens:
i)
Din suma alocată pentru finanțarea instituțională ( FI ), se scad fondurile pentru granturi doctorale ( FGD ) și fondurile pentru finanțarea situațiilor speciale ( FSS ), rezultând suma
FI' , din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru
FS , corespunzătoare proporției prevăzute în Anexa 1;
ii)
Se determină fondurile
FS rs
alocate pentru finanțarea suplimentară
FS
pe anul 2019, pentru fiecare ramură de știință
rs , după cum urmează:
-
Se determină numărul
SEU'
rs de studenți echivalenți unitari din ramură de știință
rs
(pentru ciclurile de licență și master, cu excepția studenților de la formele de învățământ speciale, menționate în nota de la Tabelul 2 din Anexa 3):
u
SEU' rs
= L SEU' (U)
rs
U=l
rs
unde
SEU'
U
reprezintă numărul de studenți echivalenți unitari ai universității
U
din ramura de știință
rs , determinați după eliminarea categoriilor menționate anterior.
-
Se determină fondurile
FS rs
din valoarea totală
FS
pe baza ponderii studenților echivalenți unitari din ramura de știință
rs :
SEU'
rs
FS
=
x FS
I,
rs
Nrs
rs=l
SEU' rs
iii)
Analog procedurii prin care se determină
FS
rs , se determină sumele
FS
rs (C k ) alocate pentru finanțarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate
IC
k , pentru fiecare ramură de știință
rs :
FS rs (C k ) = FS rs
x p k
unde
p k
reprezintă ponderea indicatorului de calitate
IC k
(în totalul finanțării suplimentare), iar
I,
n k=l
p
k
= l
și
n
este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate
IC k
și a
ponderilor asociate sunt prezentate în Anexa 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
2.
În a doua etapă se determină sumele
FS
(U)
(C )
alocate universității
U , pentru finanțarea suplimentară
rs
k
corespunzătoare indicatorilor de calitate
IC
k , pentru fiecare ramură de știință
rs , după cum urmează:
k
2.1.
Se determină valoarea indicatorilor de calitate
IC
(U) , pentru fiecare universitate
U , conform modului de calcul prezentat în Anexa 5, care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:
rs,k
2.1.1.
Pentru fiecare ramură de știință se determină
IC (U)
, dacă indicatorul de calitate este aplicat pe
ramură de știință
k
rs,k
2.1.2.
La nivel de universitate se determină
IC (U)
, dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea
IC (U)
pentru fiecare ramură de știință a universității fiind aceeași cu cea obținută la
nivel de universitate,
IC (U)
= IC (U)
.
rs,k
k
k
2.2.
Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate,
IR
(U) , astfel:
rs,k
2.2.1.
Pentru fiecare ramură de știință se determină
IR (U)
, dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe
ramură de știință.
k
rs,k
2.2.2.
La nivel de universitate se determină
IR (U)
, dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea
IR (U)
pentru fiecare ramură de știință a universității fiind aceeași cu cea obținută la
nivel de universitate,
IR (U)
= IR (U)
.
rs,k
k
k
Indicatorul de calitate relativ
IR
(U) , corespunzător indicatorului de calitate
IC
k
pentru universitatea
U , exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universității
U , în comparație cu valoarea indicatorului pentru celelalte universități.
Matematic, acest calcul se exprimă astfel:
SEU
(
Um
)
Um ,
pt
. care
(
U
)
1
IC ( U
)
IC ( Um
)
(
UM
)
SEU
UM
,
pt
. care
IC ( U
)
IC ( UM
)
N
IR k
unde:
k
k
n
1
SEU
k
k
( Un )
k
-
IR
( U
)
k
-
IC
( U
)
-
SEU ( Un )
Valoarea indicatorului de calitate relativ
k
al universității
U
(și similar pentru universitățile notate cu
Um ,
UM ,
Un );
Valoarea indicatorului de calitate absolut
k
al universității
U
(și similar pentru universitățile notate cu
Um ,
UM ,
Un );
Numărul de studenți echivalenți unitari ai universității
Un
(și similar pentru universitățile notate cu
Um ,
UM );
-
N
numărul total al universităților de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.
Pentru fiecare universitate abaterea față de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferența dintre suma dimensiunilor universităților (notate Um), care au obținut rezultate inferioare și suma dimensiunilor universităților (notate UM), care au obținut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităților.
2.3.
Se determină, pentru fiecare universitate
U , sumele
FS
(U)
(C )
alocate pentru finanțarea suplimentară
rs
k
corespunzătoare fiecărui indicator de calitate
IC
k , pentru fiecare ramură de știință
rs , după cum urmează:
FS (U) (C
SEU' (U)
) = IR (U)
x
rs
x FS
rs
k
rs,k
SEU' rs
rs
3.
În a treia etapă se determină sumele totale
FS (U)
ce revin universității U pentru finanțarea suplimentară, astfel:
rs
3.1.
Se determină sumele totale
FS
(U)
ce revin universității pentru finanțarea suplimentară, corespunzătoare ramurii de știință
rs , după cum urmează:
n
FS (U)
= LFS (U) (C )
rs
rs
k
k=l
3.2.
Se determină sumele totale
FS (U)
alocate universității U pentru finanțarea suplimentară, după cum urmează:
Nrs
rs
FS (U)
= L FS (U)
rs=l
Anexa 1 Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților din bugetul național pentru anul 2019
Din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională (FI) a universităților se repartizează 1,5% pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare. Pentru finanțarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi se alocă o sumă calculată conform Anexei 2. Suma rămasă (FI') se distribuie după cum urmează:
a)
Finanțarea de bază ( FB ): 72%
b)
Finanțarea suplimentară ( FS ): 26,50%
c)
Fondul pentru dezvoltare instituțională (FDI): 1,50%
Anexa 2
Valoarea grantului anual pentru studenții doctoranzi
Categorii cheltuieli
Domeniul de finanțare
D1
D2
D3, D4
TOTAL GRANT (lei)
(include Salarizarea conducătorului de doctorat; Salarizarea membrilor comisiei de îndrumare; Program de pregătire bazat pe studii avansate; Program de pregătire suplimentar Fonduri pentru cercetare; Regia școlii doctorale)
22.400
25.300
29.200
În
domeniul de finanțare D1
intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință (RS): Științe juridice; Științe administrative; Științe ale comunicării; Sociologie; Științe politice; Științe militare, informații și ordine publică; Științe economice
(fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică și statistică, Informatică economică și specializările Economie agroalimentară și Economie agroalimentară și a mediului) ; Psihologie și științe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte
(doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei).
În
domeniul de finanțare D2
intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Matematică; Informatică; Fizică; Chimie și inginerie chimică; Științele pământului și atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicații
și tehnologii informaționale ; Inginerie geologică, mine, petrol și gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale și animale; Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management; Biologie; Biochimie; Științe economice
(doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică și statistică, Informatică economică și specializările Economie agroalimentară și Economie agroalimentară și a mediului) ; Știința Sportului și Educației Fizice.
În
domeniul de finanțare D3
intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de știință: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură și urbanism.
În
domeniul de finanțare D4
intră programele de studii doctorale din ramura de știință Arte
(fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei) .
Anexa 3 Valorile coeficienților de echivalare și de cost pentru anul 2019
Tabelul 1 : Lista formelor de învățământ cu coeficienții de echivalare corespunzători folosiți pentru finanțarea studenților înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master
Nr. crt.
Ciclul și forma de învățământ
Coeficient de echivalare
I. Studii universitare de licență
1
Studii în limba română (1)
1,00
2
Studii în limba maghiară- ca limbă maternă
2,00
3
Studii în limba germană- ca limbă maternă
2,50
4.1
Studii integral în limbi de mare circulație internațională (2)
1,50
4.2
Studii desfășurate parțial în limbi de mare circulație internațională și în limba română
1,25
5.1
Studii integral în limbi de circulație restrânsă
2,00
5.2
Studii desfășurate parțial în limbi de circulație restrânsă și în limba română
1,50
6
Studii desfășurate în cadrul extensiilor universitare - în afara țării
2,50
7
Studii universitare cu frecvență redusă
0,25
8
Studii universitare - învățământ seral
0,80
II. Studii universitare de masterat (3)
9
Studii de masterat în limba română (1)
2,00/1,00
10
Studii de masterat în limbi de circulație internațională
3,00/1,50
11
Studii de masterat desfășurate în cadrul extensiilor universitare - în afara țării
3,00/1,50
12
Studii de masterat în limbile minorităților naționale (4)
3,00/1,50
III. Alte forme de pregătire
13
Stagiu de rezidențiat
1,20
14
Pregătire preliminară pentru studenți străini (an pregătitor)
1,25
15
Activități asociate acordării gradelor didactice în învățământul Preuniversitar
0,40
16
Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogic)
0,16
Note:
(1)
Coeficientul se aplică și studenților înscriși la forma „Studii desfășurate în afara localității de rezidență a universității” de la ciclul universitar de licență și master.
(2)
Pentru domeniul medicină, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfășoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română;
(3)
La forma de masterat de un an și jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.
(4)
Coeficientul se aplică studenților înscriși la „Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)” și „Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)” de la ciclul universitar de masterat.
Tabelul 2 : Lista ramurilor de știință cu coeficienții de cost corespunzători, folosiți pentru finanțarea studenților înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master
Cod DF
Domeniul fundamental (DF)
Cod RS
Ramura de știință (RS)
Coeficient cost
Domenii finanțare grant
doctorat
Codificare
10
Matematică și științe ale naturii
10
Matematică
1,65
D2
1010
50
Informatică
1,65
D2
1050
20
Fizică
1,9
D2
1020
30
Chimie și inginerie chimică
1,9
D2
1030
40
Științele pământului și atmosferei
1,65
D2
1040
20
Științe inginerești
10
Inginerie civilă
1,75
D2
2010
20
Inginerie electrică, electronică și telecomunicații
1,75
D2
2020
30
Inginerie geologică, mine, petrol și gaze
1,75
D2
2030
40
Ingineria transporturilor
1,75
D2
2040
50
Ingineria resurselor vegetale și animale
1,75
D2
2050
60
Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației
1,75
D2
2060
70
Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie
industrială și management
1,75
D2
2070
30
Științe biologice și biomedicale
10
Biologie
1,9
D2
3010
20
Biochimie
1,9
D2
3020
30
Medicină
2,25
D3
3030
40
Medicină veterinară
2,25
D3
3040
50
Medicină dentară
2,25
D3
3050
60
Farmacie
2,25
D3
3060
40
Științe sociale
10
Științe juridice
1
D1
4010
20
Științe administrative
1
D1
4020
30
Științe ale comunicării
1
D1
4030
40
Sociologie
1
D1
4040
Cod DF
Domeniul fundamental (DF)
Cod RS
Ramura de știință (RS)
Coeficient cost
Domenii finanțare
grant doctorat
Codificare
50
Științe politice
1
D1
4050
60
Științe militare, informații și ordine publică
1
D1
4060
70
Științe economice
(doar domeniul de licență Cibernetică, statistică și informatică economică și
specializările Economie agroalimentară și Economie agroalimentară și a mediului)
1,65
D2
407050;
40701020;
40701050
70
Științe economice
(fără domeniul de licență Cibernetică, statistică și informatică economică și specializările Economie agroalimentară și Economie agroalimentară și a mediului)
1
D1
4070
(fără 407050;
40701020;
40701050)
80
Psihologie și științe comportamentale
1
D1
4080
50
Științe umaniste și arte
10
Filologie
1
D1
5010
20
Filosofie
1
D1
5020
30
Istorie
1
D1
5030
40
Teologie
1
D1
5040
50
Studii culturale
1
D1
5050
60
Arhitectură și urbanism
2,5
D3
5060
70
Arte vizuale (fără Istoria și teoria artei)
3
D4
507040
70
Arte vizuale (doar Istoria și teoria artei)
1
D1
50704070
70
Teatru și artele spectacolului
5,37
D4
507010
70
Cinematografie și media
7,5
D4
507020
70
Muzică (doar Interpretare muzicala)
5,37
D4
50703040;
50703050
70
Muzică (fără Interpretare muzicala)
3
D4
507030
60
Știința Sportului și Educației Fizice
10
Știința Sportului și Educației Fizice
1,86
D2
6010
Notă.
Se consideră valoarea 1 (unu) pentru coeficientul de cost corespunzător pentru studenții/participanții din universitățile de stat finanțate de MEN, înscriși la formele de învățământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenți străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activități asociate acordării gradelor didactice în învățământul preuniversitar).
Anexa 4 Lista indicatorilor de calitate și ponderile asociate, pentru anul 2019
Clasa de indicatori
Denumire indicator (IC k )
Pondere
C1. Predare/învățare
(30%)
IC1.1 Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice
10%
IC1.2 Raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență
8%
IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de pană la 40 ani, inclusiv, și numărul total de cadre didactice
6%
IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice
6%
C2. Cercetare științifică / creație artistică/ performanță sportivă
(40%)
IC2.1 Calitatea resursei umane
12%
IC2.2 Impactul activității științifice/ creației artistice/ performanței sportive
10%
IC2.3 Performanța activității științifice/ creației artistice/ performanței sportive
12%
IC2.4 Fondurile pentru cercetare artistică/ performanță sportivă
științifică/
creație
6%
C3. Orientare internațională
(10%)
IC3.1 Ponderea mobilităților studențești
5%
IC3.2 Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii
5%
C4. Orientare regională& echitate socială
(20%)
IC4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din
medii dezavantajate socio-economic în programe educaționale
5%
IC4.2 Contribuția universității la fondul de burse
4%
IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență
4%
IC4.4 Locuri în cămine studențești
5%
IC4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate
2%
Pondere totală
100%
Pondere totală din FI
26,5%
Anexa 5 Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2019
Clasa de indicatori C1. Predare/învățare
IC1.1 Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al studenților (bugetați și cu taxă) de la ciclurile de studii de licență și master și numărul total de norme didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază
(se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării) .
conform relației:
ac-l
Cl.l (U)
= L
TS (U)
rs
rs
(an ) /4
rs
i=ac-4
TPD (U)
i
rs
unde:
TPD
(U)
- numărul total al cadrelor didactice din ramura de știință
rs , de la universitatea
U
(se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării)
;
rs
TS (U)
- numărul total de studenți (bugetați și cu taxă) de la ciclurile de studii (L,M - Licență, Master), din ramura de
știință
rs , de la universitatea
U , obținut pe baza relației:
TS (U)
= SF (U) (L`babec) d SF (U) (M`babec) f ef
d SF (U) (L
) d SF (U) (M`cală) f ef
rs
rs
rs
master
rs
taxă
rs
master
iar
e
fmaster
este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5 care se aplică la ciclul de master;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018 pentru studenții înscriși în anul universitar 2017/2018, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2017/2018 )
;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități
IC1.2 Raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților fizici (bugetați și cu taxă), de la ciclul de master și numărul studenților fizici (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență ,
conform relației:
ac-l
Cl.2 (U)
= L
SF (U) (M)
rs
rs
(an ) /4
rs
i=ac-4
SF (U) (L)
i
rs
unde:
SF
(U)
(M) -numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de master (bugetați și cu taxă), din ramura de știință
rs , de la
universitatea
U, unde, pentru studenții în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5;
rs
SF (U) (L)
- numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de licență (bugetați și cu taxă), din ramura de știință
rs
, de la
universitatea
U ;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător ( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018 pentru studenții înscriși în anul universitar 2017/2018 );
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Pentru ramurile de știință arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară și farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenții de la programele de master distincte de programele de licență, precum și studenții de la rezidențiat.
Sursă date: Universități
IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, și numărul total de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, și numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice
(se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării).
conform relației:
ac-l
Cl.3 (U)
= L
TPDT (U)
rs
rs
(an ) /4
rs
i=ac-4
TPD (U)
i
rs
unde: TPDT (U)
-
numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari cu vârsta până la 40 ani inclusiv, corespunzătoare
cadrelor didactice titulare din ramura de știință
rs , de la universitatea U
(se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării)
;
rs
TPD (U)
-
numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura
de știință
rs , de la universitatea U
(se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării);
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2017/2018 )
;
ac
–
anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități
IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice ocupate de cadre didactice titulare la funcția de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, și numărul total al normelor didactice pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice ( se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării ).
conform relației:
ac-l
Cl.4 (U)
= L
TPDCD (U)
rs
rs
(an ) /4
rs
i=ac-4
TPD (U)
i
rs
unde:
TPDCD
(U)
-
numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul
de a conduce doctorat, din ramura de știință
rs , de la universitatea U;
rs
TPD (U)
-
numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura
de știință
rs , de la universitatea U
(
se includ cadrele didactice titulare și cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării
);
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar2017/2018 )
;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului
.
Sursă date: Universități
Clasa de indicatori C2. Cercetare științifică / creație artistică/ performanță sportivă IC2.1 Calitatea resursei umane
Se calculează, pentru fiecare ramură de știință, ca medie a raportărilor din ultimii 4 ani, pentru media aritmetică a scorurilor obținute 1
de cadrele didactice si de cercetare 2
ale universității, din ramura de știință rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic și de cercetare se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta (calculat conform reglementărilor legale privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, în vigoare la data de referință a raportării) și punctajul minim, stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care acesta deține titlul respectiv.
Pentru acele domenii de licență pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal pentru toate cadrele didactice raportate se vor aduna toate punctajele și se face o medie generală ).
1 Dacă universitatea a raportat mai puțin de cinci cadre didactice pe ramură de știință, media se face împărțind la 5 suma scorurilor obținute de cadrele didactice raportate pe ramură de știință, respectiv dacă universitatea a raportat mai puțin de 25 cadre didactice pe universitate, media se face împărțind la 25 suma scorurile obținute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care universitățile au programe universitare în ramuri de știință pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare.
2
Toate cadrele didactice și de cercetare titulare și angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid la data de referință a raportării. Punctajul pentru cadrele didactice și de cercetare cu activitatea științifică în alte ramuri de știință decât cele raportate de universitate este calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care își desfășoară activitatea științifică, cadrul didactic și de cercetare fiind raportat în ramura /ramurile de știință unde desfășoară activitatea didactică.
Pentru anul 2019, aplicarea formulei se va realiza doar pentru cadrele didactice și de cercetare cu funcția didactică de profesor sau conferențiar, sau echivalent, pentru ultima raportare, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2017,
conform relației
generale:
sau pentru anul 2019:
ac-l
m rs
m rs
C2.l (U)
= L
LScor (U)
/m
(an ) /4
C2.l (U)
=
L
LScor (U)
/m
(an )
rs
i=ac-4
j
j=l
rs
i
rs
i=ac-2
j=l
j {r|} /conf
rs
i
unde:
Scor
(U)
punctaj_CD (U)
=
j
- scorul obținut pentru cadrul didactic și de cercetare CD j , de la universitatea U;
j
j
punctaj_min _CNATDCU
(U)
j
punctaj_CD
(U)
- punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice și de cercetare CD
j
( conform reglementărilor legale în vigoare la data de referință a raportării privind aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice și de cercetare ) ;
j
punctaj_min _CNATDCU (U)
- reprezintă punctajul minim stabilit de CNATDCU pentru domeniul în care cadrul didactic și de cercetare CD
j
deține titlul respectiv;
m rs
- numărul total de cadre didactice și de cercetare titulare din universitatea U, din ramura de știință
rs, iar I,m
rs
m, unde
m
reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare titulare din universitatea U;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2017
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv scorurile calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2017 a fiecărui cadru didactic și de cercetare, conform OM nr.
6560/2012, modificat prin OM nr. 4204/2013, cu includerea modificărilor și completărilor realizate până la data de referință a raportării );
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului
.
Sursă date: Universități, CNATDCU
IC2.2 Impactul activității științifice / creației artistice/ performanței sportive
Se calculează pentru fiecare ramură de știință ca medie a raportărilor din ultimii 4 ani, pentru media aritmetică a indicilor 3
Hirsch h corespunzători la momentul raportării, pentru cadrele didactice și de cercetare raportate de universitate pe ramura de știință rs la indicatorul IC2.1.
Pentru anul 2019, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2017,
conform relației
generale:
sau pentru anul 2019:
ac-l
m rs
m rs
C2.2 (U)
= L
LH
3/2
(CD rs,U ) /m
(an ) /4
C2.2 (U)
=
L
LH
3/2
(CD rs,U ) /m
(an )
rs
i=ac-4
j
j=l
j,as
rs
i
rs
i=ac-2
j
j=l
j,as
rs
i
și
H
= (p
x h WebofSci
+ p x h Scopus
+ p
x h GoogleSch ) (CD
rs,U
)
=
j
l
j
2
j
3
j
j,as
(0,5 x h WebofSci
+ 0,3 x h Scopus
+ 0,2 x h GoogleSch ) (CD
rs,U
) ,
pentru cod_DF l0, 20, 30
j
j
=
GoogleSch
j
rs,U
j,as
h
j
(CD j,as
) ,
pentru celelalte domenii
j,as
unde:
H(CD
rs,U
)
-indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare
j,
cu activitate științifică
as
în ramura de știință
rs
de la
universitatea U .
Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuțiile neomogene ale valorilor intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat
H
j
3/2
;
p 1
0,5, p 2
0,3 și p3
0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p 1
0, p 2
0 și p 3
1, pentru celelalte domenii fundamentale;
3 Pentru ramura de știință din domeniile fundamentale Matematică și științe ale naturii, Științe inginerești, Științe biologice și biomedicale (cod_DF:10, 20, 30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Science, Scopus și Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de știință baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice și domeniul știința sportului și educației fizice se va folosi un indicator alternativ.
h WebofSci (CD rs,U )
- indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare
j, cu activitate științifică în ramura de știință
j
j,as
rs
de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Web of Science;
h Scopus (CD rs,U )
- indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare
j
,
cu activitate științifică în ramura de știință rs
j
j,as
de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Scopus;
h GoogleSch (CD rs,U )
- indicele Hirsch al cadrului didactic sau de cercetare
j
,
cu activitate științifică în ramura de știință
j
j,as
rs
de la universitatea U, calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
m rs
- numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de știință
rs, iar I,m
rs
m, unde
m
reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2017
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv indicii Hirsch calculați pentru acestea) ;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului
.
Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice:
Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, ca medie a ultimilor patru ani de raportare, pentru media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru citări nominale în publicații de specialitate și cronici în presa scrisă, pentru fiecare dintre cadrele didactice și de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic la indicatorul IC2.1.
Se acordă punctaj (1 punct) pentru o citare nominală în publicații de specialitate și cronici în presa scrisă.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător).
Pentru anul 2019, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2017,
conform relației
generale:
ac-l
m rs
C2.2 (U)
=
L
L(cit (CD rs,U
)x
+h
GoogleSch
(CD rs,U )) /m
(an ) /4
rs
i=ac-4
j=l
j,ca
cp_art rs
j
j,as
rs
i
sau pentru anul 2019:
m rs
C2.2 (U)
=
L
L(cit (CD rs,U
)x
+h
GoogleSch
(CD rs,U )) /m
(an )
rs
i=ac-2
j=l
j,ca
cp_art rs
j
j,as
rs
i
j,ca
unde:
cit(CD rs,U )
- tipul de citare nominală, din publicații de specialitate și cronici în presa scrisă, pentru creația artistică a cadrului didactic sau de cercetare din ramura de știință rs, de la universitatea U;
cp_art
rs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creație artistică ( este calculat, pentru fiecare ramură de știință, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch și valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creație artistică, înregistrată la nivel național );
h GoogleSch (CD rs,U )
- indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare
j
, cu activitate științifică în domeniul
j
j,as
rs , calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
m rs
- numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de știință
rs, iar I,m
rs
m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2017
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv indicii Hirsch și/sau numărul de citări calculați pentru acestea) ;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului
.
Mod de calcul alternativ pentru domeniul știința sportului și educației fizice:
Se calculează ca medie a ultimilor patru ani de raportare, pentru media aritmetică a punctajelor calculate, la momentul raportării, pentru citări nominale în publicații de specialitate și/sau recunoașterea națională și internațională, pentru fiecare dintre cadrele didactice și de cercetare raportate de universitate în domeniul știința sportului și educației fizice la indicatorul C2.1.
Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicații de specialitate, respectiv recunoaștere națională sau internațională. Tipurile de recunoaștere națională și internațională la nivel de titlu onorific, publicație de specialitate si/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru național și internațional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în structurile sportului la nivel internațional, autor de publicații de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă / refacere / recuperare / reeducare motrică și funcțională, pentru copii/ tineri/ adulți, pentru obținerea și menținerea sănătății, menținerea vieții active a persoanelor
vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel național sau internațional. Se diferențiază nivelul internațional față de cel național cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 și recunoașterea cu indice 5.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul știința sportului și educației fizice, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință (indicele Hirsch corespunzător).
Pentru anul 2019, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2017,
conform relației
generale:
ac-l
m rs
C2.2 (U)
= L
L (perf
(CD rs,U
) x p_perf
x
+ h
GoogleSch
(CD rs,U )) /m
(an ) /4
rs
i=ac-4
j=l
tip
j,ps
tip,rs
cp_perf rs
j
j,as
rs
i
sau pentru anul 2019:
m rs
C2.2 (U)
= L
L (perf
(CD rs,U
) x p_perf
x
+ h
GoogleSch
(CD rs,U )) /m
(an )
rs
i=ac-2
j=l
tip
j,ps
tip,rs
cp_perf rs
j
j,as
rs
i
j,ps
unde:
perf
tip
(CD
rs,U
)
- tipul de performanță sportivă, sub formă de citare nominală, din publicații de specialitate, sau de recunoaștere națională sau internațională a cadrului didactic sau de cercetare
j , cu performanță sportivă în ramura de știință
rs , de la universitatea
U ;
p_perf tip,rs
- punctajul acordat tipului de performanță sportivă, sub formă de citare nominală din publicații de specialitate sau element de recunoaștere națională sau internațională
(se diferențiază nivelul internațional față de cel național cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 și recunoașterea cu indice 5);
cp_perf rs
- coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanță sportivă
(este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch și valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanță sportivă, înregistrată la nivel național);
h GoogleSch (CD rs,U )
- indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic sau de cercetare
j
, cu activitate științifică în domeniul
j
j,as
rs , calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;
m rs
- numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea
U , din ramura de știință
rs, iar I,m
rs
m , unde
m
reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea
U
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2017
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv indicii Hirsch și/sau numărul de citări nominale, din publicații de specialitate și de recunoașteri naționale sau internaționale, calculați pentru acesta) ;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului
.
Sursă date: Universități, Web of Science, Google Scholar, Scopus
IC2.3 Performanța activității științifice / creației artistice/ performanței sportive
Se calculează pentru fiecare ramură de știință, raportul dintre numărul de puncte obținut în ultimii patru ani la data de referință a raportării, prin publicarea de articole/lucrări în reviste sau volume clasificate/ indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau
IEEE
Proceedings și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al universității care activează în acea ramură de știință, și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității în acea ramură.
Pentru activitatea științifică, acordarea punctajelor pentru fiecare lucrare publicată în jurnale sau volume clasificate/ indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings se face astfel: Nature sau Science
- 12
puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roșie -
4
puncte, zona galbenă
- 3
puncte, zona albă și Arts&Humanities -
2
puncte), reviste clasificate ERIH (ERIH Int1 -
3
puncte, ERIH Int2 și ERIH Plus -
2
puncte), lucrările în Proceedings-uri ISI și IEEE -
1
punct. Pentru fiecare brevet obținut, acordarea punctajelor se face astfel: brevet național
- 2
puncte, brevet european
/internațional -
4
puncte, brevet triadic -
12
puncte. Pentru activitatea de creație artistică sau performanță sportivă realizată în domeniile artistice, respectiv domeniul știința sportului și educației fizice se iau în calcul criteriile alternative, menționate mai jos.
Pentru anul 2019, aplicarea formulei se va realiza pentru datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2017.
conform relației generale:
m rs ,ac-l
an i -l
C2.3 (U)
=
L
L (ar
(CD rs,U )x
p_ar
+ br
(CD rs,U )x
p_br
)(an ) /TPDCtit (U) (an )
rs
j=l,i=ac-l
r=an i -4
tip
j,as
tip
tip
j,as
tip
r
rs
i
sau pentru anul 2019:
m rs ,ac-2
an i -l
C2.3 (U)
=
L
L (ar
(CD rs,U )x
p_ar
+ br
(CD rs,U )x
p_br
)(an ) /TPDCtit (U) (an )
rs
j=l,i=ac-2
r=an i -4
tip
j,as
tip
tip
j,as
tip
r
rs
i
j,as
unde:
ar
tip
(CD
rs,U
)
- numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic și de cercetare al universității
U
care activează în ramura de știință
rs ;
p_ar tip
- punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă:
Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roșie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă și Arts&Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH (ERIH Int1 - 3 puncte, ERIH Int2 și ERIH Plus - 2 puncte), lucrările în Proceedings-uri ISI și IEEE - 1 punct;
j,as
br tip (CD rs,U )
- numărul de brevete, în funcție de tipul de brevet (triadic, european/ internațional sau național) obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității
U,
care activează în ramura de știință
rs
;
p_br tip
- punctajul acordat unui brevet obținut la nivel național sau internațional, în funcție de tipul de brevet (
brevet național - 2 puncte, brevet european /internațional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte);
rs
TPDCtit
(U) - numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective
U,
în ramura de știință
rs ; m rs
- numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de știință
rs, iar I,m
rs
m ,
unde
m
reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U;
an
r
- anul pentru care se raportează datele
(exemplu: an 2016
corespunde raportărilor pentru rezultatele activității de cercetare – articole și brevete publicate/obținute în anul calendaristic 2016) ;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2017
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2017 a activității științifice recunoscute în ultimii patru ani) ;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
O lucrare poate fi raportată doar o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabila. Zonele roșie, galbenă și albă sunt definite pentru fiecare an în parte.
Sursă date: Universități, UEFISCDI
Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice:
Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, raportul dintre numărul de puncte obținute în ultimii patru ani la momentul raportării, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creație artistică, precum și obținerea de premii, distincții și nominalizări, individuale sau colective, la nivel național, internațional și internațional de vârf 4 , de către personalul didactic și de cercetare al universității, care activează în acel domeniu artistic, și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic.
Pentru proiecte realizate individual și nominalizări obținute la nivel național se acordă 1 punct, 3 puncte pentru cele la nivel internațional, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internațional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel național și internațional, punctajul menționat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanți, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanți, iar pentru cele realizate la nivel internațional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul artistic, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute.
Pentru anul 2019, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2017,
conform relației generale:
m rs ,ac-l
an i -l
C2.3 (U)
=
L
L ( pr
( CD
rs,U )
x p_pr
x cp_art
+
ar
(CD rs,U )x
p_ar
+ br
(CD rs,U )x
p_br
)(an ) /TPDCtit (U) (an )
rs
j=l,i=ac-l
r=an i -4
tip
j,ca
tip
rs
tip
j,as
tip
tip
j,as
tip
r
rs
i
4 Lista de manifestări, festivaluri și concursuri organizate la nivel național, internațional și internațional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic sunt disponibile în Anexa 6, parte integrantă din prezenta metodologie.
sau pentru anul 2019:
m rs ,ac-2
an i -l
C2.3 (U)
=
L
L ( pr
( CD
rs,U )
x p_pr
x cp_art
+
ar
(CD rs,U )x
p_ar
+ br
(CD rs,U )x
p_br
)(an ) /TPDCtit (U) (an )
rs
j=l,i=ac-2
r=an i -4
tip
j,ca
tip
rs
tip
j,as
tip
tip
j,as
tip
r
rs
i
j,ca
unde:
pr
tip
(CD
rs,U
)
- numărul de proiecte realizate sau distincții obținute, pe tipuri de rezultate, pentru creația artistică a cadrului didactic sau de cercetare
j , din ramura de știință
rs , de la universitatea
U;
p_pr tip
- punctajul acordat tipului de rezultat, proiect realizat sau distincție obținută
(pentru proiecte realizate individual și nominalizări obținute, la nivel național se acordă 1 punct, 3 puncte pentru cele la nivel internațional, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internațional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel național și internațional, punctajul menționat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanți, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanți, iar pentru cele realizate la nivel internațional de vârf, se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menționate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2);
cp_art
rs - coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de creație artistică ( este calculat, pentru fiecare ramură de știință, ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului pentru cercetare științifică - articole și brevete - și valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de creație artistică, înregistrate la nivel național );
j,as
ar tip (CD rs,U )
- numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic și de cercetare al universității
U
care activează în ramura de știință
rs
;
p_ar tip
- punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă:
Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roșie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă și Arts&Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH (ERIH Int1 - 3 puncte, ERIH Int2 și ERIH Plus - 2 puncte), lucrările în Proceedings-uri ISI și IEEE - 1 punct;
j,as
br tip (CD rs,U )
- numărul de brevete, în funcție de tipul de brevet (triadic, european/ internațional sau național) obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității
U,
care activează în ramura de știință
rs
;
p_br tip
- punctajul acordat unui brevet obținut la nivel național sau internațional, în funcție de tipul de brevet (
brevet național - 2 puncte, brevet european /internațional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte);
rs
TPDCtit
(U) - reprezintă numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective
U,
în acea ramură de știință
rs ;
m rs
- numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de știință
rs, iar I,m
rs
m , unde
m
reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U;
an
r
- anul pentru care se raportează datele
(exemplu: an 2016
corespunde raportărilor pentru rezultatele activității de cercetare – articole și brevete publicate/obținute în anul calendaristic 2016) ;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2017
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2017 a activității științifice recunoscute în ultimii patru ani) ;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Mod de calcul alternativ pentru domeniul știința sportului și educației fizice:
Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obținute în ultimii patru ani, prin obținerea de performante sportive și prin dobândirea de brevete de către personalul didactic și de cercetare al universității, care activează în domeniul știința sportului și educației fizice, și numărul total al personalului didactic și de cercetare titular la universitate în domeniul știința sportului și educației fizice.
Pentru performantele sportive obținute la nivel național și internațional se acordă următoarele punctaje: 0,5; 0,35; 0,25 puncte pentru locurile I, II, respectiv III la campionate (fază finală) de nivel național / universitar; 1,5; 1,25; 1, respectiv 0,75 puncte pentru locurile I, II, III, respectiv IV-VI; la competiții de nivel european; 1; 0,75; 0,5 pentru locurile I, II respectiv III, pentru competiții internaționale de reprezentare a României, 10; 8; 6; 5; 4; 3; 1,5 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, VI, respectiv – VII-VIII, la competiții de nivel mondial / Jocuri mondiale Special Olympics / Jocuri paralimpice/ Jocuri Olimpice (la campionate se includ și competițiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial / olimpic. Se acordă 2 puncte pentru fiecare brevet național, 4 puncte pentru brevetele europene /internaționale și 12 puncte pentru brevetele triadice.
Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au și (sau doar) activitate științifică în domeniul știința sportului și educației fizice, modul de calcul pentru activitatea științifică este similar cu cel pentru celelalte ramuri de știință, articole publicate în reviste clasificate/indexate și brevete obținute.
Pentru anul 2019, aplicarea formulei se va realiza doar pentru ultimul an de raportare, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2017,
conform relației generale:
m rs ,ac-l
an i -l
C2.3 (U)
=
L
L ( ps
( CD
rs,U )
x p_ps
x cp_perf
+
ar
(CD rs,U )x
p_ar
+ br
(CD rs,U )x
p_br
)(an ) /TPDCtit (U) (an )
rs
j=l,i=ac-l
r=an i -4
tip
j,ps
tip
rs
tip
j,as
tip
tip
j,as
tip
r
rs
i
sau pentru anul 2019:
m rs ,ac-2
an i -l
C2.3 (U)
=
L
L ( ps
( CD
rs,U )
x p_ps
x cp_perf
+
ar
(CD rs,U )x
p_ar
+ br
(CD rs,U )x
p_br
)(an ) /TPDCtit (U) (an )
rs
j=l,i=ac-2
r=an i -4
tip
j,ps
tip
rs
tip
j,as
tip
tip
j,as
tip
r
rs
i
j,ps
unde:
ps
tip
(CD
rs,U
)
- tipul de performanță sportivă realizată sau distincție obținută de cadrul didactic sau de cercetare
j , din ramura de știință
rs , de la universitatea
U;
p_ps
tip
- punctajul acordat tipului de performanță sportivă realizată sau distincție obținută
(p entru performantele sportive obținute la nivel național și internațional se acordă următoarele punctaje: 0,5; 0,35; 0,25 puncte pentru locurile I, II, respectiv III la campionate (fază finală) de nivel național / universitar; 1,5; 1,25; 1, respectiv 0,75 puncte pentru locurile I, II, III, respectiv IV-VI; la competiții de nivel european; 1; 0,75; 0,5 pentru locurile I, II respectiv III, pentru competiții internaționale de reprezentare a României, 10; 8; 6; 5; 4; 3; 1,5 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, VI, respectiv – VII-VIII, la competiții de nivel mondial / Jocuri mondiale Special Olympics / Jocuri paralimpice/ Jocuri Olimpice (la campionate se includ și competițiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificație de 1 punct pentru record național, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial / olimpic );
cp_perf rs
- coeficientul de ponderare aplicat punctajului rezultat pentru activitatea de performanță sportivă
(este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a punctajului obținut pentru cercetare științifică - articole și brevete - și valoarea mediană a punctajului rezultat pentru activitatea de performanță sportivă, înregistrată la nivel național)
j,as
ar tip (CD rs,U )
- numărul de articole publicate în reviste de tipul: Nature sau Science, clasificate/indexate ISI, ERIH, ISI Proceedings sau IEEE Proceedings, de către personalul didactic și de cercetare al universității
U
care activează în ramura de știință
rs
;
p_ar tip
- punctajul acordat unui articol publicat în categoria de revistă:
Nature sau Science - 12 puncte; reviste clasificate/indexate ISI (zona roșie - 4 puncte, zona galbenă - 3 puncte, zona albă și Arts&Humanities - 2 puncte), reviste clasificate ERIH (ERIH Int1 - 3 puncte, ERIH Int2 și ERIH Plus - 2 puncte), lucrările în Proceedings-uri ISI și IEEE - 1 punct;
j,as
br tip (CD rs,U )
- numărul de brevete, în funcție de tipul de brevet (triadic, european/ internațional sau național) obținute de către personalul didactic și de cercetare al universității
U,
care activează în ramura de știință
rs
;
p_br tip
- punctajul acordat unui brevet obținut la nivel național sau internațional, în funcție de tipul de brevet (
brevet național - 2 puncte, brevet european /internațional - 4 puncte, brevet triadic - 12 puncte);
rs
TPDCtit
(U) - reprezintă numărul total al personalului didactic și de cercetare titular al universității respective
U,
în acea ramură de știință
rs ;
m rs
- numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U, din ramura de știință
rs, iar I,m
rs
m , unde
m
reprezintă numărul total de cadre didactice și de cercetare raportate de universitatea U;
an
r
- anul pentru care se raportează datele
(exemplu: an 2016
corespunde raportărilor pentru rezultatele activității de cercetare – articole și brevete publicate/obținute în anul calendaristic 2016) ;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2017
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2017 pentru personalul didactic și de cercetare cu normă întreagă în anul universitar 2016/2017, respectiv punctajele calculate pentru situația de la 1 ianuarie 2017 a activității științifice recunoscute în ultimii patru ani) ;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități, UEFISCDI
IC2.4 Fondurile pentru cercetare științifică/ creație artistică/ performanță sportivă
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor valide a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare / creație artistică 5
(inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al universității) și numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate,
conform relației:
ac-l
C2.4 (U)
= L
i=ac-4
TV (U)
(an )
pr_cercetare
i
/4
TPDCtit (U) (an i-l )
pr_cercetare
unde: TV (U)
- reprezintă valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare / creație artistică / performanță sportivă
(inclusiv cele finanțate din bugetul propriu al universității), de la universitatea
U ;
TPDCtit
(U) - reprezintă numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în universitatea
U ;
5 Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU, POS-CCE, POCU și POCA.
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2017/2018, date statistice financiare ale anului 2017 )
;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități/MEN
Clasa de indicatori C3. Orientare internațională IC3.1 Ponderea mobilităților studențești
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților care au participat la mobilități 6 , studenți români în străinătate - outgoing și studenți străini în România – incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) și numărul total de studenți înmatriculați în universitatea U.
conform relației:
ac-l
C3.l (U)
= L
i=ac-4
SF (U) (mob_ro) + l,5 x SF (U) (mob_st)
an
TSF (U)
i-1
(an i ) /4
unde:
SF
(U)
(mob_ro)
- numărul de studenți fizici români (bugetați și cu taxă), care au participat la mobilități în străinătate, de la toate ciclurile de studii din universitatea
U ;
SF (U) (mob_st)
- numărul de studenți fizici străini care au participat la mobilități în România, de la toate ciclurile de studii din universitatea
U
;
TSF (U)
- Numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea
U
;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător, pentru mobilitățile realizate (finalizate) în anul universitar anterior
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018, pentru studenții înscriși în anul universitar 2017/2018, respectiv mobilitățile realizate și finalizate în anul universitar anterior 2016/2017 )
;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: ANPCDEFP, Universități
IC3.2 Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii
Se calculează, la nivel de ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților străini (cu altă cetățenie decât română) înmatriculați la programe de licență și master și numărul total al studenților înmatriculați la toate ciclurile de studii,
conform relației:
ac-l
SF (U) (L
) + SF (U) (M
)
C3.2 (U)
=
L
rs
străini
rs
străini
(an ) /4
rs
i=ac-4
TSF (U)
i
rs
rs
unde: SF (U) (L_străini)
- numărul de studenți fizici străini (bugetați și cu taxă), înmatriculați la programe de licență, din ramura de
știință
rs , de la universitatea
U ;
rs
SF (U) (M_străini)
- numărul de studenți fizici străini (bugetați și cu taxă), înmatriculați la programe de master, din ramura
de știință
rs , de la universitatea
U ;
rs
TSF (U)
- Numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de toate ciclurile de studii, din ramura de știință
rs
, de la
universitatea
U ;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018 pentru studenți înscriși în anul universitar 2017/2018 );
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: CNFIS, Universități
Clasa de indicatori C4. Orientare regională& echitate socială
IC4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socio-economic în programe educaționale
6
Prin programele ERASMUS studiu sau practică, programe bilaterale, Tempus sau alte forme
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între numărul studenților proveniți din medii dezavantajate socio-economic 7 și numărul total al studenților.
Pentru anul 2019, deoarece nu toate raportările anterioare au inclus mențiuni clare privind lista orașelor sub 10,000 de locuitori, aplicarea formulei se va realiza pentru trei ani, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2017, 1 ianuarie 2018 și 1 ianuarie 2019,
conform relației
generale:
sau pentru anul 2019:
C4.l (U)
ac-l
= L
i=ac-4
SF
(U) (medii_dezavantajate) TSF (U)
(an i ) /4
ac
C4.l (U)
= L
i=ac-2
SF
(U) (medii_dezavantajate) TSF (U)
(an i ) /3
unde: SF (U)
(medii_dezavantajate) - numărul de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau orașe cu sub 10.000 de locuitori, sau provin din centre de plasament (orfani), sau aparțin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea
U ;
TSF (U)
- numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L,M,D), de la universitatea
U .
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018 pentru studenți înscriși în anul universitar2017/2018 );
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități
IC4.2 Contribuția universității la fondul de burse
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul între suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) și numărul total de studenți de la toate ciclurile de studii.
conform relației:
ac-l
C4.2 (U)
= L
i=ac-4
CB (U)
(an )
surse proprii
i
/4
TSF (U) (an i-l )
surse proprii
unde:
CB
(U)
i
- cheltuieli cu burse și alte forme de sprijin financiar pentru studenți, din sursele proprii ale universității, altele decât alocațiile bugetare - în lei;
TSF (U)
- numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L,M,D), de la universitatea
U;
an i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
(
exemplu: an
2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018, pentru studenți înscriși în anul universitar 2017/2018, date statistice financiare
ale anului 2017 )
;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități/MEN
IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență
Se calculează, la nivel de ramură de știință, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între numărul total de ore de practică realizat de studenții cu frecvență, de la ciclul de studii de licență, în mediul angajator (pe baza unor convenții de practică încheiate de universitate), sau în bazele didactice proprii de practică, în ultimul an universitar încheiat, și numărul total de studenți cu frecvență de la ciclul de studii de licență din acel an universitar.
Pentru anul 2019, deoarece nu toate raportările anterioare au inclus și datele privind numărul de ore de practică, aplicarea formulei se va realiza doar pentru trei ani, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2017, 1ianuarie 2018 și 1 ianuarie 2019,
conform relației:
generale:
sau pentru anul 2019:
ac-l
NH_med (U) (L_pract)(an ) x SF (U)
(L_pract) (an )
ac
NH_med (U) (L_pract)(an ) x SF (U)
(L_pract) (an )
C4.3
(U)
=
L
rs
i
rs
i
/4
C4.3 (U)
=
L
rs
i
rs
i
/3
rs
i=ac-4
(U)
SF
rs
(L)(an i-l )
rs
i=ac-l
(U)
SF
rs
(L)(an i-l )
rs
unde:
NH_med (U)
(L_practică)
- numărul mediu de ore de practică realizat
în mediul angajator, pe baza unor convenții de practică
încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică,
de către un student fizic cu frecvență (bugetat și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura de știință rs, de la universitatea
U;
7 Sintagma "medii dezavantajate socio-economic" are în vedere acele persoane care au domiciliul în mediul rural sau orașe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), sau aparțin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), sau sunt persoane cu dizabilități.
rs
SF (U)
(L_practică)
- numărul de studenți fizici cu frecvență (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura
de știință rs, de la universitatea
U,
care fac practică
în mediul angajator, pe baza unor convenții de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică ;
SF rs
(U) (L)
- numărul de studenți fizici cu frecvență (bugetați și cu taxă) de la ciclul de studii de licență, din ramura de știință rs, de la universitatea
U
;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018, pentru studenții înscriși în anul universitar 2017/2018, respectiv studenții care au realizat practică în anul universitar anterior 2016/2017) ;
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități
IC4.4 Locuri în cămine studențești
Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul între suma numărului de locuri în cămine și numărul de subvenții pentru cămine, acordate de universitate, și numărul total de studenți din afara localității de rezidență a universității, de la forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii (L, M, D).
Pentru anul 2019, deoarece raportările anterioare nu au inclus și datele privind numărul de studenți din afara localității de rezidență a universității, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate cu data de referință 1 ianuarie 2019, urmând ca pentru anii următori să se calculeze cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani,
conform relației:
generale:
sau pentru anul 2019:
ac-l
C4.4 (U)
=
L
i=ac-4
LC (U)
+ SC (U)
TSF
(U)
nerezid_zi
(an i ) /4
ac
C4.4 (U)
= L
i=ac
LC (U)
+ SC (U)
TSF
(U)
nerezid_zi
(an i ) /l
unde: LC (U)
- numărul locurilor de cazare administrate de universitatea
U ; SC (U)
- numărul de subvenții pentru cămine acordate de universitatea
U ;
(nerezid_zi)
TSF (U)
- Numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă) de la forma de învățământ cu frecvență și toate ciclurile de studii (L,M,D), de la universitatea
U
;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2018, pentru studenții înscriși în anul universitar 2017/2018, respectiv numărul de locuri în cămine și numărul de subvenții pentru cămine în anul universitar 2017/2018);
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități
IC4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate
Se calculează , la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru
raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene și alte surse externe) și totalul veniturilor universității,
conform relației:
ac-l
C4.5 (U)
=
L
TFond (U)
nerambursabile
( an
)
/4
i=ac-4
TV (U)
i
nerambursabile
unde:
TFond
(U)
– total fonduri neramburasabile atrase de universitatea U, exprimate în lei TV (U)
– total venituri ale universității U, exprimate în lei;
an
i
- anul de referință pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător
( exemplu: an 2018
corespunde raportărilor de la 1 ianuarie2018, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2017) .
ac
- anul curent de aplicare a indicatorului.
Sursă date: Universități
Anexa 6
Lista de manifestări, festivaluri și concursuri organizate la nivel național, internațional și internațional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic:
a)
domeniul muzică:
a1) internațional de vârf : Festivalul Internațional "George Enescu", BBC Proms, Salzburg Festival, Săli spectacole (Wiener Konzerthaus, Tonhalle Orchester Zlirich, The Metropolitan Opera, Teatro alla Scala - Milano, Mariinsky Theatre, Berliner Philharmoniker, Concertgebouw);
a2) internaționale:
festivaluri, concursuri organizate de instituții de profil (filarmonici și teatre de operă și operetă; festivaluri) organizate în capitale naționale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare.
a3) naționale:
festivaluri, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi, Festivalul Internațional Meridian, Festivalul Toamna Muzicală Clujeană, Festivalul Cluj Modern, Festivalul Internațional de Muzică Nouă Intrada (Timișoara), Festivalul Muzicii Românești (Iași),
Festivalul Timișoara Muzicală
b)
domeniul teatru:
b1) internațional de vârf:
Edinburg, Avignon, Festivalul Uniunii teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internațional de la Viena, Festivalul International de la Sankt-Petersburg; Lugano (Festival International de Marionettes de Lugano),
b2) internaționale:
festivaluri, concursuri organizate de instituții de profil în capitale naționale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare (exemple: Athens (International Festival Making Theatre), Moskow (Chekhov International Festival), Belgrade (BITEF), Craiova (Shakespeare International Festival, Timișoara (European Festival of Performing Arts/Romanian Drama Fest), Sibiu (International Theatre Festival), Praga (World Festival of Puppet Art, Prague Quadriennial of Performance Design and Space), Istanbul (International Theatre Festival), Bratislava (New Drama Festival), Dublin (Dublin Theatre Festival), Iași (Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași - FITPTI, Festival Internacional de Teatro Infantil Y Juveni (FITIJ), Austria (Internationale Puppentheatertage Mistelbach), Union International de la Marionettes (UNIMA), Festivalul internațional de teatru din Serbia, Cehia DIVADLI Pilsen Pilsen Theater Festival)
b3) naționale:
manifestații, concursuri sau festivaluri organizate de UNITER; Festivalul Național de Teatru (FNT).
c)
domeniul film :
c1) internațional de vârf:
Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneția, BAFTA,
c2) internaționale:
festivaluri, concursuri organizate de instituții de profil în capitale naționale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare (Marrakesh, Shanghai, San Sebastian, New York (Tribeca), Cehia (Anifilm), Utrecht (Holland Animation Film Festival), Lisabona (MONSTRA), Karlovy Vary, Salerno, Cluj (TIFF))
c3) naționale:
Ion Popescu Gopo, BIEFF BIEFF - Bucharest International Film Festival.
d)
domeniul arte vizuale:
d1) internațional de vârf : Bienala de Artă de la Veneția, Cvadrienala de la Kassel, Muzee (expoziții/exponate la Museum of Modern Art - MoMA, Tate, Centrul Național de Artă și Cultură Georges-Pompidou);
d2) internaționale:
festivaluri/concursuri de artă organizate în capitale naționale, capitale de state, capitale de landuri/cantoane sau similare (Paris / Berlin / NY / Londra- Fashion Week (câte două sesiuni pe an); Carnavalul de la Veneția; La Triennale Mondiale de l'Estampe et de la Gravure Originale - Chamalieres -Franța; Bienala Internațională de Afiș Social-politic de la Oswiycim (Auschwitz)
- Polonia; Brno Biennial of Graphic Design / Cehia; Tallinn Print Triennial / Estonia; Graphic Design Festival - Breda - Olanda; International Poster Biennale in Warsaw - Polonia; Mini Print International of Cadaques / Spania; Trienala de Grafica Mica - Lodz / Polonia; Riga International Textile & Fibre Art Triennial; Contemporary Textile Art Biennial CONTEXTILE; The Tapestry Triennale of Lodz; Quadrienala de Scenografie Praga; Festivalul Internațional de Film -Wiesbaden; La Moix de la Photo, Paris France ; Contemporary Art Ruhr - Media Art Fair, Essen Germany; International festiwal of Photography Lodz, Lodz Poland; PHotoExpana- International Festival of Photography (Madrid, Spain); Bienala Internațională de Artă - Porto (Portugalia); Bienala Internațională de Ceramică - Marratxi (Spania); Bienala Internațională de Ceramică - Aveiro (Portugalia); Bienala Internațională de Ceramică - Manises (Spania); GlassFest, Karlovy Vary, Cehia; Internațional Glass Festival, Luxemburg; International Exhibition of Glass Kanazawa, Japonia; International Biennale of Glass, Bulgaria; MURO Street Art Festival Lisbon, Portugal)
d3) naționale : Saloanele naționale de artă, cu juriu, organizate de Uniunea Artiștilor Plastici; B-FEET Festival Internațional de scenografie și teatru de stradă; Festivalul de film I. Popescu Gopo; BIEFF BIEFF- Bucharest International Film Festival - București, România, Romanian Design Week;
e)
domeniul arhitectura:
e1) internațional de vârf : premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: Union Internationale des Architectes (UIA), Consiliul European al Urbaniștilor (ECTP), Federatia Internațională a Peisagiștilor (IFLA), Asociația Europeană a Școlilor de Arhitectură (AEEA), Royal Institute of British Architects (RIBA), Arhitect's Council of Europe (ACE), The Royal Town Planning Institute (RTPI), Rețeaua Europeană a Universităților pentru Implementarea Convenției Europene a Peisajului (UNISCAPE), Asociația Școlilor de Urbanism din Europa (AESOP), Biennale di Architettura di Venezia, East Centric Architecture Triennale, Mies van der Rohe Awards (EUMiesaward).
e2) internaționale : premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, manifestărilor, concursurilor organizate de: United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization (UNESCO), The International Committee for the Conservation of the Industrial Heritage (TICCIH).
e3) naționale:
premii sau nominalizări oferite în cadrul festivalurilor, concursurilor organizate de: Uniunea Arhitecților din România (UAR), Ordinul Arhitecților din România (OAR), Registrul Urbaniștilor din România (RUR)
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.