Decizia nr. 589/2018

Articolul I

pct. 47

[cu referire la

pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 ] din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 : „Art. I. -

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 246/2010 , cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

[...]

47.

La anexă, punctul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

4.

Taxe speciale: [...]

C.

Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine: 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență.“;

–

Articolul II

alin. (4) din Legea nr. 124/2015 : „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la

art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i)

și

(iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 246/2010 , cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.“

14.

Dispozițiile

art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

au fost abrogate prin

art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015 . Însă, având în vedere conținutul normativ al acestora, precum și

Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate, astfel cum au fost menționate prin încheierea de sesizare.

15.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale

art. 15 alin. (2)

privind neretroactivitatea legii.

16.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și dispoziții constituționale similare, sens în care este

Decizia nr. 263 din 27 aprilie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 4 octombrie 2017, prin care instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate în raport cu

art. 15 alin. (2) din Constituție .

17.

Cu acel prilej, având în vedere dinamica legislativă, Curtea a observat că, în materia jocurilor de noroc, legiuitorul delegat a adoptat

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 246/2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 21 decembrie 2010.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 , care constituie actul normativ principal în materia organizării și exploatării jocurilor de noroc, a suferit diferite modificări legislative. Astfel,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

a fost modificată prin

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014. Prin

art. I pct. 47 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

s-au adus modificări și completări

punctului 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 , legiferându-se taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine [400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de licență]. Totodată, în virtutea prevederilor constituționale privind cursul procesului legislativ al unei ordonanțe de urgență,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

a fost aprobată prin

Legea nr. 124/2015 , care a reglementat mai multe aspecte și, printre altele, a abrogat

art. I pct. 47

din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

[prin

art. I pct. 29 din Legea nr. 124/2015 ] și a introdus o nouă anexă cuprinzând taxele percepute în activitatea jocurilor de noroc, prevăzându-se, la pct. 3 - Taxe speciale [...] C) (i), „taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) și pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare“.

18.

De asemenea, Curtea a observat că prin

Legea nr. 124/2015

s-a menținut, în principiu, soluția legislativă cu privire la taxa de viciu reglementată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 , modificându-se modalitatea și perioada de achitare a acesteia, având în vedere că, potrivit

art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015 , „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la

art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i)

și

(iii) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 246/2010 , cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a achita taxa de viciu în tranșe trimestriale, odată cu plata autorizației.“

19.

Așadar, obligativitatea plății taxei de viciu instituite prin

art. I pct. 47

[cu referire la

pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 ] din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

are continuitate prin

Legea nr. 124/2015

- în prima formă plata taxei de viciu se achita odată cu plata taxei de licență, iar în noua formă plata taxei de viciu se achită odată cu plata taxelor de autorizare, obligație ce incumbă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc licențiați pe teritoriul României.

20.

Mai mult, atât prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 , cât și prin

Legea nr. 124/2015 , s-a prevăzut o situație tranzitorie pentru operatorii jocurilor de noroc licențiați la momentul intrării în vigoare a acestor acte normative, respectiv operatorii economici care dețin licență de organizare și autorizație de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării în vigoare a acestor acte normative, și nu doresc continuarea activității în noile condiții pot desfășura această activitate până la data expirării autorizațiilor, cu respectarea prevederilor

art. 27 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009

și a unor anumite condiții prevăzute de lege [ art. I pct. 41

din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

și

art. II alin. (3)

din

Legea nr. 124/2015 ].

21.

Ca atare, pe de o parte,

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

stabilește anumite aspecte cu privire la valabilitatea licențelor de organizare a jocurilor de noroc pe tipuri de activități acordate operatorilor economici, la cuantumul și la modalitatea de calcul al taxelor pentru autorizațiile de exploatare a jocurilor de noroc acordate operatorilor economici până la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență. Pe de altă parte, prevederile

art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015

fixează modalitatea în care este achitată taxa de viciu, și anume trimestrial, ele având doar caracterul unor norme procedurale care sunt de imediată aplicare. De altfel, aceste norme sunt în favoarea societăților care desfășoară astfel de activități, având în vedere că plata nu se mai face într-o singură tranșă, ci în 4 tranșe (trimestrial).

22.

În ceea ce privește pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii civile prin normele criticate, Curtea a observat că, prin

art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014 , se prevede că „ Articolele I-V

din prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare în termen de 45 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I“ [alin. (1) ], iar

Legea nr. 124/2015

a intrat în vigoare în virtutea dispozițiilor constituționale ale

art. 78 din Constituție , respectiv la trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României (cu excepțiile prevăzute în cuprinsul legii, care prevăd intrarea în vigoare la o dată ulterioară). Așadar, prevederile criticate au intrat în vigoare la date ulterioare publicării actelor normative din care fac parte.

23.

De altfel, așa cum atât Curtea Constituțională, cât și Curtea de Justiție a Uniunii Europene au statuat, statul are o marjă largă de apreciere în ceea ce privește reglementarea jocurilor de noroc. Prin

Decizia nr. 1.344 din 13 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a reținut că trebuie luată în considerare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii, prevăzute de

art. 49 CE

[actualul

art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ]. Astfel, prin Hotărârea din 3 iunie 2010, pronunțată în Cauza C-258/08, Ladbrokes Betting & Gaming Ltd, Ladbrokes International Ltd împotriva Stichting de Nationale Sporttotalisator, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și-a reconfirmat jurisprudența potrivit căreia, în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune. Totodată, Curtea a fixat criteriile pe care instanțele naționale trebuie să le aibă în vedere în contextul verificărilor privind aptitudinea reglementării naționale de a limita dependența de jocurile de noroc și de a preveni frauda în domeniu. Instanța europeană a decis că obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva fraudelor săvârșite de operatori. Curtea a precizat că o legislație națională destinată să limiteze activitatea operatorilor de jocuri de noroc, în scopul limitării dependenței de jocurile de noroc și pentru a preveni frauda, este, în principiu, compatibilă cu dreptul european.

24.

Instituirea unor taxe percepute pentru desfășurarea și exploatarea jocurilor de noroc, ulterior momentului la care organizatorul de jocuri de noroc a obținut licența, nu reprezintă nimic altceva decât o exercitare a acestei marje largi de apreciere a statului. Recunoașterea de către stat, prin acordarea licenței de organizare și a autorizației de exploatare, a dreptului de a desfășura activitatea de jocuri de noroc nu are semnificația recunoașterii și a unui drept al titularilor acestuia de a nu fi supuși unor reglementări, inclusiv a unora cu caracter oneros, cum sunt măsurile de instituire a unor taxe, care nu au fost avute în vedere la momentul începerii activității, neputându-se reține că acestea ar avea un caracter retroactiv sau că ar putea afecta securitatea raporturilor juridice.

25.

În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ,

Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004). De altfel, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că, în aceste cazuri, legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare, sens în care este și jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu

Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004.

26.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența Curții Constituționale mai sus menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

27.

Pentru considerentele expuse, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Babylon Games - S.R.L. din București în Dosarul nr. 15.117/3/2016 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile

art. I pct. 47

[cu referire la

pct. 4 lit. C din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 ] din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2014

pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative și ale

art. II alin. (4) din Legea nr. 124/2015

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2014

pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 septembrie 2018.