Decizia nr. 719/2019
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și ale art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 567/2004 9 decembrie 2004 (prevederi anume) privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al …
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel-Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Bianca Drăghici
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și ale
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015
pentru completarea
Legii nr. 567/2004 , excepție ridicată de Gabriel George Drăgănescu în Dosarul nr. 22.521/3/2016 (număr în format vechi 7.390/2017) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.832D/2017.
2.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și asistat de domnul avocat Dan Lupașcu, având împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care susține că excepția de neconstituționalitate invocată îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de
art. 29 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și este întemeiată din perspectiva argumentelor ce vor fi prezentate. Astfel, se susține, în esență, că autorului excepției de neconstituționalitate, în anul 2016, i s-a stabilit o pensie în sistemul public de pensii în cuantum de 1.052 lei și i s-a respins cererea pentru acordarea pensiei de serviciu, în temeiul dispozițiilor
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 , lege care a reintrodus beneficiul pensiei de serviciu pentru personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și a modificat, în mod corespunzător,
Legea nr. 567/2004 . Se arată că
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015
a extins acest beneficiu și în cazul executorilor judecătorești pensionați anterior intrării în vigoare a
privind executorii judecătorești, în speță autorul excepției având o vechime de 28 de ani ca personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești. Se afirmă că, din interpretarea coroborată a textelor ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate rezultă că de pensia de serviciu beneficiază numai executorii judecătorești pensionați anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 188/2000 , nu și cei care și-au continuat activitatea. Ca atare, se apreciază că textele criticate, stabilind că dispozițiile
se aplică numai executorilor judecătorești pensionați anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 188/2000 , încalcă
art. 16
și
art. 1 alin. (5) din Constituția României , întrucât legiuitorul nu poate acționa arbitrar, ci trebuie să se supună
Constituției .
4.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, raportat la legătura dintre obiectul acesteia și fondul cauzei. Astfel, arată că dosarul în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate are ca obiect contestația formulată împotriva deciziei emise de Casa de Pensii a Municipiului București prin care s-a stabilit în favoarea autorului excepției pensia în sistemul public de pensii, însă decizia prin care s-a respins cererea pentru acordarea pensiei de serviciu nu a fost contestată în cauză. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepție de neconstituționalitate, întrucât legiuitorul are libertatea de a institui tratamente juridice diferite cu privire la stabilirea categoriei beneficiarilor pensiei și a cuantumului acesteia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5.
Prin Încheierea din 11 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 22.521/3/2016 (număr în format vechi 7.390/2017), Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și ale
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015
pentru completarea
Legii nr. 567/2004 . Excepția a fost ridicată de Gabriel George Drăgănescu în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 8.300 din 26.09.2016, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de pensionare.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, pe de o parte, soluția normativă statuată de
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015
distinge în mod nejustificat între persoanele care au avut statutul de executor judecătoresc (funcționând în cadrul instanțelor, ca personal al acestora) și au fost pensionate anterior intrării în vigoare a
privind executorii judecătorești și executorii judecătorești care au activat în temeiul
și s-au pensionat după intrarea în vigoare a acestui act normativ.
7.
Pe de altă parte, prevederea
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
distinge nejustificat între persoanele care au avut statut de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personal de specialitate criminalistică și personal care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor de executorii judecătorești care au activat în temeiul
și s-au pensionat după intrarea în vigoare a acestui act normativ.
8.
Se apreciază că exigența
art. 16 alin. (1) din Constituție
este încălcată, deoarece executorii judecătorești care au activat în temeiul
și s-au pensionat după intrarea în vigoare a acestui act normativ sunt exceptați nejustificat din sfera beneficiarilor pensiei de serviciu, chiar dacă: au avut același statut cu executorii judecătorești care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a
(numai aceștia beneficiind de pensie de serviciu); au funcționat ca personal al instanțelor, la fel ca persoanele care au avut statut de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
9.
Ca atare, autorul excepției consideră că tratamentul juridic diferit aplicabil executorilor judecătorești care au activat în temeiul
și s-au pensionat după intrarea în vigoare a acestui act normativ nu este justificat.
10.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază, pe de o parte, că textele de lege criticate sunt elaborate și adoptate cu respectarea
Constituției , având în vedere că nemulțumirea autorului excepției de neconstituționalitate constă în faptul că prin dispozițiile de lege criticate a fost stabilit un regim juridic distinct între executorii judecătorești care la data pensionării aveau statutul de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și executorii judecătorești care la data pensionării îndeplinesc funcția de executor judecătoresc în baza
Legii nr. 188/2000 , iar, pe de altă parte, între aceștia din urmă și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor. Or, aceste prevederi nu contravin dispozițiilor
art. 1 alin. (5)
și ale
art. 16 din Constituție . Totodată, instanța arată că autorul excepției nu explică în ce modalitate normele criticate ar conduce la primirea unor valențe neconstituționale din perspectiva încălcării principiului supremației legii, consacrat de
art. 1 alin. (3)
și
(5) din Constituție . Pe de altă parte, instanța consideră că aspectele criticate vizează probleme de aplicare a dispozițiilor
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
a căror soluționare revine instanțelor judecătorești.
11.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
12.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere că instanța de contencios constituțional nu poate analiza critici de neconstituționalitate ce urmăresc, în realitate, modificări legislative ale textelor legale în vigoare și care conțin propuneri de lege ferenda, întrucât controlul de constituționalitate semnifică verificarea conformității dispozițiilor legale criticate cu normele și principiile fundamentale invocate, în limita unor critici ce vizează evidențierea unui raport de contrarietate dintre acestea, și nu modificarea sau completarea textelor legale atacate în funcție de aprecierea subiectivă a autorului excepției.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015
pentru completarea
Legii nr. 567/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 10 iunie 2015, potrivit cărora:
–
Articolul 68
^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 : „Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la
art. 3 alin. (2) , personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la
art. 3^1 , precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.“;
–
Articolul II
alin. (3) din Legea nr. 130/2015 : „De prevederile prezentei legi, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de aceasta, beneficiază și executorii judecătorești, pensionați anterior intrării în vigoare a
privind executorii judecătorești, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu o vechime în funcție de cel puțin 20 de ani.“
16.
Curtea observă că
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
face trimitere la
art. 3 alin. (2)
din aceeași lege, potrivit căruia personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT.
17.
Autorul excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 1 alin. (5)
privind statul român și ale
art. 16 alin. (1)
referitor la egalitatea în drepturi.
18.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
supuse controlului de constituționalitate prevăd atât acordarea beneficiului pensiei de serviciu personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalului de specialitate criminalistică și personalului care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienilor criminaliști din cadrul parchetelor, cât și condițiile acordării acestui drept. De asemenea,
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 , criticat prin prezenta excepție, stabilește că, în situația îndeplinirii condițiilor impuse de
Legea nr. 130/2015 , de prevederile acesteia beneficiază și executorii judecătorești pensionați anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 188/2000 , cu o vechime în funcție de cel puțin 20 de ani.
19.
Din analiza înscrisurilor aflate la dosar Curtea reține că obiectul cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate îl reprezintă contestația formulată împotriva deciziei emise de Casa de Pensii a Municipiului București prin care s-a stabilit în favoarea autorului excepției pensia în sistemul public de pensii, iar nu decizia prin care s-a respins solicitarea referitoare la acordarea pensiei de serviciu.
20.
Astfel, având în vedere reglementările criticate raportate la obiectul cauzei în cadrul căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei în sensul dispozițiilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, conform cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Or, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului. În aceste condiții, având în vedere că obiectul cauzei în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate îl reprezintă contestația formulată împotriva deciziei emise de Casa de Pensii a Municipiului București prin care s-a stabilit în favoarea autorului excepției pensia în sistemul public de pensii, și nu decizia prin care s-a respins cererea pentru acordarea pensiei de serviciu în temeiul
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015 , Curtea va respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
și ale
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015
pentru completarea
21.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 68^5 alin. (1) din Legea nr. 567/2004
privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și ale
art. II alin. (3) din Legea nr. 130/2015
pentru completarea
Legii nr. 567/2004 , excepție ridicată de Gabriel George Drăgănescu în Dosarul nr. 22.521/3/2016 (număr în format vechi 7.390/2017) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.