Decizia nr. 758/2020

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Simina Popescu-Marin

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Ioan Todiroae în Dosarul nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.097D/2019.

2.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a transmis note scrise, prin care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate.

4.

Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.098D-1.102D/2019 și nr. 1.137D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Ioan Todiroae în dosarele nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) și nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019) ale Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și de Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

5.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

6.

Magistratul-asistent referă asupra cauzelor și arată că autorul excepției Ioan Todiroae a transmis la dosarele nr. 1.098D-1.102D/2019 note scrise prin care susține admiterea criticilor de neconstituționalitate.

7.

Având în vedere obiectul parțial identic al excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.098D-1.102D/2019 și nr. 1.137D/2019 la Dosarul nr. 1.097D/2019, care a fost primul înregistrat.

8.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu,

Decizia nr. 693 din 27 noiembrie 2014 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

9.

Prin încheierile din 15 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019), nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) și nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019), Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepțiile au fost ridicate de Ioan Todiroae cu prilejul soluționării apelurilor formulate împotriva unor sentințe pronunțate în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații electorale.

10.

Prin Sentința civilă nr. 51/AEPF, pronunțată în Dosarul nr. 12.845/3/2019, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Dragoș Marian Ene într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații împotriva unei candidaturi înregistrate la Biroul Electoral Central.

11.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece instituie restrângeri ale dreptului de a contesta candidaturile.

12.

Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007

nu contravin prevederilor

art. 53 alin. (1) din Constituție .

13.

Tribunalul București - Secția a III-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul a prevăzut un termen în care persoanele prevăzute la

alin. (2) al art. 20 din Legea nr. 33/2007 , respectiv orice persoană interesată, să poată contesta candidatura oricăruia dintre candidații înscriși pe listele de candidați din România pentru Parlamentul European. Numai legiuitorul are prerogativa de a stabili condițiile și termenul până la care trebuie contestată candidatura celor înscriși pentru alegerile parlamentare europene.

14.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

15.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

16.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

17.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins:

(2)

Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referință, alegătorii resortisanți, alegătorii comunitari, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile.

(...)

(4)

Împotriva hotărârii se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la Curtea de Apel București. Apelul se soluționează în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea este definitivă.“

18.

În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din

Constituție

cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 21

privind accesul liber la justiție,

art. 24

privind dreptul la apărare,

art. 52

privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică,

art. 53

privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și

art. 57

privind exercitarea drepturilor și a libertăților.

19.

Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007 , Curtea reține, cu titlu introductiv, că sistemul electoral este reglementat, potrivit

art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală , prin lege organică, astfel că

Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European reprezintă expresia normei constituționale indicate și, totodată, opțiunea legiuitorului în materie. Așadar, prevederile acestui act normativ se circumscriu cadrului constituțional general configurat de

art. 37

și

38 din Legea fundamentală

și reglementează, la nivelul legii organice, condițiile de desfășurare a alegerii membrilor din România în Parlamentul European, ca modalitate concretă de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales (a se vedea, în acest sens,

Decizia nr. 536 din 24 septembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 16 ianuarie 2020).

20.

Prevederile

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007

instituie reguli procedurale privind termenul, subiectele de drept care au posibilitatea de a contesta candidaturile și exercitarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a soluționat contestația privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European. Astfel, termenul de exercitare a apelului este de

24 de ore de la pronunțarea hotărârii Tribunalului București, iar soluționarea acestuia revine Curții de Apel București, în termen de două zile de la înregistrare, hotărârea fiind definitivă.

21.

În acest context, Curtea reține că dispozițiile legale criticate se aplică în mod egal tuturor destinatarilor normelor juridice, fără a institui discriminări pe considerente arbitrare. Prin urmare, criticile referitoare la încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile

art. 16 din Constituție

sunt neîntemeiate.

22.

În ceea ce privește invocarea dispozițiilor

art. 21

privind accesul liber la justiție, ale

art. 24

privind dreptul la apărare și ale

art. 53 din Constituție , Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat în mod constant (spre exemplu,

Decizia nr. 102 din 28 februarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 12 aprilie 2013) că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin

Constituție , a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual - nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite.

23.

Așa fiind, Curtea constată că procedura instituită prin textele de lege criticate are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, întrucât, în absența acesteia, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine în ceea ce privește raporturile juridice în materia alegerilor pentru Parlamentul European, afectând procesul electoral. Întregul proces de alegere a membrilor din România în Parlamentul European este caracterizat prin celeritate și tocmai aceasta este și rațiunea pentru care prevederile legale criticate stabilesc termenul pentru contestarea candidaturilor, termenul scurt, imperativ, pentru depunerea la instanță a apelului împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a soluționat contestația privind admiterea sau respingerea candidaturilor la alegerile pentru Parlamentul European și pentru soluționarea acestuia, hotărârea judecătorească fiind definitivă. În acest sens, Curtea observă că, potrivit

art. 69 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 , „Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului“.

24.

În același timp,

art. 126 alin. (2) din Constituție , potrivit căruia „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, precum și

art. 129 din Legea fundamentală , care prevede că, „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac (a se vedea, în acest sens,

Decizia Curții Constituționale nr. 693 din 27 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 26 ianuarie 2015).

25.

În aceste condiții, Curtea constată că instituirea prin prevederile legale criticate a unor reguli procedurale privind termenul de contestare a candidaturilor și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul București reprezintă expresia prevederilor constituționale anterior evocate, fără a îngrădi dreptul părților interesate de a se adresa unei instanțe judecătorești și de a beneficia de garanțiile care condiționează dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, prevăzute de

art. 21

și

24 din Constituție .

26.

Întrucât prevederile

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007

nu instituie restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea constată că dispozițiile

art. 53 din Legea fundamentală

nu au incidență în cauză.

27.

Referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale

art. 52

privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și ale

art. 57

privind exercitarea drepturilor și a libertăților, Curtea constată că prevederile de lege criticate, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, nu interferează cu conținutul normativ al dispozițiilor din Constituție enunțate.

28.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Todiroae în dosarele nr. 11.215/3/2019 (1.056/2019), nr. 11.230/3/2019 (1.051/2019), nr. 11.232/3/2019 (1.049/2019), nr. 11.233/3/2019 (1.055/2019), nr. 11.234/3/2019 (1.050/2019) și nr. 11.235/3/2019 (1.057/2019) ale Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și de Dragoș Marian Ene în Dosarul nr. 12.845/3/2019 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă și constată că prevederile

art. 20 alin. (2)

și

(4) din Legea nr. 33/2007

privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și Tribunalului București - Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.