Decizia nr. 757/2020
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) și ale art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decizia nr. 70/2022 31 octombrie 2022 referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 94 pct. 1 lit. k), art. 125, …
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Simina Popescu-Marin
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (1)
și ale
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Gabriela Ștefania Nuț în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (1.052/2019) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.040D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în realitate, criticile formulate vizează completarea dispozițiilor legale supuse controlului de constituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
4.
Prin Încheierea din 16 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (1.052/2019), Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (1)
și ale
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European. Excepția a fost ridicată de Gabriela Ștefania Nuț cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva unei sentințe pronunțate într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații electorale.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile
art. 16 alin. (1) din Legea nr. 33/2007
sunt neconstituționale în ceea ce privește semnăturile, mai exact sub aspectul nelegalității colectării de semnături de către persoana fizică ori juridică, în condițiile în care
privind măsuri de punere în aplicare a
Regulamentului (UE) 2016/679
al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE ( Regulamentul general
privind protecția datelor) stabilește măsurile necesare punerii în aplicare la nivel național a noului Regulament (GDPR), care prevede că nu trebuie să se opereze de către oricine și oricum cu datele personale ale persoanei vizate. De aceea, autoarea excepției arată că este necesară intervenția Curții Constituționale pentru a constata nelegalitatea lipsei calității de operator de date cu caracter personal ori de împuternicit la momentul colectării de semnături necesare la depunerea candidaturii independente.
6.
De asemenea, autoarea excepției susține că prevederile
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
sunt neconstituționale, deoarece nu includ candidații independenți și alegătorii autohtoni printre subiectele de drept care au posibilitatea de a contesta candidaturile. Prin urmare, de vreme ce alegătorul autohton, respectiv candidatul independent nu sunt prevăzuți de
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
alături de partidele politice, alegătorii resortisanți, alegătorii comunitari, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale, autoarea excepției consideră că se impune intervenția Curții Constituționale pentru a decide asupra constituționalității acestui articol ce reglementează procedura de contestare în fața instanțelor de judecată a deciziilor adoptate de Biroul Electoral Central (de admitere ori de respingere a candidaturilor) și categoria persoanelor care pot formula contestație.
7.
Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie reține că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (1)
și ale
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de
art. 29 din Legea nr. 47/1992
și consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor
art. 11 alin. (1) , ale
art. 21 alin. (1)
și ale
art. 53 alin. (1) din Constituție .
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 16 alin. (1)
și ale
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, având următorul cuprins:
–
Articolul 16
alin. (1) : „Pot propune liste de candidați numai partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, precum și alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi. Listele de candidați pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 60 de zile înainte de ziua de referință.“;
–
Articolul 20
alin. (2) : „Până la împlinirea a 45 de zile înainte de ziua de referință, alegătorii resortisanți, alegătorii comunitari, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale pot contesta candidaturile.“
12.
În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din
Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1)
și
(2)
privind egalitatea în drepturi,
art. 21
privind accesul liber la justiție, a rt. 53 alin. (1)
privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile
art. 8
privind protecția datelor cu caracter personal și ale
art. 20 privind egalitatea în fața legii din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 , Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci sesizează aspecte referitoare la posibila nerespectare a legislației referitoare la protecția datelor cu caracter personal. Or, asemenea susțineri nu pot face obiectul analizei în cadrul controlului de constituționalitate, având în vedere dispozițiile
art. 2 alin. (2)
și
(3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Sunt neconstituționale prevederile actelor (...), care încalcă dispozițiile sau principiile
Constituției “, și „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată (...)“. De asemenea, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut, de exemplu în
Decizia nr. 203 din 29 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 21 iunie 2004, că eventuala contradicție existentă între dispozițiile unor legi în vigoare nu intră sub incidența controlului de constituționalitate. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 , astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
14.
Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 , care, în opinia autoarei excepției, exclud candidații independenți și alegătorii autohtoni din categoria subiectelor de drept care pot contesta candidaturile, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată. Astfel, prevederile
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
stabilesc că alegătorii resortisanți pot contesta candidaturile, iar, potrivit
art. 5 alin. (2) din Legea nr. 33/2007 , „prin alegător resortisant se înțelege orice cetățean al României, cu domiciliul sau reședința în țară ori în străinătate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în conformitate cu dispozițiile prezentei legi“. Ca atare, din interpretarea coroborată a celor două norme juridice evocate rezultă că orice cetățean român, cu domiciliul sau reședința în țară ori în străinătate, care are dreptul de a alege, deci inclusiv candidatul independent, are posibilitatea de a contesta la Tribunalul București candidaturile pentru funcția de membru în Parlamentul European. De asemenea, Curtea observă că, potrivit
art. 20 alin. (4) din Legea nr. 33/2007 , împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul București se poate face apel, în termen de 24 de ore de la pronunțare, la Curtea de Apel București, iar apelul se soluționează în termen de două zile de la înregistrare, hotărârea fiind definitivă. În consecință, Curtea constată că prevederile legale criticate respectă dispozițiile privind egalitatea în drepturi și accesul liber la justiție, prevăzute de
art. 16 alin. (1)
și
(2)
și
art. 21 din Constituție .
15.
În final, întrucât prevederile
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
nu instituie restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, Curtea constată că dispozițiile
art. 53 din Legea fundamentală
nu au incidență în cauză.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 16 alin. (1) din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, excepție ridicată de Gabriela Ștefania Nuț în Dosarul nr. 11.064/3/2019 (1.052/2019) al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că prevederile
art. 20 alin. (2) din Legea nr. 33/2007
privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 22 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.