Regulamentul din 24 ianuarie 2021

Articolul 1

Articolul 2

Activitățile aeronautice militare în spațiul aerian național și pe teritoriul României sau pe timpul zborurilor internaționale, dincolo de frontierele României, sunt reglementate prin prezentul regulament,

Legea nr. 35/1990

privind

Statutul personalului aeronautic

din aviația militară a României, cu modificările și completările ulterioare,

Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian , reglementările Uniunii Europene aplicabile, tratatele internaționale la care România este parte și, după caz,

Convenția privind aviația civilă internațională , semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, la care România a aderat prin

Decretul nr. 194/1965 , cu amendamentele ulterioare, precum și prin alte acte normative în materie.

Articolul 3

Articolul 4

Pentru exercitarea competențelor stabilite prin

Legea nr. 21/2020 , Ministerul Apărării Naționale, denumit în continuare MApN, deleagă în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale și de autoritate aeronautică de stat unele atribuții specifice către Statul Major al Forțelor Aeriene, denumit în continuare SMFA, în calitate de Autoritate Aeronautică Militară Națională, denumită în continuare AAMN.

Articolul 5

AAMN are următoarele atribuții:

a)

elaborează reglementări specifice privind cadrul normativ și instituțional pentru desfășurarea activităților aeronautice militare cu aeronave de stat;

b)

elaborează reglementări specifice privind organizarea spațiului aerian național în colaborare cu organele specializate ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și asigură serviciile militare de supraveghere și control al utilizării spațiului aerian național;

c)

elaborează reglementări specifice pentru certificarea personalului aeronautic militar, a tehnicii aeronautice de stat, a infrastructurii și a agenților aeronautici care desfășoară activități aeronautice militare;

d)

elaborează reglementări specifice privind raportarea și investigarea evenimentelor de aviație militare;

e)

elaborează reglementări specifice privind siguranța și securitatea activităților aeronautice militare;

f)

elaborează reglementări specifice privind acțiunile de căutare-salvare pentru aeronavele de stat.

Articolul 6

Prezentul regulament stă la baza următoarelor reglementări privind activitățile aeronautice militare:

a)

manuale din domeniul aeronautic militar și reglementări aeronautice militare, denumite în continuare RAM, emise de către AAMN;

b)

proceduri aeronautice militare, denumite în continuare PAM, emise de către AAMN, pentru punerea în aplicare a actelor normative, actelor normative specifice sau RAM;

c)

precizări aeronautice militare, pentru punerea în aplicare a actelor normative, actelor normative specifice sau RAM;

d)

publicații aeronautice militare;

e)

programe-cadru de instrucție în zbor, denumite în continuare PCIZ, programe de instruire sau documente similare;

f)

proceduri de operare standard, denumite în continuare SOP.

Articolul 7

Activitățile care se desfășoară în cadrul procesului de elaborare și emitere a RAM emise de AAMN sunt următoarele:

a)

structura inițiatoare transmite șefului AAMN solicitarea de emitere a reglementării; această solicitare va fi avizată de structurile de specialitate cu responsabilități în implementarea și aplicarea prevederilor respectivei reglementări și de către directorul structurii executive a AAMN;

b)

șeful AAMN nominalizează structura desemnată cu elaborarea dacă constată necesitatea elaborării reglementării;

c)

structura desemnată cu elaborarea RAM stabilește colectivul de elaborare, proiectul de cuprins al reglementării, planul de activitate al colectivului de elaborare, termenele și responsabilitățile fiecărui membru în parte;

d)

la terminarea procesului de elaborare, structura desemnată înaintează raport de aprobare către șeful AAMN, cu avizele consultative ale structurilor implicate în implementarea prevederilor respectivei reglementări și avizul structurii juridice/AAMN;

e)

în situația în care prevederile reglementării sunt aplicabile și unei instituții sau structuri din afara MApN, se va solicita un aviz consultativ și de la respectiva instituție/structură înainte de emiterea reglementării.

Articolul 8

PAM:

a)

sunt emise pe baza actelor normative, actelor normative specifice sau a RAM;

b)

nu pot depăși limitele competenței instituite de reglementarea pe baza căreia au fost emise și nici nu pot contraveni principiilor și dispozițiilor acesteia;

c)

furnizează instrucțiuni detaliate cu privire la modalitatea în care se realizează conformarea cu prevederile reglementărilor specifice sau RAM;

d)

sunt secrete de stat, secrete de serviciu sau neclasificate, în funcție de informațiile deținute, și pot fi obligatorii pentru toți agenții aeronautici sau doar pentru o parte dintre aceștia;

e)

descriu procese sau activități aeronautice militare privind planificarea, organizarea, conducerea, controlul-evaluarea, pregătirea, executarea și analiza activităților aeronautice militare și activităților aeronautice militare conexe, operarea aeronavelor de stat în spațiul aerian național și pe teritoriul României sau pe timpul zborurilor internaționale, dincolo de frontierele României.

Articolul 9

Precizările aeronautice militare:

a)

sunt emise pe baza actelor normative, a actelor normative specifice sau RAM;

b)

nu pot depăși limitele competenței instituite de reglementarea pe baza căreia au fost emise și nici nu pot contraveni principiilor și dispozițiilor acesteia;

c)

clarifică anumite aspecte referitoare la aplicarea reglementărilor în vigoare;

d)

au un caracter urgent de emitere pentru reglementarea unui domeniu nereglementat sau au un caracter temporar sau limitat ca domeniu de reglementare până la emiterea unei reglementări specifice, RAM sau PAM, în funcție de situație.

Articolul 10

Publicațiile aeronautice militare sunt:

a)

publicația de informare aeronautică militară, denumită în continuare MIL AIP;

b)

notificări pentru aviatori - Notice to Airmen, denumite în continuare NOTAM;

c)

circularele de aeronautică militară, denumite în continuare CAM;

d)

buletinele de informare, denumite în continuare BI;

e)

circulare de siguranță aeronautică.

Articolul 11

Articolul 12

Cerințele privind formatul și procesul de elaborare și emitere a RAM, PAM și publicațiilor aeronautice militare se stabilesc de către AAMN, printr-o PAM.

Articolul 13

Articolul 14

Difuzarea reglementărilor și publicațiilor aeronautice se face de către emitent tuturor instituțiilor și structurilor care desfășoară sau participă la activități aeronautice militare sau activități aeronautice militare conexe.

Articolul 15

Articolul 16

Articolul 17

Trecerea personalului navigant pe o altă categorie, un alt tip sau variantă de aeronavă se aprobă de către șeful AAMN la solicitarea comandantului/șefului unității militare, instituției/structurii în care personalul își desfășoară activitatea. Criteriile de selecționare și admitere la zbor pe un nou tip/variantă de aeronavă se stabilesc prin RAM.

Articolul 18

Articolul 19

Articolul 20

Articolul 21

Personalul navigant poate îndeplini la bordul aeronavelor o funcție corespunzătoare cu nivelul de instruire, calificările și specialităților pe care le deține.

Articolul 22

Pilotul are următoarele responsabilități:

a)

să cunoască caracteristicile tehnico-tactice ale aeronavei pe care zboară și să respecte normele de exploatare ale acesteia la sol și în zbor;

b)

să cunoască și să aplice toate prevederile reglementărilor referitoare la executarea zborului în spațiul aerian al României, precum și regulile pentru executarea zborurilor internaționale;

c)

să cunoască regulile, procedeele și acțiunile de salvare - parașutare, catapultare, supraviețuire, în toate condițiile de timp, stare a vremii și teren, executând antrenamente în acest sens;

d)

să cunoască și să respecte prevederile normelor de exploatare ale aerodromului și ale poligonului de tragere utilizat;

e)

să execute întocmai ordinele primite de la unitățile de conducere, dirijare și control al traficului aerian, cu excepția cazurilor în care astfel de ordine afectează siguranța zborului sau a pasagerilor, acțiunile pe care urmează să le efectueze în aceste cazuri fiind raportate unităților de conducere, dirijare și control al traficului aerian;

f)

să își perfecționeze cunoștințele și deprinderile în executarea zborului și pentru întrebuințarea în luptă a aeronavei;

g)

să cunoască procedurile operaționale, gestionarea resurselor, să planifice combustibilul pentru zbor, să cunoască și să evalueze corect condițiile meteorologice în care se execută zborul;

h)

să execute controlul aeronavei înaintea fiecărei misiuni de zbor;

i)

să execute misiuni de zbor numai dacă agregatele, instalațiile și aparatura de la bordul aeronavei funcționează normal, cu excepția cazului în care aeronava este operată în conformitate cu lista minimă cu echipamente - Minimum Equipment List, denumită în continuare MEL, sau Master Minimum Equipment List, denumită în continuare MMEL;

j)

să cunoască în permanență poziția aeronavei, să aibă cunoștințe de navigație și să aplice procedurile aferente folosind inclusiv repere vizuale și mijloace de radionavigație;

k)

să consemneze în fișa aeronavei constatările cu privire la funcționarea acesteia;

l)

să cunoască procedurile normale și de urgență, inclusiv simularea unor defecțiuni ale echipamentelor aeronavei;

m)

să consemneze corect datele în documentele de evidență personală a zborului.

Articolul 23

Când la bordul aeronavei se află două sau mai multe persoane cu atribuții pentru operarea aeronavei sau a echipamentelor acesteia, acestea constituie un echipaj.

Articolul 24

Echipajul este condus de un pilot comandant, denumit în continuare PC, numit din rândul piloților cu nivelul de instruire în zbor corespunzător misiunii pe care o execută. PC este desemnat pentru fiecare misiune de către comandantul escadrilei/similar sau de către comandantul unității militare de aviație.

Articolul 25

Articolul 26

Copilotul, denumit în continuare CP, membru al echipajului, este subordonat PC, are obligațiile generale prevăzute pentru pilot la

art. 22

și alte atribuții la bord specifice postului de pilotaj pe care îl ocupă, având un nivel de instruire în zbor corespunzător misiunii/exercițiului de executat și condițiilor de executare a zborului și care în situații deosebite poate înlocui PC în zbor, dacă acesta intră în incapacitate psihică sau fizică de a-și îndeplini atribuțiile. Toate manevrele pe care urmează să le execute la bordul aeronavei le raportează PC.

Articolul 27

Navigatorul de bord este subordonat PC și este obligat:

a)

să cunoască caracteristicile tehnico-tactice ale aeronavei;

b)

să exploateze corect aparatura de navigație, bombardament, de parașutare/delestare și aerofotografiere de la bord;

c)

să cunoască regulile de zbor în spațiul aerian al României și în afara granițelor;

d)

să determine cu precizie poziția actuală și viitoare a aeronavei;

e)

să efectueze rapid și precis calculele de navigație, de bombardament, de aerofotografiere aeriană și de parașutare/delestare;

f)

să cunoască în orice moment cantitatea de combustibil rămasă la bordul aeronavei, durata de zbor până la aterizare și autonomia de zbor a aeronavei;

g)

să întocmească toate documentele de navigație necesare îndeplinirii misiunii;

h)

să cunoască modul de executare a zborului, situația terestră și aeriană și să aprecieze corect condițiile meteorologice;

i)

să cunoască raionul/zona de parașutare/delestare;

j)

să fie în măsură să mențină legătura bilaterală sigură cu unitățile de trafic aerian în dirijarea cărora se află;

k)

să își perfecționeze permanent cunoștințele și deprinderile practice necesare îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin la bordul aeronavei.

Articolul 28

Tehnicianul/Inginerul de bord și/sau specialistul cu încărcarea și centrajul, pe timpul executării misiunii, sunt/este subordonați/subordonat PC, răspund/răspunde de pregătirea pentru zbor a aeronavei și sunt/este obligați/obligat:

a)

să cunoască caracteristicile tehnico-tactice ale aeronavei pe care zboară, construcția, funcționarea și regulile de exploatare ale tuturor instalațiilor acesteia;

b)

să participe la pregătirea aeronavei pe care zboară și să raporteze ierarhic defecțiunile și neregulile constatate pentru a se lua măsuri în vederea înlăturării lor;

c)

să cunoască în orice moment resursa aeronavei, motoarelor, elicelor și agregatelor;

d)

să supravegheze și să participe la încărcarea corectă a aeronavei, în limitele de centraj și de greutate stabilite, asigurând dispunerea și fixarea corectă a încărcăturii la bord;

e)

să controleze funcționarea motoarelor, instalațiilor și agregatelor la sol și în timpul zborului;

f)

să raporteze PC neregulile constatate și să ia măsurile necesare pentru remedierea eventualelor defecțiuni;

g)

să execute toate manevrele la ordinul PC sau cu aprobarea acestuia și să raporteze de executarea lor;

h)

să își perfecționeze permanent cunoștințele profesionale și deprinderile tehnice;

i)

în misiuni independente, să execute pregătirea pentru zbor a aeronavei.

Articolul 29

Ceilalți membri ai echipajului execută sarcinile ce le revin la bordul aeronavei, în conformitate cu atribuțiile funcției/postului în echipaj și deciziile PC.

Articolul 30

Articolul 31

Evaluatorii, examinatorii, evaluatorii superiori de la bordul aeronavei se numesc din rândul personalului navigant care deține calificarea de instructor de zbor și este desemnat să participe la evaluările sau examinările piloților sau ale echipajelor. Pe timpul desfășurării evaluărilor sau a examinărilor evaluatorii, examinatorii sau evaluatorii superiori execută activități aeronautice militare în calitate de instructor de zbor.

Articolul 32

Articolul 33

Clasificarea pe tipuri și categorii a aeronavelor de stat este prevăzută în

anexa nr. 3 .

Articolul 34

Articolul 35

Articolul 36

Aeronavele de stat, motoarele și elicele acestora trebuie să dețină un certificat de tip, care să acopere produsul complet, inclusiv toate piesele și echipamentele instalate pe acesta. Cerințele specifice privind certificarea de tip, emiterea certificatelor de tip, precum și stabilirea categoriilor sau tipurilor de aeronave de stat care pot fi utilizate fără să dețină aceste certificate se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

Articolul 37

Articolul 38

Fiecare parașută utilizată de personalul aeronautic militar în spațiul aerian național trebuie să dețină un document de admisibilitate la salt. Tipul documentelor de admisibilitate la salt, cerințele de emitere a acestor documente și stabilirea categoriilor de parașute care pot fi utilizate fără să dețină un document de admisibilitate la salt se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

Articolul 39

AAMN poate recunoaște sau valida certificatele, licențele, aprobările sau alte documente echivalente, eliberate de către alte autorități aeronautice, produselor, pieselor, echipamentelor, personalului și organizațiilor din domeniul aeronautic, conform RAM emisă de AAMN.

Articolul 40

Admiterea la zbor a aeronavelor de stat se face numai dacă acestea sunt disponibile din punct de vedere tehnic, au fost pregătite pentru zbor și dacă unitatea, în dotarea căreia se află, dispune de următoarele documente:

a)

certificatul de înmatriculare;

b)

certificatul de navigabilitate sau un document de certificare echivalent;

c)

livretele aeronavei și ale motorului/motoarelor;

d)

instrucțiunile de exploatare și manualele de pilotaj;

e)

instrucțiunile de mentenanță.

Articolul 41

Articolul 42

Toate aeronavele de stat care operează în spațiul aerian național trebuie să dețină la bord un dispozitiv funcțional care să se activeze în caz de urgență. Cerințele privind înregistrarea și gestionarea dispozitivelor de localizare în caz de urgență, precum și stabilirea categoriilor sau tipurilor de aeronave de stat care pot opera fără a deține un dispozitiv de localizare în caz de urgență se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

Articolul 43

Orice aeronavă de stat care efectuează un zbor în spațiul aerian național trebuie să aibă la bord dispozitive/echipamente de identificare a poziției aeronavei în zbor. Cerințele privind înregistrarea și gestionarea dispozitivelor/echipamentelor de identificare a poziției aeronavelor în zbor, precum și stabilirea categoriilor sau tipurilor de aeronave de stat care pot opera în spațiul aerian național fără a deține un dispozitiv/echipament de identificare a poziției aeronavei în zbor se stabilesc prin RAM emise de AAMN.

Articolul 44

Agentul aeronautic care operează aeronava de stat poartă întreaga responsabilitate pentru asigurarea navigabilității aeronavei și are obligația de a o retrage de la zbor de îndată ce vreuna din condițiile în care a fost eliberat certificatul de navigabilitate nu mai este îndeplinită.

Articolul 45

Articolul 46

Sunt interzise următoarele activități:

a)

transportul de persoane la bordul aeronavelor prevăzute cu scaune de catapultare, dacă acestea nu au fost instruite asupra modului de utilizare a mijloacelor de salvare și asupra particularităților zborului la mare altitudine;

b)

transportul pasagerilor la bordul aeronavelor care execută zboruri tehnice, cu excepția specialiștilor în verificarea aeronavelor sau produselor de aviație în zbor, cu atribuții în determinarea și consemnarea parametrilor de funcționare a acestora;

c)

intervenția în deciziile și acțiunile echipajului a oricărei persoane de la bord care nu are calitatea de membru al acestuia.

Articolul 47

Pe timpul activităților în comun cu aeronave de stat străine, solicitarea sau acceptarea invitației privind accesul la bordul aeronavelor de stat străine și transportul personalului militar și civil și materialelor se aprobă de către șeful SMCFA, șeful instituției sau al structurii căreia îi aparține personalul.

Articolul 61

Misiunea de zbor reprezintă întreaga activitate a pilotului/echipajului desfășurată de la luarea în primire a aeronavei până la predarea acesteia sau până când autoritatea în drept eliberează PC de atribuțiile ce îi revin în legătură cu misiunea și aeronava de stat încredințată.

Articolul 62

Timpul de zbor reprezintă:

a)

durata deplasărilor executate pe suprafața căilor de rulaj prin autopropulsie în scopul executării misiunii de zbor cumulată cu timpul de evoluție al aeronavei în aer, pentru aeronavele cu aripă fixă;

b)

durata cuprinsă între momentul începerii rotirii rotorului portant până la oprirea acestuia, pentru aeronavele cu aripă rotativă.

Articolul 63

Zborul aeronavelor de stat se clasifică după scopul acestuia, teritoriul survolat, înălțimea și viteza de zbor, timpul și condițiile meteorologice în care se execută, gradul de utilizare a informațiilor furnizate de echipamentele de la bordul aeronavelor pentru determinarea poziției sau a traiectului aeronavei în spațiu, numărul aeronavelor, mediul și relieful survolat și prevederile standardelor de instrucție.

Articolul 64

Articolul 65

În funcție de teritoriul survolat, zborul se clasifică în:

a)

zbor intern, zborul executat fără depășirea frontierei de stat;

b)

zbor internațional, zborul executat cu depășirea frontierei de stat.

Articolul 66

După înălțime, zborul se clasifică în:

a)

zbor razant între 0 și 100 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 0 și 50 m pentru aeronave cu aripă rotativă;

b)

zbor la înălțimi mici, zborul executat între 101 m și 1.000 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 51 m și 200 m pentru aeronave cu aripă rotativă;

c)

zbor la înălțimi medii, zborul executat între 1.001 m și 4.000 m, pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv între 201 m și 2.500 m pentru aeronave cu aripă rotativă;

d)

zbor la înălțimi mari, zborul executat între 4.001 m și 10.000 m pentru aeronave cu aripă fixă, respectiv la înălțimi mai mari de 2.500 m până la plafonul practic pentru aeronave cu aripă rotativă;

e)

zbor stratosferic, zborul executat între 10.000 m și 35.000 m.

Articolul 67

În funcție de viteză, zborul se clasifică în:

a)

zbor cu viteză mică, zborul executat cu viteză până la 0,4 Mach;

b)

zbor cu viteză subsonică, zborul executat cu viteză între 0,4 și 0,9 Mach;

c)

zbor cu viteză transsonică, zborul executat cu viteză între 0,9 și 1,1 Mach;

d)

zbor cu viteză supersonică, zborul executat cu viteză între 1,1 și 5 Mach;

e)

zbor cu viteză hipersonică, zborul executat cu viteză peste 5 Mach.

Articolul 68

În funcție de timpul de executare, zborul se clasifică în:

a)

zbor de zi, zborul executat între răsăritul și apusul soarelui;

b)

zbor de noapte, zborul executat între momentul apusului și momentul răsăritului soarelui;

c)

zbor mixt, zborul începe ziua și se termină noaptea sau începe noaptea și se termină ziua.

Articolul 69

Planificarea, organizarea și executarea tuturor zborurilor se fac folosind ora timpului universal coordonat - Universal Time Coordinated, denumit în continuare UTC, cu excepția misiunilor din cadrul serviciului de luptă pentru care reglementările în vigoare prevăd utilizarea orei locale.

Articolul 70

În funcție de regulile folosite și de gradul de utilizare a informațiilor furnizate de echipamentele de la bordul aeronavelor pentru determinarea poziției sau a traiectului aeronavei în spațiu, zborul se clasifică în:

a)

zbor cu respectarea regulilor de zbor la vedere - Visual Flight Rules, denumite în continuare VFR, când determinarea poziției aeronavei în spațiu și controlul evoluției acesteia se realizează vizual de către echipajul acesteia în raport cu solul;

b)

zbor cu respectarea regulilor de zbor instrumental - Instrumental Flight Rules, denumite în continuare IFR, când determinarea poziției aeronavei în spațiu și controlul evoluției acesteia se realizează cu ajutorul echipamentelor de bord și de sol.

Articolul 71

După condițiile meteorologice în care se desfășoară, zborul se clasifică în:

a)

zbor în condiții meteorologice pentru zborul la vedere - Visual Meteorological Conditions, denumite în continuare VMC, asimilat zborului de zi sau de noapte în condiții meteorologice normale;

b)

zbor în condiții meteorologice pentru zborul instrumental - Instrument Meteorological Conditions, denumite în continuare IMC, asimilat zborului de zi sau de noapte în condiții meteorologice grele.

Articolul 72

După numărul aeronavelor care participă la misiune, zborul este:

a)

individual;

b)

în formație.

Articolul 73

Articolul 74

În funcție de prevederile standardelor de instrucție și a personalului navigant necesar la bordul aeronavei, zborul poate fi:

a)

cu un singur pilot;

b)

în echipaj - cu unul sau doi piloți, plus alți membri ai echipajului, în funcție de caracteristicile constructive ale aeronavei și/sau misiunea de zbor;

c)

fără pilot la bordul aeronavei din compunerea sistemelor de aeronave fără pilot la bord, denumite în continuare UAS.

Articolul 75

În funcție de scopul zborului, privind instruirea sau menținerea antrenamentului, acesta poate fi:

a)

zbor în dublă comandă, care se execută asistat de instructorul de zbor în scop de instrucție/școală sau de evaluare. Instructorul de zbor poate fi: în aceeași aeronavă și zborul se va considera zbor în echipaj sau în altă aeronavă, în formație cu pilotul instruit;

b)

zbor în simplă comandă, care se execută cu un singur pilot sau cu copilot.

Articolul 76

PC nu permite niciunei persoane să utilizeze la bordul aeronavelor de stat dispozitive electronice portabile, care pot afecta negativ performanțele sistemelor și echipamentelor aeronavei, și ia toate măsurile necesare în acest scop.

Articolul 77

Transportul bunurilor periculoase pe calea aerului se desfășoară în conformitate cu prevederile anexei nr. 18 la Convenția de la Chicago.

Articolul 78

Articolul 79

Zborul deasupra zonelor dens populate sau deasupra adunărilor de oameni organizate în aer liber se execută cu respectarea prevederilor Legii nr. 21/2020 și a reglementărilor subsecvente acesteia.

Articolul 80

Survolul zonelor de control de aerodrom este permis la o înălțime de minimum 600 m față de sol sau 300 m peste înălțimea turului de pistă, în interiorul unui perimetru situat, astfel:

a)

la 5 km față de axul pistei, când zborul se execută paralel cu axul pistei;

b)

la 7 km față de pragul pistei, când zborul se execută perpendicular pe axul pistei.

Articolul 81

Rezerva minimă de combustibil pentru un zbor trebuie să fie suficientă pentru a permite aeronavelor să zboare până la destinație și, la nevoie, până la aerodromul de rezervă și să execute procedura de apropiere, aterizarea și rulajul până la locul de oprire a motoarelor/platforma de staționare.

Articolul 82

În cazul zborului VFR, piloții sunt direct responsabili de menținerea distanțelor sau intervalelor dintre aeronava proprie și alte aeronave și de asigurarea condițiilor care să le permită o rezervă suficientă de spațiu și timp pentru a vedea și evita alte aeronave din trafic, precum și pentru a evita obstacolele de la sol, pe timp de zi sau noapte.

Articolul 83

Articolul 84

Zborul în IMC, cu caracteristici inferioare condițiilor meteorologice minime pentru zborul la vedere, zborul în spațiul aerian clasă A, zborul pe căile aeriene sub controlul unităților ATC civile, zborul la viteze supersonice, zborul în stratosferă sau zborul cu cabina acoperită se execută obligatoriu după IFR.

Articolul 85

Se consideră zbor în IMC zborul executat în cel puțin una din condițiile meteorologice stabilite prin RAM emise de AAMN.

Articolul 86

Trecerea de la zborul IFR la zborul VFR se face la inițiativa pilotului, care comunică unității ATC această schimbare.

Articolul 87

Pentru executarea unui zbor cu furnizarea serviciilor civile de navigație aeriană este necesară o calificare profesională validă pentru acest tip de zbor.

Articolul 88

Personalul navigant este admis la zborul în IMC, în simplă comandă/de antrenament, numai după executarea zborului instrumental de evaluare/examinare și obținerea calificativului prevăzut în PCIZ.

Articolul 89

Aeronavele sunt admise la executarea zborului instrumental în conformitate cu RAM emise de AAMN.

Articolul 90

Se pot utiliza planuri de zbor după IFR, până la un punct de pe ruta de zbor sau un punct dintr-o procedură de apropiere cunoscută, de la care se anticipează existența VMC, de unde zborul poate fi continuat după VFR.

Articolul 91

Zborul UAV se execută ca trafic aerian general - General Air Traffic, denumit în continuare GAT, sau trafic aerian operațional - Operational Air Traffic, denumit în continuare OAT, respectându-se cu strictețe regulile de zbor corespunzătoare spațiului aerian în care se execută misiunea.

Articolul 92

Operarea UAV se face în conformitate cu manualele de operare în zbor ale producătorilor și/sau cu SOP, elaborate conform specificului fiecărui tip de UAV în parte avizate de structura desemnată de AAMN.

Articolul 93

În funcție de clasa și metodele de lansare/decolare și recuperare/aterizare, UAS pot fi utilizate și în zone sau terenuri de zbor sumar amenajate conform instrucțiunilor furnizate de producător, care nu necesită certificarea lor de către AAMN.

Articolul 94

Clasificarea UAV și caracteristicile generale aferente platformelor aeriene sunt prevăzute în tabelul din anexa nr. 3.

Articolul 95

Articolul 96

Zborul UAV în spațiul aerian național trebuie să respecte condițiile, restricțiile și limitările tehnico-operaționale, inclusiv de masă, stabilite pentru astfel de zboruri prin RAM emise de AAMN.

Articolul 97

Articolul 98

Articolul 99

În funcție de distanța dintre aeronave, dispozitivele de zbor pot fi:

a)

strânse, cu eșalonări sub 50 m;

b)

largi, cu eșalonări între 51 și 2000 m, cu legătură vizuală;

c)

dispersate, cu eșalonări peste 2000 m, cu sau fără legătură vizuală.

Articolul 100

Configurația dispozitivului unei formații de aeronave în zbor se stabilește în conformitate cu procedurile de operare și manualele de zbor și este corelată cu cerințele operaționale.

Articolul 101

Piloții din cadrul formației sunt:

a)

lider de formație, care reprezintă pilotul comandant desemnat pentru conducerea în zbor a tuturor piloților/echipajelor aeronavelor care compun formația și poartă răspunderea pentru executarea cu succes a misiunii încredințate;

b)

cap de formație, care reprezintă pilotul comandant desemnat pentru a zbura în partea frontală a formației și care poartă răspunderea pentru menținerea dispozitivului cu alte formații și pentru precizia și siguranța zborului;

c)

coechipieri, care reprezintă piloții comandanți ai celorlalte aeronave din cadrul formației și poartă răspunderea deconflictării față de capul de formație și față de alte aeronave din aceeași formație.

Articolul 102

Regulile privind zborul tactic în formație sunt precizate în PCIZ și în PAM. Specificații suplimentare privind executarea zborului tactic în formație se pot face și de către comandanții/șefii care conduc activitățile respective.

Articolul 103

În cazul zborului în formații mixte de aeronave, cu cel puțin două tipuri de aeronave, piloții execută înainte de zbor un briefing detaliat care cuprinde toate aspectele zborului în formație, particularitățile aeronavelor participante, limitările și riscurile ce afectează zborul, procedurile de apropiere și intrare în formație, eșalonarea și deconflictarea aeronavelor în cadrul formației.

Articolul 104

Articolul 105

Articolul 106

Planificarea, organizarea, conducerea și desfășurarea zborului cu realimentare în aer se desfășoară în baza prevederilor actelor normative specifice care implementează acordurile de standardizare NATO aplicabile.

Articolul 107

Zborul cu realimentare în aer se execută în zonele rezervate în acest scop sau pe traiectele aprobate.

Articolul 108

Condițiile aplicabile piloților pentru zborul cu realimentare în aer sunt stabilite în conformitate cu reglementările aplicabile pentru astfel de misiuni.

Articolul 109

Aeronavele de stat românești pot zbura noaptea după reguli VFR sau IFR, în funcție de dotarea aeronavei, de spațiul aerian folosit și condițiile meteorologice în care se execută zborul.

Articolul 110

Piloții sunt admiși la executarea zborului de noapte în simplă comandă sau de antrenament, în calitate de pilot comandant sau copilot, numai după ce au fost calificați pentru zborul instrumental, în conformitate cu prevederile manualelor/programelor de instruire în zbor.

Articolul 111

Sunt admise la zborul de noapte numai aeronavele echipate cu instalații de iluminare interioară și exterioară corespunzătoare, cu excepția UAV pentru care este necesară numai instalație de iluminare exterioară.

Articolul 112

Articolul 113

Decolarea și aterizarea aeronavelor noaptea se admit de pe terenurile de zbor certificate pentru exploatarea de noapte sau de pe alte terenuri în situația folosirii NVD, cu excepția UAV în condițiile stabilite prin RAM de AAMN.

Articolul 114

Verificarea aeronavelor, mijloacelor de asigurare, precum și dispunerea mijloacelor pentru asigurarea zborului de noapte se realizează numai în condiții de iluminare adecvată pentru executarea activităților.

Articolul 115

Tractarea și rulajul aeronavelor pe timpul nopții se execută cu lămpile de poziție în funcțiune sau cu semnalizarea luminoasă la capetele planurilor.

Articolul 116

Articolul 117

În cazul executării procedurii de ratare a aterizării, proiectoarele se sting numai după ce aeronava a atins înălțimea de siguranță.

Articolul 118

Zborul de noapte se execută sub control radar, exceptând zborul elicopterelor și avioanelor de categoria a IV-a, pentru care se admite numai legătură radio bilaterală permanentă cu unitatea ATC.

Articolul 119

Articolul 120

Piloții sunt admiși la zborul în stratosferă după ce și-au însușit tehnica pilotajului instrumental pe aeronavele pe care se instruiesc.

Articolul 121

Pentru executarea zborului în stratosferă sau cu viteză supersonică, piloții/echipajele trebuie să fie echipați/echipate conform prevederilor manualelor de instrucție și instrucțiunilor de exploatare ale aeronavelor.

Articolul 122

Articolul 123

Zonele rezervate sau traiectele destinate zborului la înălțimi mici sau zborului razant sunt stabilite și autorizate astfel încât să se asigure evitarea zonelor dens populate sau a adunărilor de oameni organizate în aer liber.

Articolul 124

Admiterea piloților la zborul la înălțimi mici și la zborul razant se execută în conformitate cu prevederile PCIZ.

Articolul 125

La planificarea zborurilor razante, comandanții și piloții trebuie să ia în considerare inclusiv situația ornitologică, obstacolarea din zona respectivă și condițiile de iluminare/vizibilitate.

Articolul 126

Zborul razant cu formația se execută numai cu supraplasarea coechipierilor.

Articolul 127

Pornirea rotorului/rotoarelor elicopterului se face numai atunci când la bord se găsește echipajul minim prevăzut în manualul de zbor.

Articolul 128

Rulajul elicopterului la sol este permis numai când suprafața terenului este netedă și solul tare. Dacă suprafața terenului este accidentată, cu permisiunea controlorului de trafic aerian de la terenul de zbor respectiv, se execută rulaj aerian la înălțimea de siguranță.

Articolul 129

În cadrul misiunilor planificate, decolarea și aterizarea de pe/pe terenul/suprafața de apă altul/alta decât un aerodrom certificat, unde nu există o unitate ATC, se execută la aprecierea și decizia PC.

Articolul 130

Decolarea sau aterizarea de pe/pe locurile de staționare se permite numai dacă acestea sunt degajate și curate, iar distanța între elicoptere, măsurată între centrele rotoarelor portante, este de minimum două diametre ale rotorului portant cel mai mare.

Articolul 131

Aterizarea pe o platformă sau un teren necunoscut se execută conform instrucțiunilor specifice, cu respectarea măsurilor de siguranță aeriană.

Articolul 132

Aterizarea/Decolarea elicopterelor pe/de pe terenuri de decolare-aterizare înconjurate de obstacole, cum ar fi arbori, construcții sau rețele electrice, se execută numai la o greutate totală a aeronavei care să asigure zborul staționar fără efect de sol și executarea procedurilor de urgență în cazul opririi necomandate a unui motor.

Articolul 133

Aterizarea/Decolarea elicopterelor pe/de pe terenul/suprafața de apă, altul/alta decât un teren de zbor certificat, se face:

a)

dacă misiunea de zbor a fost autorizată astfel și locul ales asigură executarea în siguranță a manevrei pentru aterizare/decolare;

b)

în cazul apariției unor situații de urgență la bord;

c)

preventiv, dacă aparatele de bord indică o funcționare anormală sau elemente neobișnuite ale elicopterului, fără a aștepta confirmarea defecțiunii;

d)

în cazul în care evoluția situației meteorologice pune în pericol siguranța zborului.

Articolul 134

În cazul necesității executării unei aterizări de urgență în afara unui teren de zbor, PC raportează unității ATC sub controlul căreia se află, direct, prin intermediul unei aeronave aflate în zbor sau prin intermediul mijloacelor publice de comunicații, indicând: locul și ora aterizării, cauzele aterizării de urgență, necesitățile de ajutor, situația pasagerilor, echipajului și a elicopterului.

Articolul 135

Articolul 136

Se admit la executarea zborului deasupra mării numai piloții/echipajele și aeronavele echipate corespunzător pentru aceasta. Este obligatorie purtarea costumului de protecție termică, în funcție de temperatura apei mării și distanța față de țărm, conform reglementărilor în vigoare, cu excepția aeronavelor cu aripă fixă multimotor.

Articolul 137

Înainte de executarea zborului deasupra mării cu aeronave de transport, PC face instruirea pasagerilor privind modul de acțiune în caz de amerizare forțată și folosirea mijloacelor de salvare individuale și colective de la bordul aeronavei.

Articolul 138

Articolul 139

În situația în care cerințele operaționale o permit, înălțimile de zbor deasupra întinderilor de apă se stabilesc astfel încât să se asigure legătura radio bilaterală permanentă, precum și timpul necesar pentru punerea în stare de operativitate a mijloacelor de salvare de la bord.

Articolul 140

La ieșirea deasupra întinderilor de apă, PC este obligat să verifice starea echipamentelor de flotabilitate și să informeze unitatea ATC, sub al cărei control se găsește altitudinea planificată, despre numărul de persoane la bord și autonomia, dacă nu au fost prevăzute în planul de zbor.

Articolul 141

Articolul 142

Atunci când elicopterul este îmbarcat pentru o perioadă determinată, în vederea executării unui program de instrucție sau participării la o misiune sau operație de lungă durată, la bordul navei cu capabilități port-elicopter se constituie serviciul de luptă aviație, elicopterul îmbarcat având statut de aeronavă organică. Toate activitățile de pregătire a zborului, de conducere și de control al spațiului aerian, decolările, apuntările, refacerea capacității de zbor și de luptă, asigurarea zborului și mentenanța se execută la bord cu personalul de specialitate încadrat în serviciul de luptă aviație, cu sprijinul personalului de conducere, unitatea ATC și de asigurare din echipajul navei.

Articolul 143

Componența serviciului de luptă aviație este stabilită pentru fiecare perioadă de îmbarcare/misiune în parte în funcție de condițiile de operare, durata și intensitatea acestora și resursa de elicopter planificată a fi întrebuințată în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

Articolul 144

Misiunile de parașutare se execută cu respectarea prevederilor prezentului regulament, a PCIZ, a programelor-cadru de instrucție a parașutării, a regulamentelor, a manualelor pentru instrucția de parașutare și a manualelor de zbor ale aeronavelor.

Articolul 145

Articolul 146

Zborurile executate în folosul operatorilor economici se desfășoară pe baza convențiilor și contractelor încheiate de către MApN/ministerele sau instituțiile care dețin aeronave de stat cu beneficiarii acestor zboruri.

Articolul 153

Articolul 154

Asigurarea de navigație a zborului reprezintă ansamblul de măsuri ce se iau de către personalul cu atribuții de conducere a zborului și de către piloți/echipaje/operatori UAV în scopul desfășurării cu precizie a navigației aeriene pe timpul executării misiunilor și cuprinde:

a)

punerea la dispoziția personalului aeronavigant, a navigatorilor de sol și a unităților ATC a informațiilor, documentației, materialelor și aparaturii necesare pentru executarea zborului și controlul traficului aerian operațional;

b)

precizarea sistemelor terestre de navigație aeriană ce vor fi folosite pentru activitatea de zbor respectivă;

c)

indicarea procedurilor pentru coordonarea și transferul controlului traficului aerian;

d)

precizarea procedurilor de îndepărtare de aerodrom, de adunare/rupere a formațiilor și de apropiere pentru aterizare;

e)

precizarea traiectelor, zonelor de lucru alocate pentru îndeplinirea misiunilor de zbor;

f)

pregătirea echipamentelor de navigație aeriană de la bordul aeronavelor, încărcarea și verificarea hărților digitale;

g)

verificarea personalului navigant asupra cunoașterii și încărcării la bord a datelor de lucru ale sistemelor terestre de navigație aeriană și asupra modului de folosire a acestora;

h)

monitorizarea personalului navigant și a navigatorilor de sol pe timpul pregătirii și executării misiunilor de zbor privind folosirea mijloacelor terestre de navigație și aterizare, a procedurilor de control, precum și a modalităților de efectuare a coordonării traficului aerian operațional cu cel general;

i)

verificarea și transmiterea orei exacte UTC.

Articolul 155

Furnizarea serviciului specializat de asigurare de comunicații, informatică și sisteme terestre de navigație aeriană constituie ansamblul de măsuri ce se iau pentru funcționarea corespunzătoare a mijloacelor specifice în scopul transmiterii comenzilor, rapoartelor și informațiilor pentru conducerea zborului și asigurarea suportului terestru al navigației aeriene. Acesta cuprinde:

a)

informarea personalului navigant și a unităților ATC privind starea de funcționare, caracteristicile de lucru și procedurile de întrebuințare a mijloacelor de comunicații și informatică, precum și a sistemelor terestre de navigație aeriană;

b)

pregătirea mijloacelor terestre pentru comunicații sol-sol și sol-aer, a mijloacelor informatice și a sistemelor terestre de navigație aeriană, a personalului care exploatează aceste mijloace, precum și verificarea lor înainte de începerea zborului;

c)

monitorizarea funcționării sistemelor de comunicații, informatice și terestre de navigație aeriană, trecerea pe mijloacele de rezervă în cazul defectării celor de bază, precum și înlocuirea celor defecte, în cel mai scurt timp, cu mijloace din rezerva aflată la dispoziție;

d)

asigurarea alimentării cu energie electrică a mijloacelor de comunicații, informatice și terestre de navigație aeriană de la surse alternative proprii, în caz de avarie a rețelei electrice de bază;

e)

asigurarea unei rezerve de mijloace de comunicații, informatică și terestre de navigație aeriană necesar a fi folosite în cazul defectării celor de bază;

f)

executarea la timp și în întregime a lucrărilor de mentenanță a sistemelor de comunicații, informatice și terestre de navigație aeriană.

Articolul 156

Asigurarea de comunicații, informatică și sisteme terestre de navigație aeriană se execută în conformitate cu dispozițiile specifice elaborate de AAMN și precizările zilnice ale COA.

Articolul 157

Zborul unei aeronave este permis numai cu asigurarea înregistrării convorbirilor radio între aceasta și unitatea ATC.

Articolul 158

Furnizarea serviciului specializat de asigurare meteorologică a zborului se execută în scopul cunoașterii permanente a condițiilor meteorologice reale și prognozate în zonele de responsabilitate și de interes, precum și informării comandanților, personalului cu atribuții în planificarea, organizarea și conducerea zborului, structurilor de control al traficului aerian și al misiunilor de zbor și a personalului aeronavigant asupra evoluției și modificării acestora, pentru desfășurarea activităților aeronautice militare în deplină siguranță față de condițiile atmosferice de risc reprezentate de fenomenele meteorologice periculoase.

Articolul 159

Articolul 160

Furnizarea serviciului specializat de asigurare meteorologică a zborului se execută în baza reglementărilor specifice naționale, în acord cu recomandările, standardele și practicile Organizației Meteorologice Mondiale, denumită în continuare WMO, Organizației Internaționale a Aviației Civile, denumită în continuare ICAO, și NATO și cuprinde:

a)

monitorizarea și observarea permanentă a stării vremii la terenul de zbor;

b)

executarea observațiilor, măsurătorilor și determinărilor meteorologice în zona terenului de zbor;

c)

colectarea/achiziționarea, validarea, prelucrarea, transmiterea și arhivarea datelor, informațiilor și produselor meteorologice;

d)

întocmirea lucrărilor meteorologice, efectuarea analizei aerosinoptice și elaborarea prognozelor aeronautice și avertizărilor de aerodrom;

e)

informarea meteorologică a comandanților, personalului cu atribuții în planificarea, organizarea și conducerea zborului, structurilor de control al traficului aerian și al misiunilor de zbor și a personalului aeronavigant.

Articolul 161

Comandanții marilor unități, unităților și subunităților care desfășoară activități de zbor iau decizia de executare a acestora, în funcție de condițiile meteorologice reale și prognozate de către ofițerul meteorolog pentru zonele de responsabilitate și de interes, având în vedere complexitatea misiunilor planificate, nivelul pregătirii personalului aeronavigant și baremele minime/maxime meteorologice admise pentru operarea aeronavelor.

Articolul 162

Articolul 163

Asigurarea de parașutare și salvare cuprinde:

a)

echiparea corespunzătoare a aeronavelor cu mijloacele și echipamente de parașutare, salvare, supraviețuire și frânare;

b)

executarea lucrărilor de mentenanță la mijloacele și echipamentele de parașutare, salvare, supraviețuire și frânare din dotare;

c)

pregătirea mijloacelor și echipamentelor de parașutare, salvare, supraviețuire și frânare pentru întrebuințare și executarea controalelor la aceste mijloace, inclusiv pe timpul pregătirii și desfășurării activității de zbor;

d)

pregătirea teoretică și practică a personalului navigant în scopul salvării vieții în situații de urgență la bord constând în: cunoașterea și întrebuințarea corectă a mijloacelor și echipamentelor de parașutare, salvare, supraviețuire și frânare de la bordul aeronavelor; cunoașterea procedurilor de salvare, supraviețuire și recuperare după catapultare, parașutare, aterizare forțată sau amerizare și executarea antrenamentelor periodice de parașutare stabilite prin ordin al șefului AAMN;

e)

pregătirea personalului responsabil cu executarea lucrărilor de mentenanță și cu pregătirea mijloacelor și echipamentelor de parașutare, salvare, supraviețuire și frânare;

f)

pregătirea la sol și în zbor a operatorilor căutare salvare-evacuare privind procedurile de intervenție pentru salvarea și recuperarea personalului catapultat, parașutat, aterizat forțat sau amerizat.

Articolul 164

Conducerea asigurării de parașutare și salvare revine instructorului cu parașutajul și mijloacele de salvare al eșalonului respectiv, care coordonează pe linie de specialitate și personalul tehnic responsabil cu mentenanța și pregătirea mijloacelor și echipamentelor de parașutare, salvare, supraviețuire și frânare din cadrul structurilor de întreținere și exploatare a acestora.

Articolul 165

Pentru fiecare activitate de zbor, instructorul cu parașutajul și mijloacele de salvare răspunde de asigurarea de parașutare și salvare.

Articolul 166

Articolul 167

Structurile care asigură sprijinul informațional cu date radar a activității de zbor furnizează informațiile primare și secundare de radiolocație, necesare supravegherii și controlului traficului aerian.

Articolul 168

Articolul 169

Asigurarea sprijinului informațional cu date radar a activității de zbor se organizează în scopul punerii la dispoziția unităților ATC, în timp real, în volum complet și cu precizia asigurată de radare, a datelor de radiolocație necesare pentru:

a)

cunoașterea în permanență a situației aeriene din spațiul aerian național, dar și din spațiul aerian adiacent celui național, în limitele posibilităților radarelor;

b)

controlul traficului aerian în spațiul aerian național;

c)

controlul executării misiunilor de către aeronavele de stat.

Articolul 170

Detalierea modului în care MU CSR, U.CSRAT și Sub. Rdlc asigură sprijinul informațional cu date radar, precum și atribuțiile personalului se va face în manualele specifice de sprijin informațional cu date radar, în manualele de întrebuințare ale MU CSR, U.CSRAT și Sub. Rdlc și în SOP.

Articolul 171

Asigurarea controlului obiectiv constă în ansamblul de măsuri pentru crearea condițiilor de înregistrare, prelucrare și analiză a informațiilor furnizate de echipamentele de înregistrare a parametrilor de zbor de la bordul aeronavelor și ale mijloacelor ATC și de control al interceptării.

Articolul 172

Prelucrarea informațiilor de la mijloacele de înregistrare se face astfel:

a)

pe timpul refacerii capacității de zbor între misiuni/ieșiri, de către specialiștii grupelor/formațiilor/formațiunilor/atelierelor mentenanță linie care exploatează sistemele de înregistrare a parametrilor de zbor pentru aeronavele care sunt dotate cu sisteme de înregistrare a parametrilor de zbor și care permit evaluarea calitativă a parametrilor de zbor;

b)

pentru toate categoriile de pregătire, altele față de cea prevăzută la

lit. a) , de către specialiștii grupelor/formațiilor/ formațiunilor/atelierelor mentenanță linie care exploatează sistemele de înregistrare a parametrilor de zbor;

c)

după terminarea zborului, pentru toate mijloacele de control al traficului aerian și sistemele terestre de asigurare a navigației aeriene.

Articolul 173

Specialiștii grupelor/formațiilor/formațiunilor/ atelierelor mentenanță linie care asigură prelucrarea informațiilor de la mijloacele de înregistrare sunt obligați să raporteze imediat responsabililor cu siguranța aeronautică apariția defecțiunilor la aeronave sau a comportamentelor anormale ale sistemelor/ instalațiilor semnalate de senzori și/sau ca urmare a depășirilor parametrilor specificați în manualele de exploatare/zbor și să consemneze în fișa de zbor/carnetul de lucru constatările făcute.

Articolul 174

Articolul 175

Articolul 176

Asigurarea ornitologică și de faună este responsabilitatea persoanei/structurii delegate de către fiecare structură care desfășoară activități aeronautice militare și constă în identificarea, stabilirea și luarea tuturor măsurilor pentru desfășurarea activităților aeronautice la sol și în zbor în deplină siguranță.

Articolul 177

Asigurarea ornitologică și de faună constă în prevenirea coliziunii aeronavelor cu păsările/animalele, prin:

a)

desfășurarea activităților de culegere, prelucrare și transmitere a datelor cu privire la existența păsărilor/animalelor pe aerodrom și migrația/deplasarea acestora;

b)

combaterea păsărilor folosind mijloace specifice, luminoase, acustice și pirotehnice și prin distrugerea florei care atrage anumite rase de păsări periculoase zborului;

c)

supravegherea și îndepărtarea păsărilor/animalelor de pe suprafața de manevră aeroportuară cu folosirea procedeelor și mijloacelor adecvate;

d)

informarea oportună a unităților ATC despre existența sau iminența apariției păsărilor/animalelor pe suprafața de manevră;

e)

luarea măsurilor de reducere a pericolului generat de păsări și animale din zonele adiacente suprafețelor aeroportuare și a zonelor de siguranță.

Articolul 178

Asigurarea ornitologică și de faună a activității de zbor se execută conform prevederilor reglementărilor în vigoare, normelor specifice stabilite de către AAMN și programelor de prevenire a daunelor provocate de obiecte străine - Foreign Object Damage, denumite în continuare FOD, și a coliziunii cu animalele/păsările elaborate la nivelul fiecărei structuri de aviație.

Articolul 179

Sprijinul de geniu și de neutralizare sau de distrugere a mecanismelor explozive neexplodate

- Explozive Ordonance Disposal, denumit în continuare EOD, cuprinde totalitatea măsurilor întreprinse pentru pregătirea suprafețelor de mișcare aeroportuare, a terenului de zbor și a zonelor de siguranță, a echipamentelor, materialelor și tehnicii de geniu necesare desfășurării zborului.

Articolul 180

Sprijinul de geniu/EOD se realizează prin:

a)

organizarea și executarea cercetării de geniu;

b)

executarea întregii game de lucrări genistice pentru menținerea în permanentă stare de operativitate a suprafețelor de mișcare aeroportuară și a zonelor de siguranță;

c)

executarea, întreținerea și menținerea în stare corespunzătoare a marcajelor specifice suprafețelor de mișcare aeroportuară;

d)

amenajarea locurilor de staționare și adăpostire a personalului și mijloacelor care participă la activitatea de zbor;

e)

amenajarea, refacerea și întreținerea drumurilor și căilor de acces în cadrul bazei aeriene;

f)

stabilirea și pregătirea personalului, tehnicii și materialelor de geniu necesare desfășurării activității de zbor;

g)

aplicarea măsurilor de mascare și protecție genistică specifice;

h)

participarea la restabilirea funcțiilor terenului de zbor în urma producerii unui eveniment de aviație;

i)

evaluarea suprafețelor de mișcare aeroportuară prin executarea determinărilor tehnice pentru stabilirea numărului de clasificare a pavimentului - Pavement Clasification Number, denumit în continuare PCN, a indicelui de degradare - Pavement Condition Index, denumit în continuare PCI, și a coeficientului de frânare - pentru piste din beton de ciment și California Bearing Ratio, denumit în continuare CBR - pentru piste naturale;

j)

intervenția EOD în scopul eliminării unei amenințări imediate, de natură explozivă, prin recuperarea sau aplicarea procedurilor pentru punerea în stare sigură și/sau dezasamblarea sau distrugerea muniției sau a oricărui material

periculos aflate într-o aeronavă militară implicată într-un eveniment de aviație.

Articolul 181

Pe timpul activității de zbor sunt interzise lucrările de amenajare genistică pe suprafețele de mișcare aeroportuare și în zonele de siguranță.

Articolul 182

Sprijinul de geniu/EOD a activității de zbor se execută conform prevederilor ordinelor, regulamentelor și manualelor în vigoare, normelor specifice stabilite de către AAMN și programelor de prevenire FOD elaborate la nivelul fiecărei unități de aviație.

Articolul 183

Asigurarea medicală a zborului constă în verificarea stării sănătății și acordarea asistenței medicale personalului aeronautic pe timpul pregătirii și executării zborului, în scopul menținerii capacității de muncă necesare îndeplinirii misiunilor în condiții de siguranță.

Articolul 184

Asigurarea medicală a zborului este în responsabilitatea medicului șef al unității de aviație/similar și cuprinde:

a)

controlul stării sănătății personalului navigant planificat la activitatea de zbor;

b)

verificarea regimului de lucru, de odihnă și de alimentație a personalului navigant înainte de activitatea de zbor;

c)

monitorizarea stării de sănătate a personalului navigant și tehnic-ingineresc pe timpul executării activității de zbor și acordarea primului ajutor în caz de necesitate;

d)

urmărirea asigurării timpului de odihnă necesar personalului navigant în vederea executării misiunilor de zbor în siguranță;

e)

supravegherea exploatării corecte a echipamentului special de către personalul navigant;

f)

controlul calității oxigenului folosit de personalul navigant;

g)

urmărirea creșterii rezistenței fizice a personalului navigant prin desfășurarea antrenamentelor speciale, corespunzătoare eforturilor la care acesta este supus în timpul zborului;

h)

stabilirea, împreună cu ofițerul cu pregătirea fizică, a unor programe individuale de pregătire fizică pentru personalul aeronautic care nu se încadrează în baremele stabilite;

i)

supravegherea executării acestora, dacă este cazul chiar prin oprire temporară de la activitatea profesională;

j)

studierea și stabilirea cauzelor de natură psihomedicală care pot periclita siguranța zborului;

k)

asigurarea de asistență medicală pentru personalul care participă la activitatea de zbor.

Articolul 185

Articolul 186

Sprijinul logistic al zborului reprezintă totalitatea activităților specifice desfășurate de elementele de logistică ale bazei aeriene și escadrilei de aviație/similar pentru asigurarea materialelor și serviciilor necesare pentru desfășurarea activității de zbor.

Articolul 187

Sprijinul logistic al zborului cuprinde: mentenanța tehnicii de aviație de nivel luptă specific logisticii operaționale și intermediar, aprovizionarea cu carburanți, lubrifianți muniții, gaze comprimate și lichide speciale, serviciile de tractare și parcare a aeronavelor, transportul personalului și asigurarea condițiilor de trai ale personalului, precum și asigurarea utilajelor și autospecialelor necesare deservirii tehnicii de aviație.

Articolul 188

Articolul 189

Pentru exploatarea în zbor se admit numai aeronavele pregătite pentru zbor care au o rezervă de resursă corespunzătoare normelor tehnice și la care s-a executat pregătirea pentru zbor în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare.

Articolul 190

Defecțiunile constatate de către personalul tehnic sau navigant pe timpul pregătirii și desfășurării zborului se consemnează obligatoriu în documentele aeronavei. Remedierea defecțiunilor în cadrul mentenanței de nivel luptă specific logisticii operaționale, în scopul readmiterii aeronavelor la zborul respectiv, se execută numai ziua, iar continuarea zborului cu acestea se admite numai în cazul în care nu este necesară verificarea lor în zbor.

Articolul 191

Aeronavele care sunt dotate cu armament de bord se asigură cu muniție, conform reglementărilor în vigoare.

Articolul 192

Pentru fiecare activitate de zbor cu avioanele prevăzute cu sistem de frânare cu cârlig de acroșare, personalul de specialitate care operează sistemul de frânare aeronave în caz de urgență instalat pe pista de decolare/aterizare este subordonat managerului de aerodrom și unității ATC.

Articolul 193

Articolul 194

Asigurarea managementului traficului aerian al aeronavelor de stat reprezintă totalitatea măsurilor, acțiunilor și procedurilor necesare pentru furnizarea serviciilor militare de trafic aerian și gestionarea fluxurilor militare de trafic aerian în scopul asigurării fluenței traficului aerian, siguranței zborului și eficienței misiunilor aeronavelor de stat.

Articolul 195

Managementul traficului aerian al aeronavelor de stat este asigurat prin structuri, personal, echipamente și proceduri certificate.

Articolul 196

Asigurarea managementului traficului aerian pentru aeronavele de stat se face în conformitate cu autorizările, competențele și limitările consemnate în certificatele de atestare a calificărilor și autorizărilor, în certificatele de atestare a aptitudinii medicale, precum și titlurile de clasificare și specializare deținute de navigatorii de sol.

Articolul 197

Furnizarea serviciilor de trafic aerian pentru aeronavele de stat presupune asigurarea serviciului militar de informare, serviciului militar de alarmare, serviciului militar consultativ și serviciului militar de control al traficului aerian.

Articolul 198

Managementul spațiului aerian asigură alocarea volumelor de spațiu aerian necesare zborului aeronavelor de stat prin coordonarea procedurală a alocării spațiului aerian.

Articolul 199

Gestionarea fluxurilor militare de trafic aerian asigură planificarea/programarea zborului aeronavelor de stat în scopul fluidizării traficului aerian prin coordonarea procedurală a fluxurilor de trafic aerian.

Articolul 200

Furnizarea serviciului militar de control al traficului aerian presupune asigurarea, după caz, a cel puțin unuia dintre următoarele servicii: serviciul militar de control de aerodrom, serviciul militar de control de apropiere, serviciul militar de control regional, serviciul de control tactic radar pentru interceptare, serviciul de control tactic procedural pe poziții înaintate, serviciul de control tactic radar de la bordul navelor sau serviciul de control tactic procedural pe puntea de zbor.

Articolul 201

Pentru executarea transferului controlului aeronavelor de stat între unitățile de control al traficului aerian, precum și pentru coordonarea zborului aeronavelor de stat cu traficul adiacent sau cu activitățile altor utilizatori de spațiu aerian se asigură servicii radar sau procedurale de coordonare a traficului aerian.

Articolul 202

Asigurarea serviciului militar de control al traficului aerian se face în limitele posibilităților tehnice ale mijloacelor de supraveghere a spațiului aerian și ale mijloacelor terestre pentru comunicații sol-sol și sol-aer.

Articolul 203

Zborul oricărei aeronave de stat se execută numai după asigurarea măsurilor privind gestionarea fluxurilor militare de trafic aerian prin planificarea/programarea zborului acestora.

Articolul 204

Zborul oricărei aeronave de stat care necesită alocare de spațiu aerian se execută numai după asigurarea managementului spațiului aerian prin alocarea volumelor de spațiu aerian necesare îndeplinirii misiunilor.

Articolul 205

Decolarea/Aterizarea oricărei aeronave de stat de pe/pe un aerodrom militar certificat este permisă numai după asigurarea serviciului militar de control de aerodrom și a serviciului militar de coordonare a traficului aerian.

Articolul 206

Zborul oricărei aeronave de stat cu aripă fixă, atunci când la aerodromul de decolare sau la aerodromul de destinație sunt condiții meteorologice pentru zborul după instrumente, se execută numai după asigurarea serviciului de control de apropiere și a serviciului de coordonare radar a traficului aerian la aerodrom.

Articolul 207

Zborurile tehnice ale aeronavelor de stat în zone rezervate de spațiu aerian se execută numai după asigurarea serviciului militar de control al traficului aerian și a serviciului militar de coordonare radar a traficului aerian.

Articolul 208

Zborul aeronavelor de stat în zonele periculoase de spațiu aerian utilizate în mod exclusiv sau în comun cu alți utilizatori de spațiu aerian, pentru misiuni de trageri sau bombardament aerian, se execută numai după asigurarea, în aceste zone, a serviciului de control tactic procedural pe poziții înaintate.

Articolul 209

În zonele periculoase de spațiu aerian rezervate pentru misiuni de parașutare, desantare ori delestare de materiale, zborul aeronavelor de stat, altele decât cele ale operatorului care a făcut rezervarea, se execută numai după asigurarea, în aceste zone, a serviciului de control tactic procedural pe poziții înaintate.

Articolul 210

Apuntarea aeronavelor de stat sau decolarea acestora de la bordul navelor se execută numai cu asigurarea serviciului de control tactic radar de la bordul navelor și a serviciului de control tactic procedural pe puntea de zbor.

Articolul 211

Misiunile de poliție aeriană, reale sau de antrenament, se execută numai cu asigurarea serviciului militar de control de aerodrom, a serviciului militar de control de apropiere, a serviciului de control tactic radar pentru interceptare, precum și a serviciului militar de coordonare a traficului aerian.

Articolul 229

Articolul 230

Pentru toate zborurile organizate în afara teritoriului național, echipajele sunt obligate să se conformeze prevederilor reglementărilor naționale și ale reglementărilor aeronautice ale țării gazdă, prevalând cea mai restrictivă dintre acestea.

Articolul 231

Survolul reprezintă zborul aeronavelor de stat, în cadrul unor ceremonii militare organizate potrivit reglementărilor de desfășurare a onorurilor și ceremoniilor militare, în vigoare, cu respectarea condițiilor aplicabile zborurilor deasupra zonelor dens populate, prevăzute în Codul aerian.

Articolul 232

Expoziția statică reprezintă prezentarea la sol a aeronavelor de stat, a echipamentelor și/sau a munițiilor aferente acestora, în prezența publicului.

Articolul 233

Pentru pregătirea și desfășurarea demonstrațiilor aeriene cu aeronave de stat, șeful SMCFA, instituției sau structurii care deține aeronave de stat are următoarele atribuții:

a)

răspunde cererii de participare, iar în cazul unui răspuns pozitiv precizează forțele și mijloacele, precum și perioada în care acestea participă la activitate;

b)

stabilește modalitatea de prezentare a aeronavelor și nivelul de acces al publicului;

c)

desemnează unitatea/unitățile care participă cu personal și aeronave și aprobă planul evoluțiilor, pe variante, în funcție de condițiile meteorologice, pentru fiecare tip de aeronavă ce participă la activitate;

d)

stabilește criteriile de selecționare a personalului participant, în funcție de complexitatea activității și a evoluțiilor aeriene;

e)

evaluează piloții selecționați pentru participarea la activitate privind nivelul de calificare și antrenament pentru executarea evoluțiilor stabilite;

f)

asigură suportul logistic necesar pentru executarea misiunii, în cazul în care sunt depășite posibilitățile unității implicate în activitate.

Articolul 234

La activitățile care presupun prezentarea munițiilor sau elementelor acroșate, cum ar fi rezervoare suplimentare, containere, casete, bombe sau rachete, sunt folosite doar muniții inerte sau de exercițiu care, împreună cu dispozitivele de largare pirotehnică aferente, vor fi asigurate conform normelor tehnice în vigoare.

Articolul 235

Dacă activitatea nu presupune prezentarea munițiilor, atunci se detașează toate elementele de pe pilonii de acroșare sau rampele de lansare ale aeronavelor. Armamentul intern se asigură conform normelor tehnice în vigoare.

Articolul 236

Pentru promovarea imaginii aviației militare a României în țară și străinătate pot fi înființate formațiuni speciale destinate executării demonstrațiilor aeriene.

Articolul 237

Șeful SMCFA, al instituției sau al structurii care deține aeronave de stat stabilește nivelul de acces al publicului la bordul aeronavelor.

Articolul 238

În situația în care accesul publicului la aeronave este interzis, organizatorul activității dispune măsuri necesare pentru împrejmuirea aeronavelor cu un cordon de siguranță pentru a limita apropierea publicului.

Articolul 239

În situația în care accesul publicului la aeronave este permis, iar cabina este închisă, se dispun următoarele măsuri:

a)

împrejmuirea aeronavei cu un cordon de siguranță pentru a controla accesul publicului la aeronavă;

b)

asigurarea prezenței unui membru al delegației lângă aeronavă pe timpul vizionării acesteia de către public;

c)

acoperirea prizelor de admisie, ajutajelor și tuburilor Pitot cu capace ori huse, după caz, în scopul prevenirii deteriorării aeronavei de către corpuri străine;

d)

asigurarea cupolelor, ușilor, trapelor, scărilor de acces și altor elemente ce pot constitui un pericol pentru public.

Articolul 240

Un membru al echipajului sau personalul tehnic calificat pe tipul de aeronavă verifică aplicarea măsurilor de siguranță prevăzute la

art. 239 , iar în cazul în care nu sunt asigurate, acesta are autoritatea de a limita sau interzice accesul publicului.

Articolul 241

Articolul 242

Selecționarea echipajelor participante la expoziții și demonstrații se face în funcție de abilitățile de comunicare și nivelul acestora de cunoaștere a echipamentelor expuse. La toate întrebările publicului legate de aeronave și modul de conducere a acestora, membrii echipajelor răspund în limita mandatului de participare la activitate.

Articolul 243

Șeful AAMN stabilește proceduri și instrucțiuni generale de organizare a demonstrațiilor aeriene și survolurilor în vederea reducerii riscurilor asociate operării aeronavelor la un nivel acceptabil.

Articolul 244

Condițiile meteorologice minime pentru executarea survolurilor sau a zborurilor demonstrative sunt stabilite de către șeful SMCFA, instituției sau structurii care deține aeronave de stat.

Articolul 245

Zborul aeronavelor participante la activitate deasupra zonelor destinate spectatorilor este strict interzis.

Articolul 246

Toate demonstrațiile aeriene în care au loc parașutări, opriri sau reporniri ale motorului în zbor, lansări de capcane termice și dipoli, împrăștierea fumului colorat se planifică și se execută astfel încât să se prevină căderea vreunui obiect sau substanțe asupra publicului spectator.

Articolul 247

Articolul 248

Siguranța aeronautică este o responsabilitate individuală a întregului personal care participă la planificarea, organizarea, pregătirea, executarea, conducerea și analiza prezentării la sol și în zbor a tehnicii din dotare.

Articolul 249

Este obligatorie elaborarea/respectarea unui plan de evitare a publicului în eventualitatea apariției unei greșeli de pilotaj sau a unor defecțiuni tehnice la aeronave.

Articolul 250

Este obligatorie elaborarea/respectarea măsurilor specifice de siguranță pentru participarea la acest tip de misiune.

Articolul 251

Articolul 252

Articolul 253

Articolul 254

Propunerile pentru retragerea documentelor de atestare a calificărilor și specialităților, retragerea titlului de clasificare sau specializare ori retragerea calității de personal aeronautic se fac de către comandantul/șeful unității unde este încadrat personalul sancționat sau de către comisia de cercetare și se înaintează ierarhic, spre aprobare, șefului AAMN.

Articolul 255

Articolul 256

În scopul asigurării supervizării siguranței zborului în aviația militară, AAMN efectuează, prin inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului, activități specifice de inspecție și/sau audit la agenții aeronautici care desfășoară activități aeronautice militare.

Articolul 257

Inspectorii aeronautici pentru supervizarea siguranței zborului efectuează activitățile de inspecție și/sau audit în domeniul supervizării siguranței zborului pentru:

a)

personalul aeronautic care desfășoară activități aeronautice militare și centrele de pregătire ale acestuia;

b)

operațiunile aeriene militare;

c)

aeronavele de stat înmatriculate în România, agenții aeronautici din domeniul navigabilității aeronavelor de stat și procesele conexe acestuia;

d)

furnizorii de servicii de navigație aeriană pentru aviația militară și tehnica aeronautică aferentă;

e)

aerodromurile militare și tehnica aeronautică aferentă;

f)

aeronavele de stat din țări terțe care utilizează aerodromurile militare din România și echipajele acestor aeronave, dacă există acorduri cu statele respective.

Articolul 258

Articolul 259

Articolul 260

Articolul 261