Decizia nr. 689/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (1) și (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici și ale art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 188/1999 8 decembrie 1999 (prevederi anume) privind Statutul funcționarilor publici
- OUG nr. 57/2019 3 iulie 2019 (prevederi anume) privind Codul administrativ
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Claudia-Margareta Krupenschi
- magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor „ art. 79 alin. (1)
și
(6) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici și ale
art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ “, excepție ridicată de Nicolae Chiriță în Dosarul nr. 805/98/2019 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.965D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere
Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020 , prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 30 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 805/98/2019, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor „ art. 79 alin. (1)
și
(6) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici și ale
art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ “. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Chiriță într-o cauză având ca obiect principal cererea de anulare a unor acte administrative de sancționare disciplinară.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textele de lege criticate, potrivit cărora comisiile de disciplină competente să analizeze faptele sesizate ca abateri disciplinare și să propună sancțiuni disciplinare aplicabile funcționarilor publici și al căror mod de constituire, organizare și funcționare se stabilește printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, contravin normelor constituționale care rezervă funcționarilor publici un statut reglementat prin lege organică.
6.
Materia răspunderii, în general, și a răspunderii disciplinare, în special, reprezintă unul dintre cele mai sensibile aspecte cuprinse în statutul juridic al funcționarilor publici, având în vedere, de pildă, că cea mai gravă dintre sancțiunile disciplinare este destituirea și, în consecință, încetarea raportului de serviciu. Totodată, răspunderea disciplinară dă posibilitatea unor acte de hărțuire și de înlăturare din funcție a funcționarilor publici din partea conducerii.
7.
Acestea sunt rațiunile pentru care prevederile
art. 73 alin. (3) lit. j) , coroborate cu cele ale
lit. p) din Constituție , îndrituiesc exclusiv Parlamentul ca, prin lege organică, să reglementeze dimensiunile regimului juridic al funcției publice și al statutului funcționarului public. Or, textele criticate permit puterii executive ca, prin hotărâre a Guvernului - deci un act administrativ cu caracter normativ, cu forță juridică inferioară legii -, să stabilească anumite elemente esențiale în materia răspunderii disciplinare, ce definesc statutul funcționarului public, ceea ce încalcă, în plus, principiul separației și echilibrului puterilor în stat și principiul supremației
Constituției
și a legilor, dar și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (cum ar fi
deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014 ,
nr. 637 din 13 octombrie 2015 ,
nr. 172 din 24 martie 2016
sau
nr. 818 din 7 decembrie 2017 ).
8.
Tribunalul Ialomița - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece textele criticate se referă la cercetarea disciplinară a funcționarului public, aspecte care aparțin statutului acestuia, ce trebuie reglementat, potrivit
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , prin lege organică, și nu prin hotărâre a Guvernului.
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
10.
Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere prin care consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor
art. 1 alin. (4)
și
(5)
și ale
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , deoarece generează situația ca un aspect esențial care vizează executarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici să fie reglementat printr-un act administrativ, respectiv hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Evaluarea activității și a conduitei funcționarilor publici poate avea drept consecință, în final, chiar încetarea raporturilor de serviciu ale acestora, astfel că emiterea unor acte cu caracter administrativ de nivel infralegal determină o stare de incertitudine juridică din cauza posibilității reale de intervenții succesive și dese din partea puterii executive. Tocmai pentru a preîntâmpina astfel de situații, prevederea
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție
dă expresie preocupării speciale a legiuitorului constituant, care a stabilit că statutul funcționarilor publici - învestit cu exercițiul autorității publice - trebuie reglementat prin lege organică, deci și raportul de serviciu al acestora, care ia naștere, se execută și încetează în condiții speciale și în ale cărui aspecte esențiale sunt incluse și cele referitoare la activitatea comisiilor de disciplină. În același sens este și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu,
deciziile nr. 90 din 21 februarie 2019 ,
nr. 818 din 7 decembrie 2017 ,
nr. 794 din 15 decembrie 2016
sau
nr. 637 din 13 octombrie 2015 .
11.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
reține următoarele:
12.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 79 alin. (1)
și
(5)
[și nu alin. (6), care nici nu există și a fost înscris astfel dintr-o eroare materială în dispozitivul încheierii de sesizare] din
privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale
art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare.
14.
Curtea observă că, anterior sesizării sale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile
art. 79 alin. (1)
și
(5) din Legea nr. 188/1999
au fost abrogate prin
art. 597 alin. (2) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ . Cu toate acestea, în aplicarea
Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a stabilit că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va examina aceste texte, în redactarea care a produs efecte juridice în prezenta cauză, aceasta fiind următoarea:
Articolul 79
Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare și propunerea sancțiunii disciplinare aplicabile funcționarilor publici din autoritățile sau instituțiile publice se constituie comisii de disciplină.
(...)
(5)
Modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și componența, atribuțiile, modul de sesizare și procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
15.
În ceea ce privește dispozițiile
art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , de asemenea, criticate de autorul excepției, Curtea constată că acestea au preluat identic soluția normativă cuprinsă în
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 , concomitent cu abrogarea acestora din urmă prin
art. 597 alin. (2) lit. b) din același Cod administrativ . La rândul său,
art. 494 alin. (9) din Codul administrativ
a fost abrogat prin
art. I pct. 3 din Legea nr. 153/2021
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2019
pentru completarea
art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 8 iunie 2021.
16.
Prevederile constituționale indicate în motivarea excepției sunt cele ale
art. 1 alin. (4)
și
(5) , invocate sub aspectul principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al supremației
Constituției
și a legilor, și ale
art. 73 alin. (3) lit. j) , potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici au fost constatate ca fiind neconstituționale prin
Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.189 din 7 decembrie 2020. Curtea a constatat cu acel prilej că, prin efectul textului legal criticat, reguli esențiale în materia efectuării cercetării administrative, de exemplu, normele privind constituirea, organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină, procedura disciplinară, aplicarea și contestarea sancțiunii disciplinare, precum și termenul de contestare a sancțiunii disciplinare nu sunt reglementate prin lege organică, ci prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007
privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007. În consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999
prin raportare la prevederile
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție . Totodată, Curtea a constatat și încălcarea
art. 1 alin. (4) din Constituție , referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, precum și a
art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală , în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, deoarece funcționarul vizat se putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia.
18.
Prin urmare, prin
Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020 , precitată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999
pentru aceleași motive exprimate, în esență, și de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate. Având în vedere, pe de o parte, prevederile
art. 147 alin. (4) din Constituție , care stabilesc efectul general obligatoriu și pentru viitor al deciziilor Curții Constituționale, de la momentul publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, și, pe de altă parte, faptul că prezenta excepție de neconstituționalitate a fost invocată anterior pronunțării și publicării deciziei de admitere mai sus menționate, rezultă, în temeiul
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , că soluția ce urmează a se pronunța în prezenta cauză este de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici. Cu toate acestea, conform jurisprudenței constante și de principiu a Curții Constituționale, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești, conform
art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865
sau
art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă , după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării
Deciziei nr. 737 din 8 octombrie 2020
în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu,
Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20,
Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau
Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). În consecință, soluția procedurală în cauza de față nu împiedică, ci, din contră, dă posibilitatea valorificării deciziei de admitere menționate, în condițiile arătate.
19.
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , Curtea observă că acestea sunt criticate pentru aceleași motive care au vizat și neconstituționalitatea
art. 79 alin. (5)
din aceeași lege. Or,
art. 79 alin. (1)
stabilește constituirea comisiilor de disciplină și rolul acestora de a analiza faptele sesizate ca abateri disciplinare și de a propune sancțiuni disciplinare aplicabile funcționarilor publici din autoritățile sau instituțiile publice. Prin urmare, norma are caracter general și stabilește la nivel legal înființarea și competența generală a comisiilor de disciplină, ceea ce corespunde întru totul exigențelor impuse de
art. 1 alin. (4)
și
(5) din Constituție , invocate sub aspectul principiului separației și echilibrului puterilor în stat și al legalității, precum și de
art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție , potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. Spre deosebire de
alin. (5) al art. 79 , care dădea în competența Guvernului stabilirea, prin act administrativ cu caracter normativ, a unor aspecte esențiale în materia răspunderii disciplinare și care se integrează statutului funcționarilor publici,
alin. (1)
al aceluiași articol nu cuprinde astfel de norme, care să contravină textelor constituționale invocate. În consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999
urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.
20.
În sfârșit, Curtea reține că autorul excepției a indicat ca obiect al acesteia și prevederile
art. 494 alin. (9) din Codul administrativ , texte care erau în vigoare la momentul invocării excepției și preluaseră normele juridice conținute în
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 , concomitent cu abrogarea lor prin același Cod administrativ. Față de această situație, Curtea constată însă că în litigiul supus soluționării de către instanța de trimitere nu dispozițiile Codului administrativ au produs în concret efecte juridice, ci cele în vigoare la momentul derulării raporturilor juridice în discuție, și anume
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 . Curtea constată că, chiar dacă nici
art. 494 alin. (5) din Codul administrativ
nu mai este, în prezent, în vigoare, fiind abrogat prin
art. I pct. 3 din Legea nr. 153/2021 , în privința acestora nu se poate aplica
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , precitată, deoarece nu au legătură în sens formal cu cauza în care s-a invocat excepția. Cu alte cuvinte, deși nici
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999
și nici
art. 494 alin. (9) din Codul administrativ
- ambele criticate și conținând aceeași soluție juridică - nu mai sunt în prezent în vigoare,
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011
se aplică doar cu privire la
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 , deoarece în cauza în care s-a ridicat excepția de față, comisiile de disciplină au fost constituite și și-au desfășurat activitatea în conformitate cu dispozițiile
abrogând ulterior această lege și preluându-i o parte din norme.
21.
Prin urmare, întrucât dispozițiile
art. 494 alin. (9) din Codul administrativ
nu mai sunt în vigoare în momentul pronunțării prezentei decizii și nici nu au legătură cu soluționarea cauzei, rezultă că această excepție de neconstituționalitate va fi respinsă ca inadmisibilă, în temeiul
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Nicolae Chiriță în Dosarul nr. 805/98/2019 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile
art. 79 alin. (1) din Legea nr. 188/1999
privind Statutul funcționarilor publici sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
3.
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 494 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Ialomița - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent-șef, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.