Decizia nr. 799/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017 și ale art. II din Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 7/2017 16 februarie 2017 (prevederi anume) bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017
- Legea nr. 160/2017 30 iunie 2017 (prevederi anume) pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017
și ale
art. II din Legea nr. 160/2017
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Elisabeta Postelnicu în Dosarul nr. 21.179/3/2018 (număr în format vechi 6.174/2018) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 790D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de autoarea excepției, prin care solicită judecarea în lipsă a cauzei.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, arată că stabilirea indicelui de corecție a pensiilor reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 21.179/3/2018 (număr în format vechi 6.174/2018), Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017
și ale
art. II din Legea nr. 160/2017
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Elisabeta Postelnicu în cadrul apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 7.296 din 12 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 21.179/3/2018, în contradictoriu cu Casa de Pensii a Municipiului București, cauză având ca obiect recalcularea pensiei.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că
art. II din Legea nr. 160/2017
este neconstituțional, întrucât prestabilește valoarea indicelui de corecție la 1,14 pentru anul 2017, în loc de 1,36, calculat conform
art. 170 din Legea nr. 263/2010 . Susține că „indicele de corecție se calculează după formula - 0,433 x salariul mediu brut 2016/valoarea punctului de pensie din P.L.V., respectiv 0,433 x 2887/917,5 = 1,36, în loc de 1,14 din decizia de pensie pentru limită de vârstă“. Consideră că sunt încălcate prevederile constituționale ale
art. 16 alin. (2)
și ale
art. 47 alin. (2) , deoarece îi sunt vătămate drepturile bănești aferente pensiei pentru limită de vârstă.
6.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale, respectiv
Decizia nr. 156 din 18 martie 2014
și
Decizia nr. 1.073 din 14 octombrie 2008
referitoare la libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea drepturilor de asigurări sociale.
7.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 17 februarie 2017, și ale
art. II din Legea nr. 160/2017
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017. Dispozițiile de lege criticate au următoarea redactare:
–
Articolul 18
din Legea nr. 7/2017 : „Indicele de corecție prevăzut la
art. 170 din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,14 până la data de 30 iunie 2017 și de 1,05 începând cu 1 iulie 2017.“;
–
Articolul II
din Legea nr. 160/2017 : „Prin derogare de la prevederile
privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, în anul 2017 indicele de corecție este de 1,14.“
11.
Autoarea excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție:
art. 16 alin. (2)
privind egalitatea în drepturi și
art. 47 alin. (2)
referitor la dreptul la pensie.
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate stabilesc valoarea indicelui de corecție aplicabil pensiilor dobândite după data intrării în vigoare a
privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în temeiul
art. 170
din acest act normativ. Dispozițiile
alin. (1)
al acestui articol de lege stabilesc că „Pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual determinat în condițiile art. 95 se aplică un indice de corecție calculat ca raport între 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie, actualizată cu rata medie anuală a inflației pe anul 2011“. Potrivit dispozițiilor
alin. (2)
din același articol de lege, „Începând cu anul 2013, câștigul salarial mediu brut realizat, prevăzut la
alin. (1),
este cel definitiv, cunoscut în anul precedent celui în care se deschide dreptul la pensie pentru anul calendaristic anterior, comunicat de Institutul Național de Statistică“.
13.
Autoarea excepției critică dispozițiile
art. 18 din Legea nr. 7/2017
și pe cele ale
art. II din Legea nr. 160/2017
care stabilesc că, în anul 2017, valoarea indicelui de corecție este de 1,14, considerând că, aplicând formula de calcul stabilită potrivit
art. 170 alin. (1)
și
(2),
ar rezulta un indice cu o valoare diferită, respectiv de 1,36.
14.
Față de această critică, Curtea reține că, potrivit celor arătate în Expunerea de motive la
Legea nr. 7/1017 , „obiectivele importante ale construcției bugetare pe anul 2017 sunt aplicarea prevederilor legislației din domeniul pensiilor și asigurărilor sociale și ale Programului de guvernare pe anii 2017-2020“. Prin urmare, Curtea constată că legiuitorul afirmă în mod deschis intenția sa de a se subordona prevederilor legale din domeniul pensiilor și nu invocă nicio derogare de la acestea atunci când stabilește valoarea indicelui de corecție de 1,14, respectiv de 1,05 începând cu luna iulie 2017.
15.
Curtea mai reține că dispozițiile de lege referitoare la valoarea indicelui de corecție de 1,05, începând cu luna iulie 2017, au fost modificate prin
art. II din Legea nr. 160/2017 , în sensul menținerii la valoarea de 1,14. Așa cum reiese din Raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială nr. 4c-7/370 din 19 iunie 2017, această modificare a fost determinată de faptul că „odată cu majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 lei, de la data de 1 iulie 2017, conform
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017 , între persoanele care se înscriu la pensie până la această dată și cele care se înscriu la pensie începând cu data de 1 iulie 2017 se creează inegalitate de tratament din punctul de vedere al cuantumului pensiei. Pensiile persoanelor care devin pensionari după data de 30 iunie 2017 sunt mai mici decât cele stabilite anterior cu aproximativ 9%. Acest fapt se produce din cauza micșorării indicelui de corecție de la 1,14 la 1,05 [ alin. (1)
și
(2) de la art. 170 din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, respectiv
art. 18 din Legea nr. 7/2017 ] și trebuie corectat pentru a nu prejudicia persoanele care urmează să devină pensionari și pentru a nu se ajunge la nemulțumiri sociale.“
16.
Curtea observă că, și în acest caz, legiuitorul a invocat prevederile
art. 170 din Legea nr. 263/2010
ca temei al modului de stabilire a indicelui de corecție.
17.
Prin urmare, Curtea apreciază că, în reglementarea valorii indicelui de corecție al pensiilor aplicabil în anul 2017, legiuitorul s-a subordonat prevederilor legale care reglementează formula de calcul al acestui indice, acestea fiind invocate ca temei al stabilirii acestei valori, neexistând temeiuri care să justifice o concluzie contrară.
18.
Cât privește verificarea modului de calcul al valorii indicelui de corecție, Curtea reține că aceasta reprezintă o chestiune tehnică ce excedează competenței instanței de contencios constituțional.
19.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elisabeta Postelnicu în Dosarul nr. 21.179/3/2018 (număr în format vechi 6.174/2018) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art. 18 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 7/2017
și ale
art. II din Legea nr. 160/2017
pentru completarea
privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 7 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.