Decizia nr. 898/2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29, ale art. 30 și ale art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 223/2015 24 iulie 2015 (prevederi anume) privind pensiile militare de stat
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Cosmin-Marian Văduva
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 40 pct. 5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscalbugetare, excepție ridicată de Virgil Ioan Ogrean în Dosarul nr. 909/107/2018 al Tribunalului Alba - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.184D/2019.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 14 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 909/107/2018, Tribunalul Alba - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 40 pct. 5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Virgil Ioan Ogrean într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că sunt discriminați, pe de o parte, pensionarii militari aflați în aceeași situație și, pe de altă parte, pensionarii militari față de titularii altor pensii de serviciu. Astfel,
art. 30 din Legea nr. 223/2015
îi discriminează pe pensionarii care au vechime cumulată de peste 45 de ani, realizată de cei mai mulți în condiții speciale sau alte condiții, față de cei cu o vechime mai mică, deoarece pierd sporul care depășește 85%. De asemenea, cu cât pensionarii au o vechime mai mare, cu atât sunt mai dezavantajați, respectiv discriminați, în condițiile în care sporul acordat celor care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget, prevăzut de
art. 108 din Legea nr. 223/2015 , intră și el în limita de 85%.
6.
Mai departe, se arată că cei care sunt deja pensionați sunt discriminați față de cadrele militare în activitate, care, în următorii 5 ani, pot opta pentru sistemul public de calcul, în care își valorifică integral atât sporul pentru condiții de muncă, cât și sporul pentru pensia suplimentară.
7.
În plus,
art. 30 din Legea nr. 223/2015
îi discriminează pe pensionarii militari față de beneficiarii celorlalte pensii ocupaționale, care, potrivit legislației ce le instituie, au o limită de 100%. Prevederile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 223/2015
îi discriminează pe pensionarii militari, ale căror pensii au un cuantum de 65% din baza de calcul, în vreme ce ceilalți beneficiari de pensii de serviciu au pensii în cuantum de 80% din baza de calcul, în condițiile în care militarii sunt supuși unor restricții, interdicții, sacrificii și rigori care nu se regăsesc în cazul celorlalte categorii de persoane care beneficiază de pensii de serviciu.
8.
Tribunalul Alba - Secția I civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece legiuitorul deține prerogativa exclusivă a stabilirii cuantumului pensiilor de serviciu, acestea putând avea o limită minimă și maximă.
9.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
10.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
11.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile
art. 40 pct. 5
și
6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, prin care au fost modificate
art. 29
și
30 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Cu toate acestea, având în vedere
art. 62 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 , potrivit căruia „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, rezultă că obiectul prezentei excepții îl reprezintă dispozițiile
art. 29
și
30 din Legea nr. 223/2015 . În plus, Curtea observă că, deși instanța de judecată nu a sesizat-o și cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 122 din Legea nr. 223/2015 , autorul se referă
și la conținutul acestora, apreciindu-l ca fiind discriminatoriu. În consecință, prevederile legale care fac obiectul prezentei excepții au următorul cuprins:
–
Articolul 29
:
Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a)
militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform
art. 3 lit. f)
de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la
art. 28 ;
b)
pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la
art. 28 .
De pensie de serviciu beneficiază și militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în condițiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la
art. 28
pentru fiecare an care lipsește din această vechime.
Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor
art. 19
și
26
se determină proporțional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la
art. 24 , în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).
–
Articolul 30
: „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la
art. 28 .“;
–
Articolul 122
: „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, precum și urmașii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, cât și cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de
Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.“
13.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.
14.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul apreciază că sunt discriminați, pe de o parte, pensionarii militari aflați în aceeași situație și, pe de altă parte, pensionarii militari față de titularii altor pensii de serviciu. Astfel,
art. 30 din Legea nr. 223/2015
îi discriminează pe pensionarii care au vechime cumulată de peste 45 de ani, realizată de cei mai mulți în condiții speciale sau alte condiții, față de cei cu o vechime mai mică, deoarece pierd sporul care depășește 85%. De asemenea, cu cât pensionarii au o vechime mai mare, cu atât sunt mai dezavantajați, respectiv discriminați, în condițiile în care sporul acordat celor care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget, prevăzut de
art. 108 din Legea nr. 223/2015 , intră și el în limita de 85%.
15.
Cu referire la această critică, Curtea reține că, prin natura ei, plafonarea de 85% a cuantumului pensiilor prevăzută de
art. 30 din Legea nr. 223/2015 , ca orice plafonare, presupune, în mod necesar, aplicarea aceluiași tratament juridic unor situații care nu pot fi absolut identice. Simplul fapt că vechimea pensionarilor este diferită, de la caz la caz, nu îi plasează pe aceștia în situații diferite de care legiuitorul trebuie să țină seama în mod necesar. Plafonarea pensiei la un anumit cuantum nu poate avea semnificația unei discriminări interzise de
art. 16 alin. (1) din Constituție , deoarece nu este rolul acestui text constituțional să impună legiuitorului să trateze fiecare situație în parte ca pe un caz particular, unic.
16.
De altfel, ideea de plafonare a fost mereu admisă de Curtea Constituțională, nefiind discriminatorie. Astfel, în
Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, paragraful 105, Curtea, evocând cele statuate prin
Decizia nr. 450 din 30 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, a reținut că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu la 100% din baza de calcul se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, prin
Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile
art. 25 din Legea nr. 164/2001
privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul, reglementare conformă cu
art. 47 alin. (2) din Constituție , precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor
art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 , nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor. Ținând cont de această jurisprudență, Curtea a reținut că aceste considerente se aplică mutatis mutandis și în cazul dispozițiilor
art. 30 din Legea nr. 223/2015
(a se vedea paragrafele 54 și 55 ale
Deciziei nr. 810 din 5 decembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 2 martie 2020).
17.
Autorul prezentei excepții mai arată că cei care sunt deja pensionați sunt discriminați față de cadrele militare în activitate care, în următorii 5 ani, pot opta pentru sistemul public de calcul, în care își valorifică integral atât sporul pentru condiții de muncă, cât și sporul pentru pensia suplimentară.
18.
Cu referire la constituționalitatea
art. 122 din Legea nr. 223/2015 , prin
Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 , paragrafele 121-123, Curtea a statuat că, anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , prin care s-au reintrodus pensiile de serviciu, militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special se așteptau că reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie va fi
Legea nr. 263/2010 . Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea
art. 122 , să protejeze o asemenea așteptare, astfel că a oferit ca remediu dreptul de a opta între modul de calcul prevăzut de reglementarea pe care o anticipau că le va fi aplicabilă, respectiv
Legea nr. 263/2010 , și modul de calcul prevăzut de noua reglementare, respectiv
Legea nr. 223/2015 . Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , erau deja pensionați nu aveau nicio așteptare cu privire la reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului la pensie. În mod evident, deci, ei nu se află în aceeași situație cu militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , aveau așteptarea că
urma să reglementeze deschiderea dreptului la pensie. Legiuitorul nu era obligat să ofere un tratament similar celor două categorii de persoane, deoarece doar categoria celor care urmau să se pensioneze avea, eventual, o așteptare cu privire la care s-ar fi putut ridica problema protejării ei de către stat, în vreme ce categoria pretins discriminată nu avea o astfel de așteptare. Prin urmare, a conchis Curtea, întrucât categoria de persoane pretins discriminată, respectiv militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a
Legii nr. 223/2015 , erau deja pensionați, nu se află în aceeași situație cu categoria de persoane față de care se pretinde că ar subzista discriminarea, nu se poate reține critica de neconstituționalitate întemeiată pe dispozițiile
art. 16 din Constituție .
19.
În sfârșit, cu referire la critica autorului prezentei excepții de neconstituționalitate potrivit căreia beneficiarii pensiilor instituite de
sunt discriminați față de titularii altor pensii de serviciu, sunt relevante cele reținute de Curtea Constituțională în
Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019 , precitată, paragraful 106, și în
Decizia nr. 43 din 22 ianuarie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019, paragraful 43. Astfel, diferitele categorii de
beneficiari ai unor pensii speciale nu se află în situații identice, fiind supuși, de altfel, unor acte normative diferite. Legiuitorul este liber ca, având în vedere criteriile apreciate ca relevante pentru acordarea acestui tip de pensie mai favorabil, să instituie condiții diferite privind acordarea dreptului la pensie, fără ca deosebirile de tratament juridic dintre diferitele categorii socioprofesionale să aibă semnificația încălcării prevederilor
art. 16 din Constituție
(paragraful 56 din
Decizia nr. 810 din 5 decembrie 2019 ).
20.
Ținând seama de considerentele anterioare, de jurisprudența evocată a Curții, precum și de faptul că nu au intervenit motive pentru reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.
21.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Ioan Ogrean în Dosarul nr. 909/107/2018 al Tribunalului Alba - Secția I civilă și constată că dispozițiile
art. 29 , ale
art. 30
și ale
art. 122 din Legea nr. 223/2015
privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 decembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.