Convenția din 25 iunie 1998

Articolul 1

Obiective

Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricărei persoane din generatiile actuale și viitoare de a trai într-un mediu adecvat sănătății și bunastarii sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, conform prevederilor prezentei convenții.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei convenții:

1. parte înseamnă, în cazul în care textul nu prevede altfel, o parte contractantă la prezenta convenție;

2. autoritate publică înseamnă:

a) guvern la nivel național, regional sau la alt nivel;

b) persoane fizice sau juridice care îndeplinesc funcții administrative publice conform legislației naționale, inclusiv sarcini specifice, activități sau servicii în legătură cu mediul;

c) orice altă persoană fizica sau juridică având responsabilități ori funcții publice sau care asigura servicii publice în legătură cu mediul sub controlul unui organism sau al unei persoane care se înscrie în prevederile subpunctelor a) sau b) ale prezentului articol;

d) instituțiile oricărei organizații de integrare economică regionala la care se face referire în art. 17 și care este parte la prezenta convenție.

Prezenta definiție nu include organisme sau instituții care acționează ca autoritate judecătorească sau legislativă;

3. informație de mediu înseamnă orice informație scrisă, vizuala, audio, electronică sau sub orice formă materială, privind:

a) starea elementelor de mediu, cum ar fi aerul și atmosfera, apa, solul, pământul, peisajul și zonele naturale, diversitatea biologica și componentele sale, inclusiv organismele modificate genetic și interactiunea dintre aceste elemente;

b) factori, cum ar fi: substantele, energia, zgomotul și radiatia și activitățile ori măsurile, inclusiv măsurile administrative, acordurile de mediu, politicile, legislația, planurile și programele care afectează sau pot afecta elementele de mediu amintite la subpunctul a), analizele cost-beneficiu sau alte analize și prognoze economice folosite în luarea deciziei de mediu;

c) starea sănătății și siguranței umane, condițiile de viața umană, zonele culturale și construcțiile și modul în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu ori de factorii, activitățile sau măsurile cuprinse în subpunctul b);

4. public înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice și, în concordanta cu legislația sau cu practica naționala, asociațiile, organizațiile sau grupurile acestora;

5. public interesat înseamnă publicul afectat sau care poate fi afectat ori care are un interes în deciziile de mediu; în scopul acestei definiții organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului și îndeplinesc cerințele legii naționale vor fi considerate ca având un interes.

Articolul 3

Prevederi generale

1. Fiecare parte va lua măsurile legislative necesare și va adopta reglementări și alte măsuri, inclusiv pentru realizarea compatibilitatii dintre prevederile care pun în aplicare accesul la informație, participarea publicului și accesul la justiție din cadrul acestei convenții, precum și măsuri pentru intrarea sa în vigoare, pentru a stabili și a menține un cadru transparent și consistent de aplicare a prevederilor convenției.

2. Fiecare parte se va strădui să asigure ca oficialitatile și autoritățile sa asiste și sa îndrume publicul în scopul asigurării accesului la informație, în vederea facilitării participării sale la luarea deciziei și a accesului la justiție în probleme de mediu.

3. Fiecare parte va promova educația ecologica și constientizarea publicului în problemele de mediu, în special modalitățile de acces la informație, participarea la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.

4. Fiecare parte va asigura recunoașterea și susținerea asociațiilor, organizațiilor sau a grupurilor care promovează protecția mediului și va asigura conformarea sistemului de drept național cu aceasta obligație.

5. Prevederile prezentei convenții nu vor afecta dreptul unei părți de a menține sau de a introduce măsuri care să asigure un acces mai larg la informație, o participare publică mai intensa la luarea deciziei și un acces mai larg la justiție în probleme de mediu, altele decât cele cerute de prezenta convenție.

6. Prezenta convenție nu va cere nici o derogare de la drepturile existente privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu.

7. Fiecare parte va promova aplicarea principiilor acestei convenții în cadrul proceselor decizionale privind mediul la nivel internațional și în cadrul activității organizațiilor internaționale în probleme legate de mediu.

8. Fiecare parte va asigura ca persoanele care își exercită drepturile conform prevederilor prezentei convenții sa nu fie penalizate, persecutate sau hartuite în vreun fel pentru implicarea lor. Prezenta prevedere nu va afecta posibilitățile instanțelor naționale de a percepe taxe rezonabile pentru acțiunile judiciare.

9. În sfera de aplicare a prevederilor relevante ale prezentei convenții publicul va avea acces la informații, va avea posibilitatea sa participe la luarea deciziilor și va avea acces la justiție în problemele de mediu, fără nici o discriminare bazată pe cetățenie, naționalitate sau domiciliu, iar în cazul persoanelor juridice, fără discriminare bazată pe locul în care sunt înregistrate sau în care se afla centrul efectiv al activităților lor.

Articolul 4

Accesul la informația de mediu

1. Fiecare parte va asigura ca autoritățile publice, în condițiile următoarelor puncte ale acestui articol, ca răspuns la o cerere de informație pe probleme de mediu, sa pună aceasta informație la dispoziție publicului, respectând prevederile legislației naționale, inclusiv în cazul în care sunt cerute copii de pe documentația conținând sau cuprinzând informația respectiva, având în vedere subpunctul b) al prezentului articol:

a) fără a fi necesară declararea interesului;

b) sub forma cerută, în afară situațiilor în care:

(i) este mai rezonabil pentru autoritatea publică să ofere informația cerută sub alta forma, caz în care trebuie arătate motivele pentru care poate fi facuta disponibilă în acea forma; sau

(îi) informația este deja disponibilă publicului sub alta forma.

2. Informația de mediu asupra căreia se face referire la pct. 1 al acestui articol va fi facuta disponibilă în cel mai scurt timp și cel mai târziu la o luna după ce cererea a fost înaintată, în afară cazului în care volumul și complexitatea informatiei justifica prelungirea acestei perioade până la doua luni de la data solicitării. Solicitantul trebuie să fie informat despre orice prelungire și despre motivele acesteia.

3. O solicitare de informație de mediu poate fi refuzată dacă:

a) autoritatea publică căreia îi este adresată solicitarea nu deține informația respectiva;

b) cererea este vizibil nerezonabila sau este formulată într-o maniera prea generală; ori

c) cererea se referă la documente în curs de elaborare sau privește sistemul de comunicații interne al autorităților publice, în cazul în care o astfel de excepție este prevăzută de legea naționala sau de practica obișnuită, luându-se în considerare interesul public în cazul unei asemenea dezvaluiri.

4. O solicitare de informație de mediu poate fi refuzată dacă dezvaluirea acesteia ar afecta în mod negativ:

a) confidențialitatea procedurilor autorităților publice, în cazul în care o astfel de confidențialitate este prevăzută de legislația naționala;

b) relațiile internaționale, siguranța naționala sau securitatea publică;

c) cursul justiției, dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata dreapta sau dreptul unei autorități publice de a conduce o ancheta de natura penală sau disciplinară;

d) confidențialitatea informațiilor comerciale și industriale, în cazul în care aceasta este prevăzută de lege pentru a proteja un interes economic legitim. În acest context informația privind emisiile care sunt semnificative pentru protecția mediului va fi facuta publică;

e) drepturile de proprietate intelectuală;

f) confidențialitatea unor date personale și/sau a unor dosare aparținând unei persoane fizice, atunci când aceasta persoana nu a consimțit la publicarea informațiilor, în cazul în care o astfel de confidențialitate este prevăzută de legislația naționala;

g) interesele unei terțe părți care a oferit informația cerută fără ca acea parte să fie pusă sub/sau sa existe posibilitatea punerii sale sub o obligație legală de a face astfel, în situația în care aceasta parte nu a consimțit la publicarea materialului; sau

h) mediul la care se referă informația, cum ar fi locurile de cuibarit al speciilor rare.

Motivele de refuz menționate anterior trebuie interpretate în mod restrictiv, luându-se în considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informațiilor și posibilitatea ca informația solicitată să fie legată de emisiile în mediu.

5. În cazul în care o autoritate publică nu deține informația cerută, acea autoritate publică trebuie, cat mai rapid posibil, sa informeze solicitantul cu privire la autoritatea publică la care crede ca este posibil să se găsească informația respectiva sau sa transfere cererea acelei autorități, informand în același timp solicitantul.

6. Fiecare parte va asigura ca, în cazul în care informația exceptată de la regula de a fi facuta publică în conformitate cu pct. 3 c) și 4 ale acestui articol poate fi separată fără a se aduce un prejudiciu confidențialității informatiei exceptate, autoritățile publice sa pună la dispoziție acea parte din informația de mediu solicitată care poate fi divulgată.

7. Refuzul unei solicitări va fi făcut în scris, dacă solicitarea a fost facuta în scris sau dacă solicitantul cere acest lucru. Un refuz va cuprinde motivele acestuia și va oferi informații asupra accesului la procedura de recurs care este asigurata în concordanta cu prevederile art. 9. Refuzul trebuie să fie făcut cat mai curând posibil, dar nu mai târziu de o luna, în afară cazului în care complexitatea informatiei justifica o prelungire a acestei perioade până la doua luni de la data inaintarii cererii. Solicitantul trebuie să fie informat despre orice prelungire și despre motivele acesteia.

8. Fiecare parte are dreptul de a permite autorităților sale publice sa instituie un tarif pentru furnizarea informatiei, dar un asemenea tarif nu trebuie să depășească o sumă rezonabila. Autoritățile publice care intenționează sa instituie un asemenea sistem de tarifare pentru furnizarea informatiei trebuie să pună la dispoziție solicitanților o lista cuprinzând prețurile care pot fi percepute, indicând circumstanțele în care acestea pot fi percepute sau exceptate și cazurile în care furnizarea unor informații este condiționată de o plata în avans.

Articolul 5

Colectarea și diseminarea informatiei de mediu

1. Fiecare parte va asigura ca:

a) autoritățile publice dețin informații de mediu la zi, relevante pentru funcțiile lor;

b) sunt stabilite sisteme obligatorii pentru asigurarea unui flux adecvat al informatiei către autoritățile publice despre activitățile propuse și existente, care pot afecta în mod semnificativ mediul;

c) în cazul oricărei amenințări iminente a sănătății umane sau a mediului, cauzată de activitățile umane sau datorată unor cauze naturale, toate informațiile care ar da posibilitatea publicului sa ia măsuri de prevenire sau sa amelioreze efectele negative provocate de acea amenințare și care sunt deținute de o autoritate publică sunt diseminate imediat și fără nici o întârziere membrilor publicului, care pot fi afectați.

2. Fiecare parte va asigura, în cadrul legislației naționale, ca modalitatea în care autoritățile publice fac disponibilă informația de mediu să fie transparenta, iar informația de mediu să fie efectiv accesibila, printre altele, prin:

a) furnizarea unei informații suficiente publicului despre tipul și scopul informatiei de mediu deținute de autoritățile publice, termenii de baza și condițiile în care o asemenea informație este disponibilă și accesibila și procesul prin care ea poate fi obținută;

b) stabilirea și menținerea unor aranjamente practice, cum ar fi:

(i) liste accesibile publicului, registre sau dosare;

(îi) solicitarea oficialitatilor sa susțină publicul în asigurarea accesului la informație în conformitate cu prezenta convenție;

(iii) identificarea punctelor de contact; și

c) accesul gratuit la informațiile de mediu conținute în liste, registre sau dosare, în conformitate cu subpunctul b) (i).

3. Fiecare parte va asigura ca informația de mediu sa devină disponibilă în mod progresiv prin intermediul unor baze electronice de date care sunt ușor accesibile publicului prin rețele de telecomunicații publice. Informația accesibila în aceasta forma trebuie să includă:

a) rapoarte asupra stării mediului, în conformitate cu pct. 4;

b) texte ale legilor privind/sau în legătură cu mediul;

c) politici, planuri și programe privind/sau în legătură cu mediul, acordurile de mediu;

d) alte informații, cu precizarea ca disponibilizarea unor asemenea informații sub aceasta forma ar facilita aplicarea legilor naționale prin care se implementeaza prezenta convenție, cu condiția ca aceasta informație să fie deja disponibilă sub forma electronică.

4. Fiecare parte va publică și va disemina, la intervale care nu vor depăși 3 sau 4 ani, un raport național privind starea mediului, inclusiv informații privind calitatea mediului și presiunea asupra mediului.

5. Fiecare parte va lua măsuri, în cadrul legal național, în scopul diseminarii, printre altele, a:

a) legislației și documentelor despre politici, cum ar fi documente legate de strategii, politici, programe și planuri de acțiune legate de mediu și rapoarte intermediare asupra implementarii lor, pregătite la diferite niveluri ale guvernului;

b) tratatelor internaționale, convențiilor și înțelegerilor privind problemele de mediu;

c) altor documente internaționale semnificative privind problemele de mediu, dacă sunt adecvate.

6. Fiecare parte va incuraja agenții economici ale căror activități au un impact semnificativ asupra mediului sa informeze în mod regulat publicul despre impactul activităților și produselor lor asupra mediului, acolo unde este posibil în cadrul unor acțiuni voluntare de ecoetichetare, prin realizarea de scheme de audit de mediu, bilanțuri de mediu sau prin alte mijloace.

7. Fiecare parte:

a) va publică faptele și analizele faptelor care sunt considerate relevante și importante pentru schitarea unor propuneri majore de politici de mediu;

b) va publică ori, în caz contrar, va face accesibile materiale explicative despre felul în care partea respectiva răspunde cererilor publicului în probleme care intra sub incidența prevederilor prezentei convenții;

c) va asigura într-o formă adecvată informații privind performanțele funcțiilor publice sau serviciile publice ale guvernului, la toate nivelurile, legate de mediu.

8. Fiecare parte va dezvolta mecanisme prin care să se asigure ca o cantitate suficienta de informații despre produse este facuta disponibilă, astfel încât sa dea posibilitatea consumatorilor să facă alegeri care au la baza informații de mediu.

9. Fiecare parte va stabili în mod progresiv, ținând seama de procedurile internaționale atunci când este cazul, un sistem național coerent pentru inventare sau registre de poluare, sub forma unei baze de date structurate, computerizate și accesibile publicului, realizată prin intermediul unor formulare standardizate. Un asemenea sistem poate să includă intrari, emisii și transferuri în mediul înconjurător ale unor serii specifice de substanțe și produse, incluzând apa, energia și utilizarea resurselor, care provin dintr-o serie de activități specifice, din/spre locurile de tratare sau de depozitare.

10. Nici o prevedere a acestui articol nu poate prejudicia dreptul părților de a refuza divulgarea unor anumite informații de mediu în concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 și 4.

Articolul 6

Participarea publicului la deciziile privind activitățile specifice

1. Fiecare parte:

a) va aplica prevederile acestui articol cu privire la deciziile legate de orice activități propuse pentru procedura de autorizare, enumerate în anexa nr. I;

b) în concordanta cu legislația naționala, va aplica prevederile acestui articol și la deciziile referitoare la activitățile care nu sunt prevăzute în anexa nr. I, dar care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. Părțile vor stabili dacă asemenea activități propuse fac obiectul acestor prevederi;

c) poate decide, de la caz la caz și conform legislației naționale, sa nu aplice prevederile acestui articol la activitățile care au ca scop apărarea naționala, dacă acea parte considera ca solicitarea unei astfel de informații ar prejudicia acest scop.

2. Publicul interesat va fi informat, prin anunț public ori în mod individual, când este cazul, despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu și într-o maniera adecvată, în timp util și efectiv, printre altele, despre:

a) activitatea propusă și despre o solicitare asupra căreia se va lua o decizie;

b) natura deciziei posibile sau despre proiectul de decizie;

c) autoritatea publică responsabilă de luarea deciziei;

d) procedura initiata, incluzând modul și momentul în care o asemenea informație poate fi furnizată:

(i) începutul procedurii;

(îi) oportunitatile de participare a publicului;

(iii) data și beneficiul oricărei audieri publice inițiate;

(iv) o indicație privind autoritatea publică de la care pot fi obținute informații relevante și la care a fost depozitata informația relevanta pentru examinare de către public;

(v) o indicație asupra autorității publice relevante sau asupra oricărui organism oficial căruia îi pot fi adresate comentarii sau întrebări și asupra perioadei în care sunt primite aceste comentarii ori întrebări; și

(vi) o indicație asupra tipului de informație de mediu relevanta, disponibilă pentru acțiunea propusă;

e) faptul ca activitatea face obiectul unei proceduri naționale sau transfrontiera de evaluare a impactului asupra mediului.

3. Procedurile de participare publică vor include limite de timp rezonabile pentru diferitele faze, care să permită timp suficient pentru informarea publicului, în concordanta cu prevederile pct. 2, și timp suficient pentru ca acesta să se pregătească și sa participe efectiv în timpul procesului de luare a deciziei de mediu.

4. Fiecare parte va asigura participarea publicului la începutul procedurii, atunci când toate opțiunile sunt deschise și poate avea loc o participare efectivă a publicului.

5. Fiecare parte, când este cazul, trebuie să încurajeze posibilii solicitatori sa identifice publicul interesat, sa angajeze discuții și sa furnizeze informații referitoare la obiectivele inițiativei lor înaintea depunerii cererii pentru autorizarea unei activități.

6. Fiecare parte va cere autorităților publice competente să asigure accesul publicului interesat, în vederea examinării, la cerere, dacă legislația naționala prevede astfel, gratuit și într-un timp foarte scurt, la totalitatea informațiilor relevante pentru procesul decizional, care sunt disponibile în timpul procedurilor de participare publică, în conformitate cu prevederile acestui capitol, fără a prejudicia drepturile părților de a refuza divulgarea anumitor informații în concordanta cu prevederile art. 4 pct. 3 și 4. Informațiile semnificative vor include, cel puțin, fără a prejudicia prevederile art. 4:

a) o descriere a locului și a caracteristicilor fizice și tehnice ale activității propuse, inclusiv o estimare a reziduurilor și emisiilor probabile;

b) o descriere a efectelor semnificative ale activității de mediu propuse;

c) o descriere a măsurilor inițiate, pentru a preveni și/sau pentru a reduce efectele, inclusiv emisiile;

d) o prezentare sumară, dar nu tehnica, a celor menționate mai sus;

e) o schita a principalelor alternative studiate de solicitant; și

f) în conformitate cu legislația naționala, principalele rapoarte și recomandări publicate, destinate autorității publice, în momentul în care publicul interesat trebuie să fie informat, având în vedere prevederile pct. 2.

7. Procedurile pentru participarea publică vor permite publicului sa înainteze, în scris sau, când este cazul, la o audiere publică ori un sondaj cu solicitantul, orice comentarii, informații, analize sau opinii considerate relevante pentru activitatea propusă.

8. Fiecare parte va asigura ca în decizia luată să se țină seama de rezultatul participării publicului.

9. Fiecare parte va asigura ca, în momentul în care decizia a fost luată de autoritatea publică, publicul să fie informat prompt despre aceasta, în concordanta cu procedurile normale. Fiecare parte va asigura accesul publicului la textul deciziei, la motivele și consideratiile care au stat la baza acesteia.

10. Fiecare parte va asigura ca, în momentul în care o autoritate publică reconsidera sau actualizează condițiile de funcționare pentru o activitate care face obiectul pct. 1, prevederile pct. 2-9 sunt aplicate fără rezerve, unde este cazul.

11. Fiecare parte, în cadrul legislației sale naționale, va aplica, cat mai mult posibil și unde este adecvat, prevederile acestui articol la deciziile privind autorizarea evacuarii deliberate în mediu a organismelor modificate genetic.

Articolul 7

Participarea publicului în timpul pregătirii planurilor, programelor și politicilor legate de mediu

Fiecare parte va lua măsuri practice adecvate și/sau va promova prevederi pentru ca publicul sa participe în timpul pregătirii planurilor și programelor legate de mediu, într-un cadru transparent și cinstit, după ce i-a fost furnizată informația necesară. În acest cadru se vor aplica prevederile pct. 3, 4 și 8 ale art. 6. Publicul care poate participa va fi identificat de autoritatea publică relevanta, ținându-se seama de obiectivele acestei convenții. În aceeași măsura fiecare parte se va strădui să asigure oportunitatile necesare în vederea participării publicului în timpul pregătirii politicilor legate de mediu.

Articolul 8

Participarea publicului în timpul pregătirii regulamentelor de aplicare, a normativelor și instrumentelor legale obligatorii, general aplicabile

Fiecare parte se va strădui sa promoveze o participare efectivă a publicului într-o etapa adecvată, atâta timp cat opțiunile sunt încă deschise, în perioada pregătirii regulamentelor de aplicare și a altor reglementări legale obligatorii, general aplicabile, care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. La acest nivel trebuie făcuți următorii pasi:

a) trebuie fixată o perioadă suficienta pentru realizarea unei participari publice efective;

b) proiectele reglementărilor legale trebuie să fie publicate sau făcute disponibile prin alte metode;

c) trebuie să îi fie oferită publicului posibilitatea de a face comentarii, direct sau prin intermediul unor organisme consultative reprezentative.

Rezultatul participării publicului trebuie să fie luat în considerare cat mai mult posibil.

Articolul 9

Accesul la justiție

1. Fiecare parte, în cadrul legislației naționale, va asigura posibilitatea pentru orice persoană care considera ca solicitarea informatiei, conform prevederilor art. 4, a fost ignorata, în mod greșit refuzată, parțial sau în totalitate, ori care considera ca a primit un răspuns inadecvat sau ca cererea sa nu a fost considerată conform prevederilor art. 4, de a avea acces la o procedură de recurs în fața instanței de judecată sau a altui organism independent și impartial prevăzut de lege.

În cazul în care o parte asigura un astfel de recurs în fața unei instanțe de judecată, ea va face astfel încât o asemenea persoana să aibă acces și la o procedură de fond stabilită de lege, care să fie gratuita sau nu prea scumpa, în cazul reconsiderarii solicitării de către o autoritate publică sau al revizuirii de către un organism independent și impartial, altul decât o instanța de judecată.

Decizia finala luată în concordanta cu prevederile pct. 1 trebuie să fie obligatorie pentru autoritatea publică care deține informația. Motivele trebuie să fie declarate în scris, cel puțin în cazul în care informația este refuzată conform prevederilor acestui punct.

2. Fiecare parte trebuie, în cadrul legislației naționale, să asigure membrilor publicului interesat:

a) care au un interes suficient; sau

b) cărora li se afectează un drept, în cazul în care procedurile administrative legale ale unei părți solicita aceasta ca o preconditie,

accesul la o procedură de recurs în fața instanței și/sau a altui organism independent și impartial stabilit prin lege, pentru a contesta, ca fond și ca procedura, legalitatea oricărei decizii, act sau omisiuni care face obiectul prevederilor art. 6, în cazul în care legislația naționala prevede astfel și fără a prejudicia prevederile pct. 3 sau alte prevederi relevante ale acestei convenții.

Interesul suficient sau afectarea unui drept va fi determinata în concordanta cu prevederile legilor naționale și cu obiectivele de a asigura publicului interesat un acces larg la justiție conform prevederilor prezentei convenții. La acest nivel interesul oricărei organizații neguvernamentale care îndeplinește cerințele specificate la art. 2 pct. 5 trebuie să fie considerat suficient pentru scopul subpunctului a) de mai sus. Astfel de organizații vor fi considerate ca având dreptul sau capacitatea de a fi afectate în concordanta cu prevederile subpunctului b) de mai sus.

Prevederile pct. 2 nu vor exclude posibilitatea unei proceduri prealabile de recurs în fața unei autorități administrative și nu pot afecta cerința epuizarii procedurilor de recurs administrative înainte de recurgerea la procedurile judiciare, în cazul în care o astfel de cerința exista în dreptul intern.

3. În plus și fără a prejudicia procedurile la care se referă pct. 1 și 2, fiecare parte trebuie să asigure ca, în momentul în care toate criteriile sunt îndeplinite, dacă acestea sunt prevăzute de legislația naționala, membrii publicului să aibă acces la procedurile administrative sau juridice pentru a contesta actele sau omisiunile persoanelor private și autorităților publice, care contravin prevederilor legislației naționale cu referire la mediu.

4. În plus și fără a prejudicia prevederile pct. 1, procedurile la care se referă pct. 1, 2 și 3 trebuie să asigure remedierea adecvată și efectivă, inclusiv adoptarea unei hotărâri judecătorești, când este cazul, care să fie obiectivă, echitabila, la timp și sa nu coste foarte mult. Deciziile luate în conformitate cu prevederile acestui articol trebuie să fie date sau înregistrate în scris. Deciziile instanțelor și, oricând este posibil, ale altor organisme trebuie să fie accesibile publicului.

5. Pentru ca prevederile acestui articol să fie efective fiecare parte va asigura ca publicul să fie informat cu privire la accesul la procedurile de recurs administrativ sau judiciar și trebuie să ia în considerare stabilirea unui mecanism de asistența pentru a elimina sau a reduce obstacolele financiare ori de alta natura privind accesul la justiție.

Articolul 10

Reuniunea părților

1. Prima intalnire a părților va fi convenită nu mai târziu de un an de la data intrării în vigoare a prezentei convenții. În plus o intalnire ordinară a părților va fi ținuta cel puțin o dată la fiecare 2 ani, numai dacă părțile nu decid altfel, sau la solicitarea scrisă a uneia dintre părți, cu condiția ca, într-un interval de 6 luni de la comunicarea solicitării tuturor părților de către secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa, solicitarea respectiva să fie suportată de cel puțin o treime din numărul părților.

2. La intalnirile lor părțile vor examina în mod continuu punerea în aplicare a prezentei convenții prin rapoarte elaborate de părți în mod regulat și în acest scop:

a) vor analiza politicile, abordarile legale și metodologice privind accesul la informație, participarea publică la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, în scopul îmbunătățirii acestora;

b) vor schimba informații cu privire la experienta câștigată în încheierea și punerea în aplicare a acordurilor bilaterale și multilaterale sau a altor înțelegeri legate de scopul prezentei convenții și la care una sau mai multe părți sunt parte;

c) vor solicita, unde este cazul, serviciile organismelor relevante ale Comisiei Economice pentru Europa și ale altor organisme internaționale și comitete specifice, în legătură cu toate aspectele pertinente pentru îndeplinirea scopurilor prezentei convenții;

d) vor stabili orice organisme subsidiare care se considera necesare;

e) vor pregati, unde este cazul, protocoale la prezenta convenție;

f) vor considera și vor adopta propuneri pentru amendamente la prezenta convenție în concordanta cu prevederile art. 14;

g) vor considera și vor întreprinde orice acțiune auxiliara care poate fi solicitată pentru atingerea scopurilor prezentei convenții;

h) la prima lor intalnire vor considera și vor adopta prin consens reguli de procedura pentru intalnirile lor și ale organismelor subsidiare;

i) la prima lor intalnire vor analiza experienta lor în aplicarea prevederilor art. 5 pct. 9 și vor studia măsurile care sunt necesare pentru a dezvolta viitorul sistem la care se referă acel punct, luând în considerare procesele și schimbările internaționale, inclusiv elaborarea unui instrument adecvat privind registrele emisiilor și transferul poluantilor, sau inventarele care pot fi anexate la prezenta convenție.

3. Reuniunea părților va lua în considerare, dacă este necesar, stabilirea regulilor financiare pe bază de consens.

4. Organizația Națiunilor Unite, agențiile sale specializate și Agenția Internationala pentru Energie Atomica, precum și orice alt stat sau organizație de integrare economică regionala, imputernicita în baza prevederilor art. 17 să semneze prezenta convenție, dar care nu este parte la aceasta, și orice organizație interguvernamentală calificată în domeniile care privesc convenția vor fi împuternicite sa participe ca observatori la reuniunile părților.

5. Orice organizație neguvernamentala, calificată în domeniile la care se referă convenția, care l-a informat pe secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa despre dorința sa de a fi reprezentată la o reuniune a părților, va fi imputernicita sa participe ca observator numai dacă cel puțin o treime din numărul părților prezente la intalnire nu ridica obiecțiuni.

6. În sensul prevederilor pct. 4 și 5, regulile de procedura la care se referă prevederile pct. 2 h) vor prevedea aranjamente practice pentru procedura de admitere și pentru alți termeni relevanti.

Articolul 11

Dreptul la vot

1. Exceptând prevederile pct. 2, fiecare parte la prezenta convenție va avea dreptul la un vot.

2. Organizațiile de integrare economică europeană, în cadrul competentei lor, vor exercita dreptul la vot cu un număr de voturi egal cu numărul statelor care sunt părți la prezenta convenție. Astfel de organizații nu își vor exercita dreptul de vot, dacă statele lor membre și-l exercita pe al lor și viceversa.

Articolul 12

Secretariatul

Secretarul executiv al Comisiei Economice pentru Europa va îndeplini următoarele funcții de secretariat:

a) convocarea și pregătirea reuniunilor părților;

b) transmiterea către părți a rapoartelor și a altor informații primite în conformitate cu prevederile prezentei convenții;

c) alte funcții care pot fi atribuite de părți.

Articolul 13

Anexele

Anexele la prezenta convenție constituie parte integrantă a acesteia.

Articolul 14

Amendamente la convenție

1. Orice parte are dreptul sa propună amendamente la prezenta convenție.

2. Textul oricărui amendament propus la prezenta convenție va fi înaintat în scris secretarului executiv al Comisiei Economice pentru Europa, care îl va comunică tuturor părților cu cel puțin 90 de zile înainte de intalnirea părților la care este propus pentru adoptare.

3. Părțile vor face orice efort pentru a ajunge la un acord, prin consens, privind orice amendament propus la prezenta convenție. Dacă toate eforturile pentru obținerea consensului au fost epuizate și nu s-a ajuns la nici un acord, amendamentul va fi adoptat cu votul unei majorități de trei pătrimi din numărul părților prezente și votante la reuniune.

4. Amendamentele la prezenta convenție, adoptate în concordanta cu prevederile pct. 3, vor fi înaintate de depozitar tuturor părților, pentru ratificare, aprobare sau acceptare. Amendamentele la prezenta convenție, altele decât cele la o anexa, vor intra în vigoare pentru părțile care le-au ratificat, le-au aprobat sau le-au acceptat în cea de-a 90-a zi după primirea de către depozitar a notificării ratificării, aprobării sau acceptării de către cel puțin trei pătrimi din numărul acestor părți. După această dată ele vor intra în vigoare pentru orice altă parte în cea de-a 90-a zi după ce partea respectiva depune instrumentul sau de ratificare, de aprobare sau de acceptare a amendamentelor.

5. Orice parte care nu este capabilă sa aprobe un amendament la o anexa la prezenta convenție va notifica acest lucru în scris depozitarului în decurs de 12 luni de la data comunicării adoptării. Depozitarul va comunică tuturor părților, fără întârziere, orice astfel de notificare primită. O parte are dreptul sa înlocuiască în orice moment o acceptare a unei notificări anterioare și, după depunerea unui instrument de acceptare la depozitar, amendamentele la o astfel de anexa vor deveni efective pentru acea parte.

6. La expirarea celor 12 luni de la data comunicării de către depozitar, în concordanta cu prevederile pct. 4, un amendament la o anexa va deveni efectiv pentru acele părți care nu au transmis o notificare la depozitar conform prevederilor pct. 5, dacă cel puțin o treime din numărul părților a înaintat o astfel de notificare.

7. În sensul acestui articol, părțile prezente și votante înseamnă părțile prezente și care exprima un vot afirmativ sau negativ.

Articolul 15

Examinarea conformarii cu prevederile convenției

Intalnirea părților va stabili, pe bază de consens, aranjamente neconflictuale, nejudiciare și de natura consultativa pentru examinarea conformarii cu prevederile prezentei convenții. Aceste aranjamente vor permite implicarea adecvată a publicului și pot include opțiunea de a considera comunicări din partea publicului în probleme legate de prezenta convenție.

Articolul 16

Soluționarea diferendelor

1. Orice diferend apărut între doua sau mai multe părți în legătură cu interpretarea sau cu aplicarea prezentei convenții va fi soluționat prin negocieri sau prin orice alt mijloc de soluționare a diferendelor, acceptabil părților implicate în diferend.

2. În timpul semnării, ratificării, acceptării, aprobării sau aderării la prezenta convenție ori în orice moment după aceea o parte are dreptul sa declare în scris depozitarului ca pentru un diferend nerezolvat conform prevederilor pct. 1 accepta ca obligatorii, în relația cu orice parte care accepta aceleași condiții, unul sau ambele mijloace de soluționare:

a) înaintarea diferendului către Curtea Internationala de Justiție;

b) arbitrajul, în concordanta cu procedura prezentată în anexa nr. II.

3. Dacă părțile implicate în diferend au acceptat ambele mijloace de soluționare a diferendelor, la care se referă pct. 2, diferendul poate fi înaintat numai Curții Internaționale de Justiție, cu excepția cazului în care părțile au convenit altfel.

Articolul 17

Semnarea

Prezenta convenție va fi deschisă pentru semnare la Aarhus (Danemarca) de la data de 25 iunie 1998 și după aceea la sediul central al Organizației Națiunilor Unite din New York până la data de 21 decembrie 1998 de către statele membre ale Comisiei Economice pentru Europa, precum și de către statele cu statut de membru consultativ al Comisiei Economice pentru Europa, conform pct. 8 și 11 ale Rezoluției 36(IV) din 28 martie 1947 a Consiliului Economic și Social, precum și de către organizațiile de integrare economică regionala constituite din statele suverane membre ale Comisiei Economice pentru Europa, cărora statele membre le-au transferat competența în probleme aflate sub incidența acestei convenții, inclusiv competența de a încheia tratate privind aceste probleme.

Articolul 18

Depozitarul

Secretariatul General al Organizației Națiunilor Unite va acționa ca depozitar al prezentei convenții.

Articolul 19

Ratificarea, acceptarea, aprobarea și aderarea

1. Prezenta convenție va face obiectul ratificării, acceptării sau aprobării de către statele semnatare și de organizațiile de integrare economică regionala.

2. Prezenta convenție va fi deschisă spre aderare statelor și organizațiilor de integrare economică regionala, la care se referă art. 17, începând cu data de 22 decembrie 1998.

3. Orice alt stat la care nu se referă pct. 2, care este membru al Organizației Națiunilor Unite, poate adera la prezenta convenție după aprobarea de către intalnirea părților.

4. Orice organizație la care se referă art. 17, care devine parte la prezenta convenție, fără ca nici unul dintre statele sale membre să fie parte, va respecta toate obligațiile care decurg din convenție. Dacă unul sau mai multe state membre ale unei astfel de organizații sunt părți la prezenta convenție, organizația și statele sale membre vor decide asupra responsabilităților lor pentru îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prezenta convenție. În astfel de cazuri organizația și statele sale membre nu sunt abilitate să își exercite simultan drepturile care le revin din prezenta convenție.

5. În instrumentele lor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare organizațiile de integrare economică regionala la care se referă art. 17 vor declara extinderea competentei lor cu privire la problemele la care se referă convenția. De asemenea, aceste organizații vor informa depozitarul despre orice modificare a ariei lor de competența.

Articolul 20

Intrarea în vigoare

1. Prezenta convenție va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

2. În sensul prevederilor pct. 1, nici un instrument depus de o organizație de integrare economică regionala nu va fi considerat ca suplimentar pe lângă cele depuse de statele membre ale unei astfel de organizații.

3. Pentru fiecare stat sau organizație la care se referă art. 17, care ratifica, accepta sau aproba prezenta convenție ori care adera după depunerea celui de-al saisprezecelea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, convenția va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii de către statul sau organizația respectiva a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.

Articolul 21

Retragerea

În orice moment, după împlinirea a 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei convenții pentru o parte, acea parte se poate retrage din convenție printr-o notificare scrisă către depozitar. Orice astfel de retragere își va face efectul în cea de-a 90-a zi de la data primirii notificării de către depozitar.

Articolul 22

Texte autentice

Originalul prezentei convenții, ale carei texte în limbile engleza, franceza și rusa sunt autentice în aceeași măsura, va fi depozitat la secretarul general al Națiunilor Unite.

Drept care subsemnații, având depline puteri, am semnat prezenta convenție.

Întocmită la Aarhus (Danemarca) la 25 iunie 1998.