HG nr. 563/2022
pentru constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului interministerial privind schimbările climatice
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Strategia din 14 august 2024 14 august 2024 privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anulu…
În temeiul
art. 108 din Constituția României, republicată , și al
art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Se constituie Comitetul interministerial privind schimbările climatice, denumit în continuare Comitetul, organism consultativ fără personalitate juridică.
Comitetul este condus de prim-ministrul României, în calitate de președinte. În situațiile în care prim-ministrul nu poate participa la reuniunile Comitetului, conducerea acestuia este realizată de către șeful Cancelariei Prim-Ministrului, în calitate de vicepreședinte.
Comitetul are trei vicepreședinți, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, demnitarul care conduce Departamentul climă și sustenabilitate din cadrul Administrației Prezidențiale și ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Comitetul este format din reprezentanți ai instituțiilor publice din România care elaborează și implementează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice, la nivel de ministru sau secretar de stat desemnat, consilieri prezidențiali sau consilieri de stat din partea Administrației Prezidențiale, respectiv reprezentanți la nivel de conducător ai instituțiilor, potrivit
anexei
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 2
Comitetul poate dispune formarea de grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, care să sprijine activitatea acestuia. Grupurile de lucru sunt alcătuite din experți ai instituțiilor prevăzute în
anexă
sau alți experți din cadrul entităților prevăzute la
alin. (3) . Lucrările reuniunilor grupurilor de lucru sunt conduse la nivel de secretar de stat sau de coordonatorul departamentului din cadrul instituției publice cu responsabilități în domeniul temei supuse dezbaterii.
Activitatea Comitetului este sprijinită de secretariatul tehnic care este format din personal din cadrul Secretariatului General al Guvernului, prin Direcția coordonare politici și priorități, și din cadrul Departamentului pentru dezvoltare durabilă.
În calitate de invitați, la ședințele Comitetului pot participa reprezentanți ai altor instituții publice sau autorități cu atribuții în domeniul schimbărilor climatice, experți, reprezentanți ai structurilor asociative ale administrației publice locale, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri sau financiar-bancar, reprezentanți ai instituțiilor academice și de învățământ superior, reprezentanți ai asociațiilor și fundațiilor cu activitate în domeniul schimbărilor climatice, la invitația președintelui Comitetului sau a unuia dintre vicepreședinți.
Activitatea în cadrul Comitetului este neremunerată.
Președintele României poate participa la ședințele Comitetului la invitația prim-ministrului.
Articolul 3
Comitetul are următoarele obiective principale:
a)
analizează și propune soluții în vederea asigurării concordanței politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, propuse de ministerele de resort, cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte, și monitorizează progresele înregistrate de instituțiile din România în implementarea acestora;
b)
analizează, monitorizează și propune politicile prioritare anuale în domeniul schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele luate la nivel național, față de Uniunea Europeană, inclusiv prin Planul național de redresare și reziliență al României, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale la care România este parte sau în curs de a accede, care vor fi supuse anual aprobării Guvernului, în condițiile legii;
c)
analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a măsurilor ce revin autorităților și instituțiilor responsabile cu implementarea politicilor prevăzute în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice, denumit în continuare PNIESC, cu scopul îndeplinirii angajamentelor asumate de România, în ceea ce privește contribuția țării noastre la îndeplinirea țintelor europene stabilite în domeniul energiei și climei, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) 2018/1.999, inclusiv în ceea ce privește asigurarea finanțării necesare pentru implementarea politicilor și măsurilor prevăzute în PNIESC;
d)
analizează, monitorizează și evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor Strategiei naționale pe termen lung privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și propune soluții pentru atingerea acestor obiective, inclusiv a țintelor intermediare, în conformitate cu prevederile art. 15 al Regulamentului (UE) nr. 2018/1999;
e)
analizează și monitorizează aplicarea metodologiei pentru bugetarea inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice, elaborată de către Secretariatul General al Guvernului în colaborare cu Ministerul Finanțelor, conform obligațiilor asumate în Planul național de redresare și reziliență al României și acordurilor internaționale la care România este parte;
f)
analizează și propune indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României, pornind de la indicatorii existenți, recunoscuți la nivel internațional, prin raportarea la cerințele Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice și ale Acordului de la Paris, precum și la alte inițiative în domeniu, precum Agenda O.N.U. 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre;
g)
propune comunicarea unui mesaj unitar și coerent pe tema schimbărilor climatice bazat pe date științifice, în linie cu studiile și recomandările Panelului internațional pentru schimbările climatice, Organizației Meteorologice Mondiale și Administrației Naționale de Meteorologie și ale altor structuri relevante, de către instituțiile publice din România care elaborează politici cu impact în domeniul combaterii schimbărilor climatice.
Articolul 4
În scopul îndeplinirii obiectivelor prevăzute la
art. 3 , Comitetul exercită următoarele atribuții:
a)
propune orientările strategice rezultate în urma discuțiilor și deciziilor luate în cadrul proceselor internaționale în domeniul schimbărilor climatice la care România este parte;
b)
propune liniile de poziționare pe baza cărora să fie elaborate mandatele de participare ale diferitelor instituții în domeniul schimbărilor climatice pentru a fi prezentate în cadrul negocierilor de la nivelul Uniunii Europene, Organizației Națiunilor Unite, precum și în cadrul discuțiilor, negocierilor din cadrul altor structuri internaționale;
c)
analizează oportunitatea aderării României la diferite inițiative privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și combaterea schimbărilor climatice;
d)
analizează și sprijină stabilirea componenței delegațiilor mixte pentru reprezentarea României în forumurile internaționale în domeniul schimbărilor climatice;
e)
identifică partenerii internaționali pe tema schimbărilor climatice și instituțiile naționale care să inițieze o colaborare în scopul obținerii de expertiză din partea acestora;
f)
analizează și propune soluții pentru asigurarea coerenței tuturor surselor de finanțare existente pentru finanțarea măsurilor în domeniul schimbărilor climatice;
g)
analizează și propune elaborarea de studii tehnice sau de impact, interne ori externalizate;
h)
propune parteneriate cu institutele de cercetare, de politici publice și universități în domeniul schimbărilor climatice;
i)
identifică indicatorii de măsurare a angajamentelor climatice ale României;
j)
analizează și monitorizează procesul de elaborare și implementare de către instituțiile responsabile a politicilor din sectoarele care au impact asupra schimbărilor climatice, în baza atribuțiilor care le revin conform prevederilor actelor normative de organizare și funcționare.
Articolul 5
Comitetul se reunește lunar în ședințe și ori de câte ori este necesar, la inițiativa președintelui Comitetului sau a unuia dintre vicepreședinți.
Agenda fiecărei ședințe a Comitetului se întocmește de către secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate și înaintate în acest sens de către membrii săi și aprobate de către conducerea Comitetului.
În exercitarea atribuțiilor, Comitetul elaborează rapoarte și analize pe care le prezintă Guvernului, spre informare.
Articolul 6
În termen de 15 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Comitetul se întrunește și aprobă regulamentul propriu de organizare și funcționare.
PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Viceprim-ministru, ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu p. Viceprim-ministru, Mihaela-Ioana Kaitor, secretar de stat Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Tánczos Barna Ministrul energiei, Virgil-Daniel Popescu Ministrul economiei, Florin Marian Spătaru Ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu p. Ministrul afacerilor interne, Raed Arafat, secretar de stat Ministrul muncii și solidarității sociale, Marius-Constantin Budăi Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian-Ionuț Chesnoiu Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltán Ministrul investițiilor și proiectelor europene, interimar, Marcel-Ioan Boloș Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Marcel-Ioan Boloș Ministrul finanțelor, Adrian Câciu București, 28 aprilie 2022. Nr. 563.
Anexa COMPONENȚA
Comitetului interministerial privind schimbările climatice
1.
Administrația Prezidențială
2.
Cancelaria Prim-Ministrului
3.
Secretariatul General al Guvernului
4.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă
5.
Ministerul Finanțelor
6.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
7.
Ministerul Energiei
8.
Ministerul Economiei
9.
Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
10.
Ministerul Afacerilor Externe
11.
Ministerul Afacerilor Interne
12.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
13.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
14.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
15.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
16.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
17.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
18.
Administrația Națională de Meteorologie
19.
Institutul Național de Statistică
20.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.