Instrucțiunile din 18 mai 2022

Articolul 10

Primirea persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață de la organele de poliție, în locurile de deținere subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, se realizează în baza dosarelor individuale întocmite de organele de executare, care conțin următoarele documente:

mandatul de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, în original sau în forma primită de la instanța de executare prin fax, poștă electronică ori prin orice mijloc în măsură să producă un document scris în condiții care să permită autorităților destinatare să îi stabilească autenticitatea, în conformitate cu art. 556 alin. (2 1 ) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de organul de poliție care îl pune în executare, după stabilirea identității persoanelor private de libertate și verificarea valabilității și autenticității celorlalte documente necesare primirii;

actul de identitate valabil, respectiv carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie, pașaport, sau, în cazul imposibilității obiective a emiterii sau reînnoirii actului de identitate, procesul-verbal de stabilire a identității întocmit de organul de poliție;

copia procesului-verbal privind data și ora la care a fost înmânat persoanei private de libertate mandatul de executare;

adresa de predare a persoanei private de libertate.

Dacă mandatul de executare conține erori materiale, dar permite identificarea persoanei și stabilirea măsurii dispuse în raport cu datele de identificare existente în evidențele organelor de poliție și dispozitivul hotărârii instanței de judecată, administrația locului de deținere primește persoana arătată în mandat, urmând ca organul de poliție care execută măsura să transmită mandatul rectificat, după primirea acestuia de la instanța de executare.

În situația în care persoana privată de libertate este primită prin intermediul centrelor de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, dosarul individual va cuprinde:

mandatul de executare a pedepsei privative de libertate;

actul de identitate valabil, respectiv carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie, pașaport sau procesul-verbal de stabilire a identității întocmit de organul de poliție ori fișa de evidență a identității persoanei, rezultată în urma verificărilor efectuate în bazele de date ale organelor de poliție și certificată de organul de executare, în cazul imposibilității obiective a emiterii ori reînnoirii actului de identitate;

copia cazierului judiciar;

procesul-verbal de introducere în arest;

fișa de cunoaștere individuală;

fișa medicală;

fotografie față și profil;

fișă dactiloscopică;

adresa de predare a persoanei privată de libertate;

copia hotărârii de condamnare, dacă a fost comunicată de instanța de judecată organului de poliție;

radiografia pulmonară și rezultatul examenului de specialitate pentru stabilirea statusului pneumoftiziologic, în conformitate cu prevederile Ghidului metodologic de implementare a Programului

național

de

prevenire,

supraveghere

și

control

al

tuberculozei.

Medicul

pneumoftiziolog din rețeaua sanitară publică consemnează în fișa medicală conduita terapeutică și aduce la cunoștință persoanei private de libertate, sub semnătură, că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea tuberculozei ca boală infectocontagioasă poate avea ca urmare răspândirea bolii și poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.

Fișa de cunoaștere individuală cuprinde mențiuni privind comportamentul persoanei private de libertate pe perioada deținerii în centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne sau pe perioada arestului la domiciliu, mențiuni referitoare la eventuale condamnări anterioare pentru apartenența la grupări de criminalitate organizată sau teroriste, la darea în urmărire, la opunerea la reținere sau arestare, sutragerea de la controlul judiciar dispus în cauza în care a fost condamnată, la încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligației de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condițiilor de deplasare și declarațiile sale cu privire la faptul că a fost sau nu consumatoare de droguri.

În situația în care persoana privată de libertate a fost arestată la domiciliu, dosarul individual cuprinde:

mandatul de executare a pedepsei privative de libertate în original ori în forma primită de la instanța de executare prin fax, poștă electronică sau prin orice mijloc în măsură să producă un document scris în condiții care să permită autorităților destinatare să îi stabilească autenticitatea, în conformitate cu art. 556 alin. (2 1 ) din Codul de procedură penală, semnat, datat și ștampilat de organul de poliție care îl pune în executare;

copia cazierului judiciar;

fișa de cunoaștere individuală;

actul de identitate valabil, respectiv carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie, pașaport, sau, în cazul imposibilității obiective a emiterii sau reînnoirii actului de identitate, procesul-verbal de stabilire a identității întocmit de organul de poliție;

adresa de predare a persoanei privată de libertate;

copia hotărârii de condamnare, dacă a fost comunicată de instanța de judecată organului de poliție.

Pentru primirea persoanelor private de libertate în penitenciarele-spital este necesară recomandarea de internare din partea medicului specialist sau o dispoziție a organului judiciar. În caz de urgență medicală, se va proceda la internarea persoanei privată de libertate în cea mai apropiată unitate spitalicească din rețeaua publică.

Administrația locului de deținere poate respinge motivat primirea persoanelor private de libertate în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de alin. (1), (3) și (5).

În cazul în care la primirea în locul de deținere nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (4), persoana privată de libertate va fi primită în locul de deținere, urmând ca documentele care trebuiau să o însoțească să fie transmise în termen de 20 zile lucrătoare.

Orice rectificare, modificare și completare făcută în actele menționate la alin. (1) trebuie confirmată de organul judiciar emitent.

Articolul 11

Activitatea de primire în locurile de deținere a persoanelor private de libertate este asigurată de șeful de tură, medicul șef și șeful structurii evidență deținuți sau înlocuitorul acestuia, în timpul orelor de program, iar în afara acestora, de șeful de tură și de un cadru medical.

Articolul 12

Stabilirea identității persoanelor private de libertate primite în locurile de deținere se face prin confruntarea datelor de stare civilă declarate de acestea cu datele înscrise în actul legal de deținere, actul de identitate și în celelalte documente prezentate de organul de poliție.

Cu ocazia primirii în locul de deținere, se verifică actul legal de deținere, actul de identitate și celelalte documente prezentate de organul de poliție, pentru a observa dacă:

acestea sunt emise de către autoritățile sau instituțiile competente;

actele de deținere sunt valabile, legale și pot fi puse în executare;

corespund ca formă și conținut, și nu prezintă urme de falsificări, ștersături, modificări, corecturi, adăugări ori nu conțin mențiuni nepermise;

fotografia din actul de identitate corespunde cu fizionomia persoanei private de libertate și datele de stare civilă din actul de identitate corespund cu cele declarate de persoana condamnată și cu cele din actele legale de deținere, astfel încât identitatea persoanei să poată fi stabilită în mod cert.

Orice mențiuni, adăugări, corecturi sau modificări efectuate pe documentele prezentate pentru primirea persoanei în locul de deținere sunt luate în considerare doar dacă au fost însușite, prin semnătură și ștampilă sau, după caz, semnătură electronică de către organele judiciare emitente.

În cazul în care modificările, ștersăturile, adăugările ori corecturile efectuate asupra documentelor verificate cu ocazia primirii ridică suspiciuni rezonabile cu privire la încălcarea prevederilor legale în vigoare și care ar determina nelegalitatea primirii, administrația locului de deținere solicită lămuriri suplimentare organelor judiciare emitente.

În cazul imposibilității stabilirii în mod clar a identității persoanei prin efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (2) și (4), cât și în urma verificărilor suplimentare efectuate de către organele de poliție în bazele de date ale acestora, se refuză primirea în locul de deținere a persoanei condamnate.

Constituie impedimente la punerea în executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii ori detențiunii pe viață, justificând refuzul primirii persoanei în locul de deținere: lipsa autenticității actului de deținere, prescripția executării pedepsei, deducerea unor perioade mai mari decât pedeapsa aplicată, perioade executate anterior, imposibilitatea stabilirii în mod clar

a pedepsei aplicate, precum și orice alte motive care conduc, în mod vădit, la imposibilitatea punerii în executare a actelor legale de deținere.

Refuzul primirii persoanei private de libertate în locul de deținere este motivat în scris de către persoana care constată impedimentele și este înmânat organului de poliție.

Articolul 13

Pe timpul executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață, actul de identitate și alte documente de stare civilă care servesc asigurării legalității deținerii se păstrează în documentarul penal.

Articolul 14

Persoanele cărora li s-au aplicat mai multe măsuri privative de libertate, fără a se dispune, în privința acestora, o soluție raportată la pluralitatea de infracțiuni, vor fi îndrumate de îndată, prin grija structurii evidență deținuți, să solicite instanței de judecată contopirea sau, după caz, modificarea măsurilor privative de libertate, în acord cu prevederile legale aplicabile.

Dacă la verificarea actului legal de deținere și a hotărârilor de condamnare în baza cărora a fost emis acesta, a altor documente operative, precum și a evidențelor informatice, rezultă necesitatea formulării unei contestații la executare sau a unei contestații în anulare, persoana va fi îndrumată să se adreseze instanței competente pentru lămurirea situației juridice.

Dacă persoana condamnată nu se adresează organului judiciar competent, iar soluționarea contestației la executare sau a contestației în anulare se impune în vederea asigurării legalității deținerii, structura evidență deținuți din locul de deținere va lua măsuri de sesizare a instanței de judecată în vederea lămuririi situației juridice.

Persoanele nou-primite, condamnate definitiv la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii, care sunt însărcinate sau care au în îngrijire un copil cu vârsta de până la 1 an, sunt îndrumate să solicite întreruperea executării pedepsei.

Cererile formulate în situațiile prevăzute la alin. (1), (2) și (4) se vor înainta instanțelor competente, prin grija structurii evidență deținuți, doar la solicitarea scrisă a persoanei condamnate.

Articolul 15

După primirea în locul de deținere, fiecărei persoane condamnate i se stabilesc, computerizat, numărul matricol de origine și numărul matricol general.

La începutul fiecărui an, se procedează la stabilirea computerizată a noilor numere matricole utilizate în anul în curs, pentru întregul efectiv de persoane private de libertate existent în locul de deținere, denumite matricole locale.

Articolul 16

După primirea în locul de deținere, dosarele se repartizează unui lucrător, de către șeful structurii evidență deținuți, în vederea efectuării operațiunilor specifice.

Lucrătorul structurii evidență deținuți are obligația ca, de îndată, să înscrie pe coperta documentarului penal noua matricolă locală.

Articolul 17

Documentarul penal este completat pe perioada executării pedepsei cu următoarele documente:

citații și acte procedurale emise de organele judiciare;

corespondența privind comunicarea de informații referitoare la situația juridică;

documentele referitoare la transfer, punerea în libertate, liberarea condiționată și la modificările în situația juridică;

documentele referitoare la evaluarea și reevaluarea gradului de risc pentru siguranța locului de deținere;

documentele referitoare la aplicarea regimului provizoriu, stabilirea, individualizarea, suspendarea și schimbarea regimului de executare;

fișa individuală privind cazarea persoanei private de libertate, cu ocazia transferului în alt loc de deținere și la punerea în libertate;

fișa de evidență a zilelor considerate ca executate, cu ocazia transferului în alt loc de deținere și la punerea în libertate;

fișa de evidență a drepturilor, sancțiunilor disciplinare aplicate și a recompenselor acordate, cu ocazia transferului în alt loc de deținere și la punerea în libertate;

formularul privind istoricul escortării, cu ocazia punerii în libertate;

fișa de evidență a zilelor considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea

măsurii

arestării

preventive,

pedepsei

sau

măsurii

educative

în

condiții necorespunzătoare, din care să rezulte clădirile și/sau perioada de timp executată în condiții necorespunzătoare transmisă de către persoana desemnată după completare, cu ocazia arhivării și cu ocazia transferurilor între locurile de deținere, prevăzută la anexa nr. 31 la Instrucțiuni;

raportul privind zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea

măsurii

arestării

preventive,

pedepsei

sau

măsurii

educative

în

condiții necorespunzătoare, tipărit din aplicația informatică de către lucrătorul din cadrul structurii evidență deținuți, prevăzut la anexa nr. 32 la Instrucțiuni;

alte documente care privesc asigurarea legalității deținerii.

Evidența compensațiilor financiare acordate persoanelor private de libertate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau de către instanțele naționale este realizată de către structura regim penitenciar.

Articolul 18

La primirea dosarului individual, lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează următoarele activități:

verifică autenticitatea, legalitatea și caracterul executoriu al actelor legale de deținere, precum și existența celorlalte documente și corectitudinea întocmirii lor, stabilind dacă documentarul penal a fost completat cu toate datele prevăzute de anexa nr. 1 la Instrucțiuni;

solicită lămuriri suplimentare organelor judiciare emitente, în cazul constatării unor erori în actul legal de deținere sau în hotărârea de condamnare, ori în cazul existenței unor nelămuriri cu privire la punerea în executare a pedepselor aplicate, cu acordul șefului structurii evidență deținuți. În toate cazurile, până la lămurirea situației juridice de către organele judiciare emitente, punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive de condamnare se face în conformitate cu mențiunile înscrise de instanțele competente în cuprinsul acestora;

verifică, în aplicația informatică, anterior operării mențiunilor corespunzătoare primirii persoanei condamnate în locul de deținere, listele speciale în vederea stabilirii existenței unor evidențe anterioare cu privire la persoana în cauză, referitoare la gradul de risc pentru siguranța locului de deținere, evadări, suspendarea executării pedepsei, întreruperea executării pedepsei și grațieri;

înscrie, în penultima pagină a documentarului penal, datele din mandatul de executare a pedepsei închisorii ori a detențiunii pe viață, precum și din hotărârile judecătorești de condamnare, stabilind data la care cel în cauză urmează să fie pus în libertate ca urmare a expirării duratei pedepsei, semnând pentru consemnarea acestora;

calculează, în raport de durata pedepsei privative de libertate stabilită de către instanța de executare și de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea

măsurii

arestării

preventive,

pedepsei

sau

măsurii

educative

în

condiții necorespunzătoare, data la care se împlinesc fracțiunile de executat din pedeapsă în vederea acordării liberării condiționate, potrivit Codului penal. Fracțiunile de executat ce trebuie calculate sunt fracțiunea obligatorie și fracțiunea totală. Fracțiunea obligatorie se menționează pe prima copertă a documentarului penal, precum și în modulul aferent din aplicația informatică. Fracțiunea totală se menționează în aplicația informatică și pe fișa de evidență a zilelor considerate ca executate ca urmare a activităților lucrative, de instruire școlară și formare profesională prestate, a lucrărilor științifice elaborate ori a invențiilor brevetate, denumită în continuare fișa de evidență a zilelor considerate ca executate, fiind prevăzută în anexa nr. 3 la Instrucțiuni;

calculează fracțiunea prevăzută la art. 40 alin. (2) din Lege ținând seama de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare, pe care o consemnează, provizoriu, în creion, pe prima copertă a documentarului penal, precum și în registrul de termene;

solicită sentințele și, după caz, deciziile penale instanței de judecată, în situația în care în mandatul de executare a pedepsei privative de libertate nu cuprinde mențiuni referitoare la infracțiunea comisă sau data săvârșirii acesteia, cu privire la restul de pedeapsă rămas

neexecutat, ca urmare a grațierii ori a revocării liberării condiționate, revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii sau revocării suspendării condiționate;

înscrie, în registrul de evidență a termenelor, data expirării duratei pedepsei, data la care se împlinește fracțiunea obligatorie pentru liberare condiționată, data reanalizării în comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare, data reexaminării în comisia pentru liberare condiționată, data împlinirii vârstei de 65 de ani în cazul vârstnicilor, pentru infracțiunile săvârșite după data de 01.02.2014, respectiv a vârstei de 60 de ani, în cazul bărbaților, și 55 de ani, în cazul femeilor, care au comis infracțiunile înainte de data de 01.02.2014, în vederea înlocuirii pedepsei cu detențiunea pe viață cu pedeapsa închisorii, precum și alte date relevante care privesc asigurarea legalității deținerii;

verifică existența unor evidențe anterioare în modulul „externi” din aplicația informatică. În situația în care, în urma operațiunilor prevăzute la lit. c) și h), se constată că pedepsele pe care trebuie să le execute persoana privată de libertate generează o situație juridică nouă, se deschide o nouă pagină referitoare la persoana în cauză în modulul „interni” din aplicația informatică. Atunci când persoana în cauză este reprimită de la organele de poliție, reprimită din întreruperea executării pedepsei, din transfer temporar internațional, din evadare sau în alte situații similare, în care situația juridică rezultată din dosarul individual al persoanei primite reprezintă o continuare firească a situației juridice existente, se reactivează datele existente din modulul

„externi”, mențiunile corespunzătoare din documentele cu care a fost primită persoana fiind completate în continuarea situației juridice ce rezultă din evidențele existente;

introduce sau completează datele referitoare la evidența nominală, situația juridică, liberarea condiționată și, dacă este cazul, pe cele privind prezentarea la instanțele de judecată și transferarea în alte locuri de deținere, în pagina deschisă în modulul „interni” sau în pagina privind evidențele existente anterior, reactivată din modulul „externi” în modulul „interni” din aplicația informatică;

întocmește adresele către organul judiciar emitent al actului de deținere, centrul militar doar pe perioada stării de mobilizare sau de război, casa de asigurări de sănătate, Inspectoratul General pentru Imigrări, în cazul străinilor, precum și către alte autorități ori instituții publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

completează rubricile corespunzătoare din fișa de evidență a zilelor considerate ca executate;

face adnotări pe documentarul penal și în aplicația informatică cu privire la exercitarea dreptului la vot. În cazul incidenței mai multor pedepse cu închisoarea ori detențiunea pe viață, necontopite, dacă în cel puțin una dintre hotărârile definitive de condamnare se interzice exercitarea dreptului de a alege, se vor efectua mențiuni referitoare la aplicarea acestei pedepse accesorii. În cazul pedepselor contopite, mențiunile referitoare la pedepse accesorii se realizează în conformitate cu dispozițiile din hotărârea de condamnare la pedeapsa rezultantă, rămasă definitivă;

consemnează în aplicația informatică mențiuni referitoare la pedepsele accesorii, pedepsele complementare prevăzute la art. 66 lit. c) și l) din Codul penal și măsurile de siguranță aplicate,

precum și, după caz, mențiuni referitoare la obligațiile civile ce rezultă din hotărârile definitive de condamnare;

menționează în modulul „situație juridică” din aplicația informatică informațiile din hotărârea definitivă de condamnare cu privire la dispoziția de prelevare a probelor biologice, dacă este cazul. După prelevarea efectivă a acestora, se vor face mențiuni corespunzătoare și în modulul

„detalii”, în baza adresei primite de la structura medicală, care se introduce în documentarul penal;

distribuie în format electronic tabele nominale cu persoanele private de libertate primite, sectoarelor interesate din locul de deținere;

informează în scris structura medicală, dacă prin hotărârea de condamnare s-a dispus prelevarea probelor biologice și/sau măsura de siguranță a obligării la tratament medical, pentru a lua măsuri;

tipărește, dacă este cazul, fișa de evidență a zilelor considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare, prevăzută în anexa nr. 31 la Instrucțiuni, și o înaintează lucrătorului anume desemnat.

Se înaintează, de îndată, organelor care au emis actele legale de deținere procesul-verbal de confirmare a primirii persoanei condamnate în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii ori detențiunii pe viață, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4 la Instrucțiuni.

În cazul în care prin hotărârea definitivă de condamnare s-a dispus deducerea unei perioade executate anterior, se solicită locului de deținere de unde a fost pusă în libertate persoana privată de libertate dosarul individual, pentru conexare, în vederea deducerii corecte a perioadei executate, calculării fracțiunilor necesare liberării condiționate și luării în considerare a sancțiunilor aplicate, recompenselor acordate, zilelor câștigate ca urmare a activităților lucrative prestate, zilelor considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare, a activităților de instruire școlară și formare profesională, a lucrărilor științifice elaborate ori a invențiilor brevetate, a situației creditelor, precum și a conduitei adoptate pe parcursul perioadei deduse din pedeapsă.

Articolul 19

Atunci când persoanele private de libertate sunt primite cu două sau mai multe acte legale de deținere, acestea se pun în aplicare în ordinea cronologică a rămânerii definitive a hotărârilor judecătorești de condamnare, sancțiunile penale executându-se succesiv.

Articolul 20

Data punerii în aplicare a mandatului de executare sau a primului mandat de executare, în cazul existenței mai multor condamnări, este data introducerii în arest a persoanei private de

libertate de către organul de poliție, în cazul în care, de la data arestării până la primirea în locul de deținere, persoana a fost continuu privată de libertate.

Data punerii în aplicare a mandatului de executare, în cazul în care privarea de libertate a fost întreruptă de la data arestării inițiale până la data primirii în locul de deținere, este data prevăzută în hotărârea definitivă de condamnare și în mandatul de executare.

Deducerea corespunzătoare a perioadei anterioare se înscrie atât pe coperta a 3-a a documentarului penal, cât și în câmpul corespunzător din modulul „situație juridică” -

„condamnări definitive” din aplicația informatică.

Data punerii în aplicare a mandatului de executare, în situația persoanelor private de libertate preluate de la autorități străine, este data procesului-verbal de predare-primire a persoanei între autoritățile străine sau Centrul de Cooperare Polițienească Internațională și lucrătorii locurilor de deținere.

Articolul 21

Șeful structurii evidență deținuți, directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar/șeful serviciului siguranța deținerii, regim penitenciar și asigurarea legalității, potrivit profilului locului de deținere, și directorul locului de deținere verifică și semnează punerea în executare a hotărârilor de condamnare.

Articolul 22

Durata executării pedepsei închisorii se calculează din ziua în care condamnatul începe să execute hotărârea definitivă de condamnare.

Ziua în care începe executarea pedepsei și ziua în care încetează se includ în durata executării.

Luna și anul se consideră împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă.

Durata reținerii, a arestării preventive, a arestului la domiciliu și alte perioade deduse din durata pedepsei, potrivit legii, și partea din pedeapsă executată sau considerată ca executată anterior, așa cum se menționează în mandatul de executare a pedepsei privative de libertate și în hotărârea definitivă de condamnare, precum și zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare, se scad din durata pedepsei închisorii ori a detențiunii pe viață.

Perioada în care persoana privată de libertate, în cursul executării pedepsei, se află internat în spital se include în durata executării pedepsei, în afară de cazul în care și-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei de către instanță.

Durata permisiunilor de ieșire din locul de deținere, acordate persoanei private de libertate conform prevederilor Legii, se include în durata executării pedepsei.

Articolul 23

Când pedeapsa pronunțată în ani este redusă ca urmare a unei grațieri, timpul rămas de executat din durata condamnării se calculează, după caz, în ani și luni.

În cazul în care o pedeapsă pronunțată în ani sau luni este redusă cu o durată ce nu permite o împărțire exactă în luni, restul de luni și zile calendaristice rămase de executat se transformă în zile.

Articolul 24

În situația în care din durata unei condamnări se scade durata reținerii, a arestării preventive, a arestului la domiciliu ori alte perioade, potrivit legii, sau partea din pedeapsă executată sau considerată executată suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare, anterior datei la care a fost pusă în executare hotărârea definitivă de condamnare, sunt îndeplinite următoarele activități:

se calculează numărul de zile executate efectiv;

din totalul pedepsei de executat, transformată în zile, se scade numărul de zile executate;

se calculează restul rămas de executat, transformat, după caz, în ani, luni și zile, conform art. 22.

Articolul 35

Schimbările intervenite în executarea pedepselor privative de libertate se consemnează în documentarul penal și se înregistrează în aplicația informatică și în celelalte documente operative.

Sunt considerate schimbări intervenite în situația juridică a persoanelor private de libertate la pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață următoarele situații:

restituirea cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară, pentru motivele prevăzute la art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, pentru condamnatul definitiv la

pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață, arestat preventiv în altă cauză și deținut de locul de deținere;

pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, în altă cauză;

pronunțarea unei hotărâri în apel, în altă cauză;

emiterea unui mandat de executare a pedepsei închisorii ori detențiunii pe viață, în altă cauză;

desființarea, anularea sau modificarea hotărârii definitive de condamnare și a formelor de executare, ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac, comutării sau înlocuirii pedepsei detențiunii pe viață, a constatării, de către instanța de judecată, a concursului de infracțiuni, recidivei, pluralității intermediare sau a altor acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, a intervenirii unei legi penale noi, a grațierii sau amnistierii ori a admiterii unei contestații la executare;

emiterea unui mandat de arestare preventivă sau a unei hotărâri judecătorești definitive de aplicare a unei măsuri educative privative de libertate, în altă cauză.

Consemnarea în penultima pagină și în fișa opis a documentarului penal și înregistrarea în aplicația informatică și în alte documente operative se efectuează numai după ce s-au verificat autenticitatea și legalitatea hotărârii.

Datele din fiecare document referitor la situația juridică a persoanelor private de libertate se înregistrează în aplicația informatică, numai după ce au fost înscrise în documentarul penal și în celelalte documente operative.

După consemnare și înregistrare, documentele se aduc la cunoștința persoanei private de libertate, sub semnătură. În cazul transmiterii corespondenței de către organele judiciare emitente pe numele persoanei private de libertate, prin grija administrației locului de deținere, un exemplar al documentului se predă acesteia, sub semnătură de primire.

Articolul 36

Persoana condamnată la pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață, arestată preventiv în cursul camerei preliminare în altă cauză, devine persoană arestată preventiv în curs de urmărire penală, atunci când judecătorul de camera preliminară dispune restituirea cauzei la parchet pentru motivele prevăzute la art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală.

În cazul prevăzut la alin. (1), structura evidență deținuți solicită organelor de poliție să transfere persoana privată de libertate în centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne arondat, la primirea hotărârii instanței, rămasă definitivă, prin care s-a dispus restituirea cauzei la parchet.

Persoanei condamnate la pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață, arestată preventiv în cursul urmăririi penale în altă cauză, i se aplică regimul de executare specific arestaților preventiv în cursul urmăririi penale, conform art. 111 din Lege, ca urmare a suspendării regimului de executare a pedepsei închisorii ori detențiunii pe viață.

Articolul 37

În cazul persoanei condamnate definitiv la pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață, la primirea extrasului, minutei, hotărârii ori copiei de pe dispozitivul acesteia prin care s-a dispus condamnarea în primă instanță în altă cauză, se înscriu, provizoriu, în creion, în penultima pagină a documentarului penal, infracțiunea săvârșită, durata noii pedepse, numărul sentinței penale, data pronunțării, instanța de executare care a pronunțat-o, iar dacă în cauza respectivă a fost emis mandat de arestare preventivă, se consemnează atât data de început, cât și data de expirare a pedepsei.

Un exemplar sau copia actului de comunicare se aduce la cunoștința persoanei, pentru exercitarea căii de atac.

După aducerea la cunoștința personei private de libertate, dovada de îndeplinire a procedurii se restituie instanței de judecată.

Data expirării duratei pedepsei închisorii aplicate în primă instanță se înscrie în registrul de termene.

În aplicația informatică se completează câmpurile aferente condamnărilor în primă instanță, fără data de început și data expirării duratei pedepsei, dacă în cauză nu s-a emis mandat de arestare preventivă.

Hotărârile în primă instanță pronunțate în cauzele în care n-au fost emise mandate de arestare preventivă se înscriu, provizoriu, în creion în penultima pagină, fără a se menționa data începerii ori expirării duratei condamnării.

Articolul 38

În cazul în care hotărârea primei instanțe emisă în altă cauză în care s-a emis mandat de arestare preventivă împotriva unei persoane condamnate definitiv la pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață este desființată sau anulată, persoana privată de libertate devine, în această cauză, persoană arestată preventiv în cursul judecății.

În situația prevăzută la alin. (1), lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează următoarele activități:

se înscrie, în penultima pagină a documentarului penal, motivul desființării sau anulării hotărârii de condamnare în primă instanță, numărul și data adresei, precum și instanța de judecată care a dispus această măsură;

se înscrie modificarea intervenită în registrul de evidență a termenelor;

se anulează, în aplicația informatică, sentința penală desființată sau anulată, cu data înregistrării deciziei penale la registratura locului de deținere, sentința penală de condamnare în primă instanță înregistrată fiind menținută în evidența pasivă.

În documentarul penal și în aplicația informatică se înscriu toate deciziile penale înregistrate la locul de deținere, chiar dacă prin acestea nu s-au modificat dispozițiile referitoare la pedeapsă din hotărârea de condamnare a primei instanțe.

Articolul 39

După rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață și emiterea mandatului de executare, lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează următoarele activități:

înscrie în penultima pagină a documentarului penal infracțiunea săvârșită, durata pedepsei, numărul hotărârilor penale, instanța de judecată care a pronunțat hotărârea, data pronunțării, numărul mandatului de excutare, numărul dosarului, data de început și data de expirare a duratei pedepsei, precum și obligațiile civile. Data începerii executării pedepsei este cea menționată în mandatul de executare a pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață;

efectuează calculul pedepsei de executat ținând seama de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare;

calculează fracțiunile pentru acordarea liberării condiționate și le înscrie pe copertele documentarului penal și în registrul de evidență a termenelor și în modulul corespunzător din aplicația informatică;

înregistrează în aplicația informatică, în rubricile special destinate, dispozițiile mandatului de executare. După introducerea acestora, înregistrările referitoare la hotărârile penale în baza cărora a fost emis mandatul de executare, precum și înregistrările referitoare la mandatul de arestare preventivă, constituie evidența pasivă a persoanei în cauză. Data operării mandatului de executare în aplicația informatică și data modificării înregistrărilor privind sentința penală, deciziile penale și mandatul de arestare preventivă emis în cauză vor fi identice cu data înregistrării mandatului de executare;

solicită dosarul individual corespunzător acelei perioade pentru conexare, în vederea deducerii corecte a perioadei executate și calculării fracțiunilor pentru liberare condiționată, în cazul în care prin hotărârea de condamnare s-a dispus deducerea unei perioade executate anterior;

ține seama de zilele considerate ca executate, în cazul pedepselor cu închisoarea, la calcularea fracțiunilor pentru liberare condiționată;

are în vedere și creditele obținute în perioada dedusă, în cazul măsurilor educative privative de libertate executate anterior;

solicită instanței de judecată informațiile necesare, în cazul existenței unor nelămuriri cu privire la autenticitatea, legalitatea, caracterul executoriu ori corectitudinea datelor înscrise în hotărârea de condamnare, ori a unor neconcordanțe în acest document, respectiv în mandatul de executare a pedepsei închisorii ori detențiunii pe viață nu se menționează infracțiunea comisă sau data săvârșirii acesteia;

înscrie, în registrul de evidență a termenelor, data expirării duratei pedepselor, data la care se împlinesc fracțiunile pentru liberare condiționată, precum și data împlinirii vârstei de 60 de ani, respectiv de 65 de ani;

calculează fracțiunea prevăzută la art. 40 alin. (2) din Lege, pe care o înscrie pe prima copertă a documentarului penal, provizoriu, în creion, și în registrul de termene. Fracțiunea se calculează de la data arestării, în situația privării continue de libertate până la primirea în locul de deținere,

ori de la data punerii în executare a mandatului, deducându-se perioadele executate anterior, conform hotărârii judecătorești definitive de condamnare și a zilelor considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare;

trimite instanței de judecată care a emis mandatul de executare o adresă de confirmare a primirii în cazul persoanelor condamnate în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4 la Instrucțiuni;

solicită instanței de judecată sentința penală în care s-a dispus pedeapsa revocată, cu mențiunea datei rămânerii definitive, pentru alegerea corectă a variantei privind aplicarea instituției liberării condiționate în situația în care, prin hotărârea de condamnare, s-a dispus revocarea suspendării condiționate sau sub supraveghere a executării pedepsei închisorii ori revocarea amânării executării pedepsei;

comunică, în scris, compartimentului medical numele persoanelor private de libertate pentru care s-a dispus, prin hotărârea de condamnare, prelevarea probelor biologice și, după caz, măsura de siguranță a obligării la tratament medical;

distribuie sectoarelor din locul de deținere, în format electronic, tabele nominale referitoare la modificarea situației juridice a persoanei private de libertate;

înmânează persoanei condamnate, sub semnătură, un exemplar al mandatului de executare prin grija agentului procedural;

q) înregistrează în câmpul „mențiuni speciale” din modulul „detalii” din aplicația informatică mențiunile speciale din hotărârea de condamnare referitoare la interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României, interdicțiile ce decurg din aplicarea pedepselor accesorii sau complementare cu privire la dreptul de a comunica cu anumite persoane, obligația de a comunica persoanei vătămate sau părții civile punerea în libertate a persoanei condamnate, precum și alte mențiuni ce impun administrației locului de deținere obligații de adoptare a unor măsuri, informându-se, în acest sens, sectoarele implicate.

Articolul 40

Prevederile art. 39 se aplică, în mod corespunzător și persoanei condamnate la pedeapsa închisorii ori detențiunii pe viață, pentru care se înregistrează la locul de deținere un nou mandat de executare.

Cu ocazia comunicării noului mandat de executare, persoana privată de libertate, prin grija agentului procedural, este informată verbal asupra posibilității formulării unei cereri către instanța de judecată competentă, în vederea aplicării regulilor privind pluralitatea de infracțiuni și contopirea pedepselor.

Mandatele de executare înregistrate pe durata pedepsei privative de libertate se pun în executare în continuare, în ordinea cronologică a înregistrării în locul de deținere. În aplicația informatică, mandatele de executare în care se dispun pedepse a căror executare nu a început, figurează cu mențiunea „în așteptare”.

De fiecare dată când o persoană este condamnată definitiv într-o nouă cauză, se recalculează fracțiunea prevăzută la art. 40 alin. (2) din Lege, prin raportare la durata celei mai mari dintre pedepsele aplicate, de la data arestării în cazul privării continue de libertate, ori de la data primei puneri în executare, deducându-se perioadele executate conform hotărârilor judecătorești definitive de condamnare și zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare.

Articolul 41

Starea activă a mandatului de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață din aplicația informatică se schimbă în cazul modificărilor intervenite în situația juridică a condamnatului ca urmare a desființării, anulării sau modificării hotărârii definitive de condamnare prin admiterea unei căi extraordinare de atac, prin înlocuirea sau comutarea pedepsei detențiunii pe viață, prin constatarea de către instanța de judecată a concursului de infracțiuni, recidivei, pluralității intermediare sau a altor acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, prin intervenirea unei legi penale noi, prin grațierea, amnistierea sau prin admiterea unei contestații la executare, numai atunci când hotărârea judecătorească de desființare, anulare sau modificare devine executorie.

În situațiile prevăzute la alin. (1), după efectuarea operațiunilor în documentarele penale și introducerea datelor în aplicația informatică, înregistrările anterioare referitoare la condamnările definitive sunt menținute sub formă de evidență pasivă. Data când se înscriu modificările intervenite în situația juridică a condamnatului este data înregistrării în locul de deținere a hotărârii executorii prin care s-a modificat situația juridică.

În cazurile în care, pentru persoanele private de libertate, instanțele de judecată transmit hotărâri prin care informează cu privire la deducerea unor perioade ori a unei părți din pedeapsa executată anterior, lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează următoarele activități:

înscrie, în penultima pagină a documentarului penal, numărul și data hotărârii, organul judiciar emitent, numărul de zile ce urmează a se deduce din durata pedepsei ori pedeapsa redusă, făcând mențiunile cu privire la data expirării pedepsei în termen;

trimite instanței de judecată care a pronunțat hotărârea comunicarea de punere în executare a dispozițiilor transmise prin adresă, și, după caz, instanței de judecată care a pronunțat hotărârea de condamnare;

modifică datele la care urmează să înceteze executarea pedepsei sau se împlinesc fracțiunile pentru liberarea condiționată ținând seama și de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare și le înscrie în registrul de evidență a termenelor și în aplicația informatică, menținând, sub formă de evidență pasivă, înregistrările anterioare;

înscrie, pe prima copertă a documentarului penal, noul termen la care se împlinește fracțiunea obligatorie de executat pentru liberare condiționată;

solicită fișa de evidență a zilelor considerate ca executate, potrivit legii, și a termenului pentru liberarea condiționată, în vederea modificării mențiunilor anterioare;

recalculează fracțiunea prevăzută la art. 40 alin. (2) din Lege ținând seama de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei

sau

măsurii

educative

în

condiții

necorespunzătoare

și

înscrie

mențiunile corespunzătoare în documentele operative și aplicația informatică cu privire la data analizării în comisia de stabilire, individualizare și schimbare a regimului de executare;

distribuie sectoarelor din locul de deținere, în format electronic, tabele nominale cu modificările intervenite în situația juridică a persoanelor private de libertate.

Articolul 42

Dacă pentru o persoană privată de libertate se primește un mandat de arestare preventivă emis în altă cauză:

se procedează potrivit dispozițiilor art. 67, art. 126 și art. 133 din Instrucțiuni, în cazul în care mandatul de arestare preventivă este emis într-o cauză aflată în cursul judecății.

se suspendă regimul de executare în care a fost inclusă persoana, acesteia aplicându-i-se regimul de executare al persoanei arestată preventiv în cursul urmăririi penale, prevăzut la art. 111 din Lege în cazul în care mandatul de arestare preventivă este emis într-o cauză aflată în cursul urmăririi penale. În acest caz, se înscriu mențiunile privind situația juridică pe coperta a 3- a a documentarul penal, în aplicația informatică și în documentele operative, se emite decizia de suspendare a regimului de executare prevăzută în anexa nr. 8 la Instrucțiuni și se informează organul de poliție, în scris, în vederea preluării persoanei din locul de deținere, în aceeași zi. Transferarea în centrul de reținere și arestare preventivă aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne durează până la încetarea cauzei care a determinat-o, dacă nu există alte impedimente cu privire la primirea în locul de deținere.

Articolul 43

În situația în care o persoană condamnată are de executat două sau mai multe pedepse cu închisoarea și intervine grațierea pedepsei pe care o execută, se procedează potrivit celor prevăzute la art. 41.

Prima dintre pedepsele negrațiate care nu a fost pusă încă în executare va începe cu ziua aplicării actului de grațiere.

Articolul 44

În cazurile în care persoana condamnată la pedeapsa închisorii își provoacă în mod voit boala și este internată în infirmerie sau spital, la primirea procesului-verbal încheiat potrivit art. 163 din Regulament, avizat de către directorul locului de deținere, lucrătorul structurii evidență deținuți introduce în documentarul penal o copie a procesului-verbal și transmite originalul instanței de executare pentru a dispune conform prevederilor legale.

La primirea hotărârii instanței de executare, rămasă definitivă, sesizată potrivit prevederilor alin. (1), lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează următoarele activități:

adaugă timpul stat în infirmerie și spital la durata condamnării, la fracțiunile prevăzute de lege pentru liberare condiționată și la fracțiunea prevăzută la art. 40 alin. (2) din Lege, dacă fracțiunea calculată inițial nu s-a împlinit până la data hotărârii definitive a instanței prin care a dispus asupra adăugării. La calcularea perioadei ce urmează a fi adăugată se ține seama că ziua în care persoana privată de libertate a fost internată ca urmare a provocării în mod voit a bolii nu se consideră ca zi executată din durata pedepsei, iar ziua externării se consideră zi executată;

înscrie noile termene la care expiră durata pedepsei și se împlinesc fracțiunile privind liberarea condiționată și fracțiunea prevăzută la art. 40 alin. (2) din Lege, după caz, în registrul de evidență a termenelor;

înscrie fracțiunile privind liberarea condiționată în fișa de evidență a zilelor considerate ca executate, solicitată de la structura organizarea muncii;

înregistrează, în documentarul penal și în modulele corespunzătoare din aplicația informatică, modificarea intervenită în situația juridică determinată de provocarea în mod voit a bolii;

înscrie, pe prima copertă a documentarului penal, noul termen la care se împlinește fracțiunea obligatorie de executat pentru liberare condiționată.

Articolul 68

Transferarea persoanelor private de libertate în alt loc de deținere, ca urmare a stabilirii sau schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive întemeiate, se dispune de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, conform art. 45 alin. (2) din Lege.

Transferarea persoanelor private de libertate în alt loc de deținere ca urmare a stabilirii provizorii a regimului de executare se dispune de către directorul locului de deținere, conform Deciziei privind profilarea locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Transferarea persoanelor private de libertate în alt loc de deținere, dacă este necesară activității unui organ judiciar, se dispune la solicitarea organului judiciar de directorul locului de deținere.

În cazul persoanelor private de libertate solicitate de mai multe organe judiciare în același timp, transferarea temporară se dispune de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, ținând cont de următoarele criterii:

cauzele penale în care, pentru persoanele private de libertate, au fost emise mandate de arestare preventivă;

cauzele penale au prioritate față de cauzele civile;

instanțele judecătorești au prioritate față de celelalte organe judiciare;

gradul de jurisdicție a organului judiciar care instrumentează cauza;

netransferarea ar afecta grav urmărirea penală sau judecata.

În cazurile arătate la alin. (1), comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate face propuneri de transfer în următoarele situații:

pentru executarea pedepsei într-un anumit regim sau ca urmare a schimbării regimului de executare a pedepsei, atunci când locul de deținere nu este profilat pe deținerea acestor categorii de persoane condamnate;

depășirea capacității de cazare pentru anumite regimuri;

pentru înscrierea la cursuri de formare profesională ori de instruire școlară;

urmare solicitărilor de forță de muncă formulate de alte locuri de deținere;

în cazul persoanelor private de libertate pentru care măsurile de siguranță, de asigurare a ordinii și disciplinei la nivelul locului de deținere sunt neîndestulătoare;

pentru încheierea căsătoriei;

pentru alte motive temeinic justificate.

Șeful structurii evidență deținuți, împreună cu șeful structurii pentru aplicarea regimurilor, stabilește persoanele private de libertate eligibile pentru transfer, în situațiile prevăzute de alin.

lit. a) și b).

În situația prevăzută de alin. (5) lit. b) se va evita, pe cât posibil, selecționarea persoanelor private de libertate care au domiciliul în raza teritorială a locului de deținere, cele care mențin legătura cu familia, cele cărora li s-a aprobat cererea de executare a pedepsei privative de libertate în locul de deținere respectiv, cele care participă la cursuri de formare profesională sau de instruire școlară ori urmează un tratament medical, respectiv a celor care desfășoară activități lucrative.

În situațiile prevăzute de alin. (5) lit. c) și f), directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială stabilește persoanele private de libertate eligibile pentru transfer.

În situația prevăzută de alin. (5) lit. d), personalul structurii organizarea muncii, cu aprobarea șefului ierarhic, stabilește persoanele private de libertate eligibile pentru transfer, anterior sesizării comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare de către directorul locului de deținere.

Nu se fac propuneri de transfer în privința persoanelor private de libertate cărora nu li s-a stabilit regimul de executare, cu excepția situației prevăzute la alin. (5) lit. e).

În situația citării persoanei condamnate de către un organ judiciar, persoana nu va fi transferată în vederea prezentării la termen, dacă organul judiciar competent a transmis administrației locului de deținere că nu este necesară sau obligatorie prezentarea la termenul stabilit. În situația în care se solicită audierea prin videoconferință, în condițiile legii, administrația locului de deținere va proceda în consecință.

Articolul 69

Sesizarea comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în situațiile prevăzute la art. 68 alin. (5) este făcută în baza unei liste nominale la care se anexează documentele justificative.

Lista cu persoanele private de libertate a căror situație urmează a fi analizată se transmite în format electronic de către structura evidență deținuți, membrilor comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu două zile lucrătoare înainte de data stabilită conform alin. (4).

Șeful structurii evidență deținuți se asigură că tabelele nominale cu persoanele ce urmează a fi analizate în comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate care au solicitat sau pentru care se solicită transferul în alt loc de deținere sunt tipărite din aplicația informatică. În tabelul nominal se menționează toate persoanele private de libertate înscrise în lista prevăzută în alin. (2).

Ordinea de zi și data de desfășurare a lucrărilor comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate este stabilită de către directorul locului de deținere.

Situația fiecărei persoane privată de libertate este analizată de către membrii comisiei, iar tabelul nominal este semnat de aceștia și de secretarul comisiei.

Articolul 70

Tabelul nominal prevăzut la anexa nr. 15 la Instrucțiuni, privind propunerile de transfer formulate de comisie sunt înaintate Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar originalul se introduce într-un biblioraft anume constituit la nivelul structurii evidență deținuți denumit Situația persoanelor private de libertate care au solicitat sau pentru care se solicită transferul în alt penitenciar.

În situația prevăzută de art. 68 alin. (5) lit. e), tabelul nominal este însoțit de rapoarte individuale întocmite de șeful structurii pentru aplicarea regimurilor, care au ca obiect conduita persoanelor private de libertate pe toată perioada deținerii și cuprind, cu sprijinul structurilor de specialitate, inclusiv informații privind situația disciplinară, starea medicală, participarea la cursuri de formare profesională sau instruire școlară și folosirea la activități productive, gradul de risc, măsurile de siguranță, de asigurare a ordinii și disciplinei aplicate persoanelor private de libertate pentru care se solicită transferul, precum și apartenența acestora la grupări de crimă organizată, coordonarea activităților infracționale ori de tip terorist.

Articolul 71

La analizarea propunerilor de transfer transmise Administrației Naționale a Penitenciarelor se au în vedere următoarele:

decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor privind profilarea locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor;

capacitatea de cazare a locurilor de deținere;

sexul, vârsta, situația juridică, regimul de executare, domiciliul persoanelor private de libertate;

echilibrarea efectivelor de persoane private de libertate;

motivele transferurilor anterioare;

alte date relevante.

Articolul 72

Dispozițiile de transfer primite de la Administrația Națională a Penitenciarelor se pun în executare de administrația locului de deținere în cel mai scurt timp. Astfel, structura evidență deținuți din locul de deținere întocmește tabele nominale cu persoanele private de libertate ce urmează a fi transferate, pentru fiecare loc de deținere stabilit.

În documentarul penal al persoanei private de libertate ce urmează a fi transferată se introduce dispoziția de transfer, cu protejarea datelor personale sau cu caracter personal al celorlalte persoane private de libertate.

Locul de deținere va ține cont de dispoziția de transfer pentru executare emisă în temeiul art. 45 alin. (2) din Lege până la data intervenirii unei modificări în situația juridică, a regimului de executare sau a categoriei din care face parte. Astfel, persoanele transferate pentru prezentarea la termenele fixate de organele judiciare deservite de alte locuri de deținere decât cel de executare sau pentru acordarea unor drepturi, vor fi retransferate după încetarea motivelor care au determinat transferul la locul de deținere la care li s-a aprobat executarea pedepsei anterior transferării. Orice motiv prevăzut la art. 45 alin. (2) din Lege generează o nouă analiză în comisie.

Persoanele private de libertate transferate pentru internare la penitenciarele-spital se externează către locul de deținere unde s-a dispus executarea pedepsei, cu excepția cazului în care sunt citate de un organ judiciar deservit de alt loc de deținere sau în situația în care intervin

modificări ale pedepsei sau regimului de executare, situație în care se vor aplica prevederile art. 45 alin. (2) din Lege.

În situația în care Administrația Națională a Penitenciarelor nu a stabilit locul de deținere de executare, penitenciarul-spital formulează propunere de transfer, după analizarea în comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare.

Dacă, după emiterea dispoziției de transfer pentru executare de către Administrația Națională a Penitenciarelor, intervin impedimente cu privire la punerea în executare a acesteia directorul locului de deținere informează Administrația Națională a Penitenciarelor în vederea anulării acesteia, prezentând motivele care au intervenit și care determină imposibilitatea punerii în aplicare.

Evidența dispozițiilor de transfer inițiate la propunerea locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se ține cu ajutorul aplicației informatice, de către fiecare loc de deținere.

Articolul 119

Persoanele arestate preventiv în cursul judecății, aflate în centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, sunt primite în locurile de deținere

aflate în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor în zilele stabilite prin proceduri comune încheiate la nivel local.

Articolul 120

Persoanele arestate preventiv sunt primite în locurile de deținere:

după verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive în camera preliminară;

după trimiterea în judecată și pronunțarea primei încheieri de menținere a măsurii arestării preventive când instanța este sesizată cu un acord de recunoaștere a vinovăției;

după emiterea mandatului de arestare preventivă și pronunțarea hotărârii de condamnare în primă instanță la o pedeapsă sau măsură educativă privativă de libertate sau în cursul judecății în apel.

Articolul 121

În locurile de deținere subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor nu sunt primite:

persoanele arestate preventiv aflate în curs de urmărire penală, cu excepția persoanelor internate în penitenciarele-spital, pentru acordarea de îngrijiri medicale ori pentru efectuarea de expertize medico-legale;

persoanele arestate preventiv aflate în curs de urmărire penală, condamnate definitiv în alte cauze la pedepse sau măsuri educative privative de libertate;

persoanele arestate preventiv în cursul judecății, care sunt arestate preventiv în cursul urmăririi penale în alte cauze;

persoanele arestate preventiv în altă cauză aflată în cursul urmăririi penale sau în faza camerei preliminare până la pronunțarea primei încheieri de menținere a măsurii arestării preventive.

Persoanele arestate preventiv aflate în centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, indiferent de faza procesuală în care se află, dacă au probleme medicale care necesită internarea și pot fi tratate în rețeaua medicală a sistemului penitenciar sau există o dispoziție a organului judiciar pentru efectuarea unei expertize, pot fi primite în penitenciarele-spital, cu aprobarea directorului penitenciarului–spital.

În situațiile prevăzute la alin. (2), persoanele private de libertate pot fi primite și în lipsa actelor de identitate, caz în care dosarul individual cuprinde, în mod obligatoriu, procesul-verbal de identificare sau formularul-tip utilizat de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor.

În situația persoanelor arestate preventiv aflate în curs de urmărire penală, la încetarea motivelor internării sunt luate măsuri de sesizare a organelor de poliție care au însoțit aceste persoane la primirea în penitenciarele-spital, în vederea transferării în centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pentru continuarea urmăririi penale.

Articolul 122

La primirea în locul de deținere, de la centrele de reținere și arestare preventivă, persoana arestată preventiv, aflată la dispoziția instanței de judecată, este însoțită de documentarul penal.

Documentarul penal cuprinde următoarele acte:

mandatul de arestare preventivă, în original ori în forma primită de la instanța de executare prin fax, poștă electronică sau prin orice mijloc în măsură să permită stabilirea autenticității, în conformitate cu art. 230 alin. (4 1 ) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de organul de poliție care pune în executare mandatul;

ordonanța de reținere, dacă a fost emisă;

încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat. În cazul în care, în încheiere, nu sunt menționate numărul, data actului de sesizare și organul judiciar emitent al acestuia, încheierea va fi însoțită de o copie a actului de sesizare;

actul de identitate valabil, respectiv carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie, pașaport, sau, în absența unui act de identitate valabil, formularul-tip utilizat de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor;

fișa medicală;

fișa dactiloscopică;

fișa cu antecedente penale sau fișa operativă, după caz;

copia cazierului judiciar;

fișa de cunoaștere individuală;

fotografia, față și profil;

adresa de primire în locul de deținere din care rezultă data și ora arestării;

procesul-verbal de introducere în arest;

referatul de evaluare, în cazul minorilor, dacă s-a emis;

copia sau un extras al certificatului de naștere, în cazul minorilor;

copia, extrasul sau minuta hotărârii de condamnare în primă instanță, dacă a fost comunicată de instanța de judecată organului de poliție;

radiografia pulmonară și rezultatul examenului de specialitate pentru stabilirea statusului pneumoftiziologic, în conformitate cu prevederile Ghidului metodologic de implementare a Programului

național

de

prevenire,

supraveghere

și

control

al

tuberculozei.

Medicul pneumoftiziolog din rețeaua sanitară publică consemnează în fișa medicală conduita terapeutică și aduce la cunoștință, sub semnătură, că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea tuberculozei ca boală infectocontagioasă și poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor;

procesul-verbal prevăzut la art. 230 alin. (5) din Codul de procedură penală, dacă este cazul.

Fișa de cunoaștere individuală cuprinde mențiuni privind comportamentul persoanei arestate preventiv pe perioada deținerii în centrul de reținere și arestare preventivă, respectiv a arestului la domiciliu, dacă a fost condamnată anterior pentru apartenența la grupări de criminalitate

organizată sau teroriste, dacă a fost dată în urmărire, dacă s-a opus reținerii sau arestării, dacă declară că a fost consumatoare de droguri sau dacă, în cauză, s-a sustras arestului la domiciliu sau controlului judiciar.

Pentru primirea în penitenciarele-spital a persoanelor arestate preventiv în cursul urmăririi penale, este necesară recomandarea de internare din partea medicului specialist sau o dispoziție a organului judiciar. În caz de urgență medicală, se va proceda la internarea persoanei privată de libertate în cea mai apropiată unitate spitalicească din rețeaua publică.

Administrația locului de deținere poate respinge motivat, în scris, primirea persoanelor arestate preventiv, în cazul în care mandatul de arestare preventivă cuprinde erori care nu permit punerea în executare a măsurii arestării preventive ori stabilirea cu certitudine a identității persoanei, dacă lipsește unul dintre documentele prevăzute la alin. (2), lit. c) și d), o), dacă nu poate fi stabilită legalitatea și autenticitatea actului legal de deținere ori pentru alte motive întemeiate.

Orice rectificare, modificare sau completare făcută în actele menționate la alin. (2) este luată în considerare dacă este confirmată, prin ștampilă și semnătură, sau , după caz, semnătură electronică de organul judiciar emitent.

Dacă mandatul de arestare preventivă conține erori, dar permite identificarea persoanei și stabilirea măsurii dispuse în raport cu datele de identificare existente în evidențele organelor de poliție, administrația locului de deținere primește persoana arătată în mandatul de arestare preventivă, urmând ca organul de poliție ce execută măsura să transmită mandatul rectificat.

Articolul 123

Documentarul penal al minorilor și tinerilor arestați preventiv în cursul judecății se completează după caz, cu:

foaia matricolă școlară și certificatul de calificare;

ancheta socială și referatul de evaluare, în cazul minorilor.

În situația în care, documentele prevăzute la art. (1) nu au fost comunicate, acestea sunt transmise ulterior locului de deținere în care se află persoanele arestate preventiv.

Lipsa documentelor prevăzute la alin. (1) din dosarul individual cu care sunt primiți minorii și tinerii este menționată în adresa de predare.

Articolul 124

Pe durata arestării preventive, documentarul penal al persoanei private de libertate este completat cu documentele prevăzute la art. 17.

Articolul 125

Persoanele arestate preventiv aflate în cursul judecății sunt cazate în cadrul secției de arestare preventivă prin decizia directorului locului de deținere, prevăzută la anexa nr. 10 la Instrucțiuni.

Decizia directorului locului de deținere este întocmită la expirarea perioadei de carantină și observare de către structura regim penitenciar, în baza listei nominale primite de la șeful secției de carantină și observare, înainte de încheierea acestei perioade.

Un exemplar al deciziei se aduce la cunoștința persoanei private de libertate iar un exemplar se înaintează structurii evidență deținuți pentru a efectua mențiunile corespunzătoare în aplicația informatică și pentru a fi introdusă în documentarul penal.

Articolul 126

La primirea într-un loc de deținere a persoanei arestate preventiv în cursul judecății, lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează următoarele activități:

înscrie numărul rechizitoriului, cel al dosarului care s-a format la instanța de judecată și numărul mandatului de arestare preventivă la care se referă, provizoriu, în creion, în penultima pagină a documentarului penal;

înregistrează în aplicația informatică, în câmpul corespunzător din modululele „situație juridică” și modulul „detalii”, mențiunile corespunzătoare referitoare la mandatul de arestare preventivă. În această situație, mandatul de arestare preventivă figurează ca fiind „activ” în aplicația informatică;

menționează pe coperta a 3-a a documentarului penal, provizoriu, în creion, și în aplicația informatică, în câmpul corespunzător condamnării în primă instanță din modulul „situație juridică”, informațiile referitoare la hotărârea de condamnare în primă instanță emisă în cauză, precizând data de început și data de sfârșit a executării pedepsei, precum și, dacă este cazul, deducerea dispusă de instanța de judecată;

confirmă efectuarea operațiunilor scriptice și informatice, prin semnarea în creion pe coperta a 3-a a documentarului penal;

introduce în câmpul special prevăzut în aplicația informatică date cu privire la zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare în arestul poliției.

Data la care instanța de judecată urmează să verifice legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive se inserează în câmpul anume destinat din aplicația informatică și în registrul de termene și se actualizează ori de câte ori se primește o nouă comunicare de menținere a măsurii arestării preventive emisă în cauză.

Pentru persoanele arestate preventiv nou-primite în locul de deținere, se înaintează, de îndată, organelor care au emis actele legale de deținere procesul-verbal de confirmare a primirii persoanei arestate preventiv și de punere în executare a acestor acte, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 23 la Instrucțiuni.

Articolul 127

La primirea unui mandat de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață emis pe numele persoanei arestate preventiv în cursul judecății, în altă cauză, după finalizarea perioadei de carantină și observare, lucrătorul structurii evidență deținuți procedează conform prevederilor art. 18-20.

Fracțiunea prevăzută la art. 40 alin. (2) din Lege și fracțiunile pentru liberare condiționată se calculează de la data punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, și nu de la data arestării în altă cauză.

În calculul fracțiunilor prevăzute la alin. (2), se ține seama de perioadele deduse sau adăugate de către instanța de executare în hotărârea definitivă de condamnare.

Regimul aplicabil persoanei arestate preventiv în cursul judecății este cel prevăzut în art. 122 din Lege.

Articolul 128

La primirea comunicării hotărârii de condamnare în primă instanță, în caz de revocare, încetare de drept sau înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează operațiunile necesare punerii în libertate de îndată a persoanei, procedând conform art. 92, dacă persoana nu este deținută legal în altă cauză.

La primirea comunicării hotărârii de condamnare în primă instanță, în caz de menținere a măsurii arestării preventive lucrătorul structurii evidență deținuți calculează termenul de verificare a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive de la pronunțare, pe care îl menționează în aplicația informatică, în câmpul destinat măsurii arestării preventive, din modulul

„situație juridică” și în registrul de termene.

Când instanța pronunță o pedeapsă egală cu durata reținerii și arestării preventive, reținută în hotărârea de condamnare în primă instanță, sau mai mică decât aceasta, persoana privată de libertate este pusă în libertate la data comunicării hotărârii către administrația locului de deținere, lucrătorul structurii evidență deținuți procedând conform art. 92.

Persoana arestată preventiv care a fost condamnată în primă instanță este pusă în libertate în ziua pronunțării hotărârii de condamnare în primă instanță, dacă instanța a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ori a pronunțat achitarea sau a dispus încetarea procesului penal pentru cazurile prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală.

La primirea hotărârii de condamnare prevăzută la alin. (4), lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează operațiunile specifice înregistrării hotărârii în situația juridică, pe coperta a 3-a a documentarului penal și în aplicația informatică, conform prevederilor art. 37 și, după caz, întocmește documentele specifice punerii în libertate a persoanei.

Articolul 129

La primirea unui mandat de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, emis în cauza în care s-a dispus arestarea preventivă, se procedează conform prevederilor art. 39.

Articolul 130

La primirea unui mandat de arestare preventivă, emis în cursul urmăririi penale în altă cauză, lucrătorul structurii evidență deținuți menționează, provizoriu, în creion, numărul noului mandat și al dosarului în care s-a emis, precum și sintagma „în cursul urmăririi penale”, pe coperta a 3-a a documentarului penal și în câmpurile corespunzătoare din aplicația informatică, modulul

„situație juridică”, și informează organul de poliție pentru a prelua persoana arestată preventiv, procedând, dacă este cazul, conform art. 46 alin. (3).

Articolul 131

La primirea comunicării de la judecătorul de cameră preliminară sau de la parchet cu privire la reluarea urmăririi penale în cauza în care s-a emis mandatul de arestare preventivă, se efectuează operațiunile specifice situației juridice a persoanei arestate preventiv în cursul urmăririi penale și se informează organul de poliție, pentru a prelua persoana arestată preventiv.

Dispozițiile alin. (1) se aplică și persoanei condamnate definitiv în altă cauză.

Articolul 132

Dispozițiile cuprinse în prezentul capitol se aplică în mod corespunzător și în cazul primirii unei hotărâri prin care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate.

Minorul arestat preventiv trimis în judecată, este cazat în secția de arestare preventivă dintr- un centru de detenție.

Dacă față de persoana prevăzută la alin. (2) s-a dispus prin hotărâre definitivă aplicarea unei măsuri educative privative de libertate în altă cauză, acesteia i se stabilește și i se suspendă regimul de executare a măsurii educative, fiind cazată în cadrul secției de arestare preventivă dintr-un centru de detenție.

Articolul 133

Evidența termenelor de verificare a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, de la primirea în locul de deținere a persoanei arestate preventiv trimisă în judecată până la încetarea, revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive, este gestionată cu ajutorul aplicației informatizate și registrului de termene de către structura evidență deținuți din locul de deținere.

Termenele prevăzute la alin. (1) se actualizează în câmpul corespunzător din modulul

„situație juridică” – „arest preventiv” și în registrul de termene ori de câte ori se primesc

comunicări de la instanțele de judecată competente cu privire la menținerea măsurii arestării preventive.

Modulul „alerte” și registrul de termene se verifică zilnic de către șeful structurii evidență deținuți.

În situația în care, din verificări, rezultă că organul judiciar competent nu a citat persoana condamnată în vederea menținerii măsurii arestării preventive, iar termenul pentru care s-a menținut măsura urmează să expire, administrația locului de deținere sesizează judecătorul de cameră preliminară ori instanța de judecată, în vederea dispunerii cu privire la măsura preventivă.

În lipsa unei comunicări a organului judiciar cu privire la încetarea de drept sau rămânerea definitivă a dispoziției de revocare sau înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, administrația locului de deținere nu poate dispune punerea în libertate a persoanei arestate preventiv.

Dacă organul judiciar nu se pronunță în termenul prevăzut de lege cu privire la menținerea, revocarea, încetarea de drept sau înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, administrația locului de deținere solicită lămuriri scrise acestuia.

Structura evidență deținuți din locul de deținere ține evidența celor două termene prevăzute în art. 239 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu registrul de termene.

Termenele prevăzute la art. (7) sunt menționate în registrul de termene dacă acestea se împlinesc în cursul anului curent sau după caz, dacă acestea se împlinesc în anul următor se completează în noul registru constituit la nivelul structurii evidență deținuți. Termenele se înscriu provizoriu, în creion, pe coperta a 3-a a documentarului penal.

Articolul 134

Termenul de 5 ani prevăzut în art. 239 alin. (1) din Codul de procedură penală curge de la data sesizării instanței de judecată, în cazul în care inculpatul se află în stare de arest preventiv, respectiv de la data punerii în executare a măsurii, când față de acesta s-a dispus arestarea preventivă în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecății sau în lipsă.

Articolul 142

Persoanele față de care s–au dispus măsuri educative privative de libertate sunt primite de la organele de poliție în cel mai apropiat centru educativ sau centru de detenție.

Măsurile educative se execută în centre educative sau de detenție potrivit profilării locurilor de deținere, stabilită prin decizia directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 143

La primirea în locul de deținere, documentarul penal al persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate conține următoarele documente:

hotărârea definitivă de internare într-un centru educativ sau de detenție în original sau în forma primită de organul de executare de la instanța de executare, în conformitate cu art. 514 alin. (1) sau art. 515 alin. (1) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de către organul de executare;

actul de identitate valabil prevăzut de lege, respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul, pașaportul sau alte documente prevăzute de lege sau, după caz, procesul- verbal de identificare ori formularul-tip utilizat de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor;

fișa dactiloscopică;

copie de pe cazierul judiciar;

fișa de cunoaștere individuală care cuprinde mențiuni privind gradul de risc al persoanei primite, apartenența la grupări de crimă organizată sau teroriste, modul de comportare în

societate, dacă a fost dată în urmărire, dacă s-a opus punerii în executare a hotărârii ori dacă a fost consumatoare de droguri;

adresa de predare a persoanei în centrul educativ sau de detenție, întocmită de către organul de poliție;

h) foaia matricolă școlară sau adeverință din care să rezulte nivelul de școlarizare și certificatul de calificare, dacă este cazul;

referatul de evaluare întocmit de serviciul de probațiune, dacă a fost emis în cursul procesului penal;

un document din care să rezulte perioada, numărul zilelor executate în condiții necorespunzătoare și centrul/centrele de reținere și arestare preventivă în care a fost cazată, certificat și ștampilat de organul de poliție, dacă este cazul.

În cazul primirii persoanelor față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate, se aplică în mod corespunzător dispozițiile prevăzute în art. 97 alin. (1) din Regulament, precum și dispozițiile art. 10-21, referitoare la primirea de la organele de poliție.

Articolul 144

Dosarul individual care însoțește persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate la primirea în centru este înaintat printr-o adresă care cuprinde următoarele mențiuni:

denumirea organului de poliție;

numărul de înregistrare al adresei de la unitatea emitentă;

gradul, numele și prenumele organului de poliție;

seria și numărul legitimației organului de poliție;

numele, prenumele și datele de identificare ale persoanei;

data arestării persoanei;

data primirii în centru;

În situația în care persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate este primită de la centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, dosarul individual va cuprinde:

hotărârea definitivă de internare într-un centru educativ sau de detenție în original sau în forma primită de organul de executare de la instanța de executare, în conformitate cu art. 514 alin. (1) sau art. 515 alin. (1) din Codul de procedură penală, semnată, datată și ștampilată de către organul de executare;

mandatul de arestare preventivă, respectiv ordonanța de reținere și actul procedural referitor la trimiterea în judecată, dacă sunt disponibile;

actul de identitate valabil, respectiv carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie, pașaport, sau, în cazul imposibilității obiective a emiterii sau reînnoirii actului de identitate, procesul-verbal de stabilire a identității întocmit de organul de poliție;

copia cazierului judiciar;

procesul-verbal de introducere în arest;

fișa de cunoaștere individuală;

fișa medicală;

fotografie, față și profil;

fișă dactiloscopică;

adresa de predare a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate;

radiografia pulmonară și rezultatul examenului de specialitate pentru stabilirea statusului pneumoftiziologic, în conformitate cu prevederile Ghidului metodologic de implementare a Programului

național

de

prevenire,

supraveghere

și

control

al

tuberculozei.

Medicul pneumoftiziolog din rețeaua sanitară publică consemnează în fișa medicală conduita terapeutică și aduce la cunoștință sub semnătură că nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea tuberculozei ca boală infectocontagioasă poate avea ca urmare răspândirea bolii și poate întruni elementele constitutive ale infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor;

un document din care să rezulte perioada, numărul zilelor executate în condiții necorespunzătoare și centrul/centrele de reținere și arestare preventivă în care a fost cazată, certificat și ștampilat de organul de poliție, dacă este cazul.

Fișa de cunoaștere individuală cuprinde mențiuni privind comportamentul persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate pe perioada deținerii în centrul de reținere și arestare preventivă, respectiv a arestului la domiciliu, dacă a fost condamnată anterior pentru apartenența la grupări de criminalitate organizată sau teroriste, dacă a fost dată în urmărire, dacă s-a opus reținerii sau arestării, dacă declară că a fost consumatoare de droguri sau dacă, în cauza în care a fost condamnată, s-a sustras arestului la domiciliu sau controlului judiciar.

În situația în care persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate a fost arestată la domiciliu, dosarul individual cuprinde:

copia sau originalul hotărârii definitive de internare într-un centru educativ sau de detenție;

copia cazierului judiciar;

fișa de cunoaștere individuală;

actul de identitate, respectiv carte de identitate, buletin de identitate, carte de identitate provizorie, pașaport sau proces-verbal de identificare, în cazul imposibilității obiective a emiterii sau reînnoirii actului de identitate;

adresa de predare a persoanei.

Pentru primirea persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate în penitenciarele-spital este necesară recomandarea de internare din partea medicului specialist sau o dispoziție a organului judiciar. În caz de urgență medicală, se va proceda la internarea persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate în cea mai apropiată unitate spitalicească din rețeaua publică.

În cazul în care documentarul penal nu conține documentele prevăzute de alin. (2) sau (4), administrația locului de deținere poate respinge motivat primirea persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate.

În cazul în care la primirea în locul de deținere nu există fișa prevăzută de alin. (3), centrul va primi persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, urmând ca documentele care trebuiau să o însoțească să fie transmise în termen de 20 zile lucrătoare de către organul de poliție.

Orice rectificare, modificare și completare făcută în actele menționate la alin. (2) și (4) va fi luată în considerare doar dacă este confirmată de organul judiciar emitent, prin semnătură și ștampilă sau, după caz, semnătură electronică.

Articolul 145

Dacă hotărârea de internare prezintă erori, dar permite identificarea persoanei și stabilirea măsurii dispuse în raport cu datele de identificare existente în evidențele organelor de poliție și dispozitivul hotărârii instanței de judecată, administrația centrului primește persoana arătată în hotărâre, urmând ca organul de poliție ce execută măsura să transmită hotărârea rectificată, după primirea acesteia de la instanța de executare.

Articolul 146

În caz de neconcordanță între datele înscrise în documentele existente în documentarul penal, care nu permit stabilirea în mod cert a identității, a măsurii care urmează a fi executată ori a modalității de executare, persoana nu este primită în centru, organul de poliție având obligația de a lua, de urgență, măsurile prevăzute de dispozițiile Codului de procedură penală.

Articolul 147

Refuzul primirii persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate în centru este motivat în scris organului de poliție.

Articolul 148

Activitatea de primire este asigurată de șeful de tură, medicul șef și șeful structurii evidență și organizarea muncii sau înlocuitorul acestuia, în timpul orelor de program, iar în afara acestora de șeful de tură și de un cadru medical.

Articolul 149

Stabilirea identității persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, nou-primite în centre, se face prin confruntarea datelor de stare civilă declarate de acestea cu datele înscrise în actul legal de deținere, actul de identitate și în alte documente prezentate de organul de executare.

Articolul 150

La primirea dosarului individual, lucrătorul structurii evidență efectuează următoarele activități:

verifică autenticitatea, legalitatea și caracterul executoriu al actelor legale de deținere, existența celorlalte documente și corectitudinea întocmirii lor, stabilind dacă documentarul penal a fost completat cu toate datele prevăzute de anexa nr. 1 la Instrucțiuni;

solicită lămuriri suplimentare organelor judiciare, cu acordul șefului structurii evidență și organizarea muncii, în cazul constatării unor erori în hotărârile prin care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, ori în cazul existenței unor nelămuriri cu privire la punerea în executare a măsurii educative aplicate. În toate cazurile, până la lămurirea situației juridice de către organele judiciare emitente, punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive se face în conformitate cu mențiunile înscrise în cuprinsul acestora;

înscrie, în penultima pagină a documentarului penal, datele din hotărârea judecătorească definitivă, stabilind data la care cel în cauză urmează să fie pus în libertate ca urmare a expirării duratei măsurii;

efectuează calculul măsurii de executat ținând seama de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare;

calculează, în raport de durata măsurii stabilite de către instanța de executare, data la care se împlinește fracțiunea de jumătate din durata măsurii educative prevăzută de Codul penal, când comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare ori consiliul educativ trebuie să analizeze persoana în vederea dispunerii de către instanță a înlocuirii măsurii educative privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice sau a punerii în libertate, ținând cont și de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea

măsurii

arestării

preventive,

pedepsei

sau

măsurii

educative

în

condiții necorespunzătoare. Fracțiunea se menționează pe prima copertă a documentarului penal, precum și în modulul aferent din aplicația informatică și în fișa de evidență a zilelor considerate ca executate;

calculează fracțiunea prevăzută la art. 153 alin. (1) din Lege, în cazul persoanelor împotriva cărora s-a dispus măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe care o consemnează, provizoriu, în creion, pe prima copertă a documentarului penal, precum și în registrul de termene;

înscrie în registrul de evidență a termenelor data expirării duratei măsurii, data la care se împlinește fracțiunea de jumătate din durata măsurii pentru analiza în consiliul educativ sau în comisie, în vederea dispunerii de către instanță a punerii în libertate sau înlocuirii măsurii educative cu măsura asistării zilnice. Datele sunt consemnate în registrul de termene dacă acestea se împlinesc în cursul anului curent sau după caz, dacă acestea se împlinesc în anul următor se completează în noul registru constituit la nivelul structurii evidență și organizarea muncii;

verifică existența unor evidențe anterioare în modulul „externi” din aplicația informatică;

deschide o nouă pagină referitoare la persoana în cauză, în modulul „interni” din aplicația informatică, în situația în care, în urma operațiunilor prevăzute la lit. f) - h), se constată că măsurile educative privative de libertate pe care trebuie să le execute persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate generează o situație juridică nouă. În caz contrar,

când persoana în cauză este reprimită de la organele de poliție din întreruperea executării măsurii, din transfer temporar internațional, din evadare sau în alte situații similare, în care situația juridică rezultată din dosarul individual al acesteia reprezintă o continuare firească a situației juridice existente, se reactivează datele existente din modulul „externi”, mențiunile corespunzătoare din documentele cu care a fost primită persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate fiind completate în continuarea situației juridice ce rezultă din evidențele existente;

introduce sau completează datele referitoare la evidența nominală, situația juridică, punerea în libertate ori înlocuirea măsurii educative privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice și, dacă este cazul, și pe cele privind prezentarea la instanțele de judecată și transferarea în alte locuri de deținere, în modulul „interni” sau în pagina privind evidențele existente anterior, din aplicația informatică;

întocmește adresele către organul judiciar emitent al actului de deținere, centrul militar, doar pe perioada stării de mobilizare sau de război, casa de asigurări de sănătate, Inspectoratul General pentru Imigrări, în cazul străinilor, precum și către alte autorități ori instituții publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

completează la rubricile corespunzătoare fișa de evidență a zilelor considerate ca executate, prevăzută în anexa nr. 3 la Instrucțiuni, înscriind data la care se împlinește fracțiunea de jumătate din durata măsurii educative;

face adnotări pe documentarul penal și actualizează aplicația informatică cu privire la exercitarea dreptului la vot. În cazul incidenței mai multor măsuri educative privative de libertate, dacă în cel puțin una dintre hotărârile definitive de condamnare se interzice exercitarea dreptului de vot, se vor efectua mențiuni referitoare la aplicarea acestei pedepse;

consemnează în aplicația informatică mențiuni referitoare la pedepsele accesorii, în cazul existenței mai multor măsuri educative privative de libertate, și măsurile de siguranță aplicate, precum și, după caz, mențiuni referitoare la obligațiile civile ce rezultă din hotărârile definitive de condamnare;

menționează, în modulul „situație juridică” din aplicația informatică, informațiile din hotărârea definitivă de internare cu privire la dispoziția de prelevare a probelor biologice, dacă este cazul. După prelevarea efectivă a acestora, se vor face mențiuni corespunzătoare și în modulul „detalii”;

distribuie sectoarelor interesate din locul de deținere tabele nominale cu persoanele față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate;

informează în scris structura medicală dacă prin hotărârea de internare s-a dispus prelevarea probelor biologice și/sau măsura de siguranță a obligării la tratament medical, pentru a lua măsuri în consecință;

introduce în câmpul special prevăzut în aplicația informatică date cu privire la zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare în centrele de reținere și arestare preventivă, dacă este cazul. În situația în care prin hotărârea definitivă de condamnare se deduce

o perioadă executată în arestul poliției, dar nu există un document justificativ, se vor solicita, prin adresă, organului de poliție competent lămuriri cu privire la zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare.

Pentru persoanele primite în centru, se înaintează de îndată organelor care au emis actele legale de deținere procesul-verbal de confirmare a primirii acestora și de punere în executare a hotărârilor, al cărui model este pre v ăzut în anexa nr. 24 la Instrucțiuni.

În cazul în care prin hotărârea definitivă s-a dispus deducerea unei perioade executate anterior, se solicită dosarul individual constituit ca urmare a aplicării acelei pedepse sau măsuri, pentru conexare, în vederea deducerii corecte a perioadei executate, calculării fracțiunii necesare punerii în libertate sau înlocuirii măsurii cu măsura educativă a asistării zilnice și luării în considerare a sancțiunilor aplicate, recompenselor acordate, zilelor câștigate ca urmare a activităților lucrative prestate, a activităților de instruire școlară și formare profesională, a lucrărilor științifice elaborate sau a invențiilor brevetate și a conduitei adoptate pe parcursul perioadei deduse din măsură.

Articolul 151

Atunci când persoanele față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate sunt primite cu două sau mai multe acte legale de deținere prin care se stabilesc pedepse și măsuri educative privative de libertate, acestea se pun în aplicare în ordinea cronologică a rămânerii definitive a hotărârilor judecătorești de condamnare, pedepsele și măsurile privative de libertate executându-se succesiv.

După efectuarea operațiunilor necesare primirii persoanei în centru sau în locul de deținere, în cazul prevăzut la alin. (1), administrația locului de deținere, prin grija structurii evidență și organizarea muncii, informează de îndată persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate asupra posibilității formulării unei cereri către instanța de judecată competentă pentru aplicarea regulilor specifice pluralității de infracțiuni.

În cazul în care persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate nu formulează o astfel de cerere, structura evidență și organizarea muncii solicită lămuriri instanței de judecată, în vederea aplicării prevederilor art. 124 alin. (3), art. 125 alin. (3) ori art. 129 din Codul penal.

Articolul 152

Data începerii executării măsurii educative privative de libertate, în cazul privării continue de libertate, este data introducerii în arest a persoanei față de care s-a dispus măsura.

Data punerii în aplicare a măsurii educative privative de libertate, în cazul în care privarea de libertate a fost întreruptă în perioada de la data arestării inițiale la data primirii în centru, este data prevăzută în hotărârea definitivă de internare sau data primirii efective în locul de deținere.

În cazul prevăzut la alin. (2), deducerea corespunzătoare a perioadei reținerii și arestării preventive, arestului la domiciliu, internării medicale în vederea efectuării expertizei medico- legale sau părții considerate ca executate din măsura educativă se înscrie atât pe coperta a 3-a a documentarului penal, cât și în câmpul corespunzător din modulul „situație juridică” –

„condamnare definitivă”, în aplicația informatică și în registrul de termene, conform mențiunilor din hotărârea definitivă de internare.

Articolul 153

Lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii actualizează situația juridică în penultima pagină a documentarului penal și introduce în aplicația informatică toate datele referitoare la persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, semnând cu privire la efectuarea acestor activități în penultima pagina a documentarului penal.

Șeful structurii evidență și organizarea muncii, șeful serviciului supraveghere, evidență și acordare drepturi persoane internate, potrivit profilului locului de deținere, și directorul locului de deținere verifică și semnează punerea în executare a hotărârilor.

Articolul 168

Schimbările intervenite în executarea măsurilor educative privative de libertate se consemnează în documentarul penal și se înregistrează în aplicația informatică și în celelalte documente de evidență.

Sunt considerate schimbări intervenite în situația juridică a persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate următoarele situații:

restituirea cauzei la parchet de către judecătorul de cameră preliminară pentru motivele prevăzute la art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, pentru persoana față de care s-a dispus o măsura educativă privativă de libertate printr-o hotărâre definitivă, arestată preventiv în altă cauză, aflată în centrul de detenție sau centrul educativ;

pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, în altă cauză;

pronunțarea unei hotărâri în apel, în altă cauză;

pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare la pedeapsa închisorii sau detențiunii pe viață sau, după caz, de aplicare a unei măsuri educative privative de libertate ori emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, în altă cauză;

desființarea, anularea sau modificarea hotărârii definitive de internare ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac, prelungirii sau înlocuirii măsurii educative privative de libertate, a constatării de către instanța de judecată a pluralității de infracțiuni sau a altor acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, a intervenirii unei legi penale noi, a grațierii sau amnistierii ori a admiterii unei contestații la executare;

emiterea unui mandat de arestare preventivă în altă cauză.

Consemnarea hotărârii instanței de judecată în penultima pagină a documentarului penal și în fișa opis a documentarului penal, precum și înregistrarea în aplicația informatică și în alte documente operative, se face numai după verificarea autenticității și legalității actului.

Datele din fiecare document referitoare la situația juridică a persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate se înregistrează în aplicația informatică, numai după ce au fost înscrise în documentarul penal și în celelalte documente operative.

Ori de câte ori în aplicația informatică se introduc date referitoare la situația juridică a persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii care a efectuat modificarea va semna în penultima pagină a documentarului penal, certificând corectitudinea operațiunilor efectuate. Șeful structurii evidență și organizarea muncii și, după caz, directorul locului de deținere și șeful serviciului supraveghere, evidență și acordare drepturi persoane internate, contrasemnează mențiunile efecuate în penultima pagină a documentarului penal, certificând verificarea conformității și corectitudinii acestora, precum și datele introduse în aplicația informatică.

În cazul în care organele judiciare transmit corespondența prin intermediul locului de deținere, după consemnare și înregistrare, un exemplar al acesteia se aduce la cunoștința persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, sub semnătură de primire.

Articolul 169

Persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate care este arestată preventiv în altă cauză, în cursul urmăririi penale, i se aplică regimul de executare specific persoanelor arestate preventiv în cursul urmăririi penale, conform art. 111 din Lege, ca urmare a suspendării regimului de executare a măsurii educative privative de libertate.

Persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate care este arestată preventiv în altă cauză, în cursul camerei preliminare, dacă judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet pentru motivele prevăzute la art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, va fi clasificată persoană arestată preventiv în cursul urmăririi penale.

În cazul prevăzut la alin. (2), la primirea hotărârii instanței, rămasă definitivă, prin care s-a dispus restituirea cauzei la parchet, structura evidență și organizarea muncii solicită organelor de poliție să transfere persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate în centrul de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne arondat.

Articolul 170

În cazul în care persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate solicită în mod expres ca cererea de apel să fie înaintată de administrația centrului, se restituie instanței de judecată, alături de dovada de îndeplinire a procedurii, și cererea pentru exercitarea căii de atac. În caz contrar, se restituie instanței de judecată numai dovada de îndeplinire a procedurii.

În cazul persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, la primirea extrasului, hotărârii ori copiei de pe dispozitivul acesteia prin care s-a dispus, în altă cauză, condamnarea în primă instanță, la o pedeapsă sau măsură privativă de libertate, se înscrie, provizoriu, în creion, în penultima pagină a documentarului penal, durata noii măsuri privative de libertate, numărul sentinței penale, data pronunțării, instanța de judecată care a pronunțat-o, iar dacă în cauza respectivă a fost emis mandat de arestare preventivă se consemnează și data de început și data de expirare a pedepsei sau măsurii.

Un exemplar sau copia actului de comunicare se aduce la cunoștința persoanei față de care s- a dispus o măsură educativă privativă de libertate, pentru exercitarea căii de atac a apelului.

Data expirării măsurii educative privative de libertate sau a pedepsei aplicată în primă instanță se înscrie în registrul de termene.

În aplicația informatică se completează câmpurile aferente condamnărilor în primă instanță, cu excepția datei de început și datei expirări pedepsei, dacă în cauză nu s-a emis mandat de arestare preventivă.

Hotărârile în primă instanță pronunțate în cauzele în care n-au fost emise mandate de arestare preventivă se înscriu, provizoriu, în creion în penultima pagină a documentarului penal, fără a se menționa data începerii ori expirării duratei condamnării.

Articolul 171

În cazul în care, în apel, hotărârea primei instanțe emisă în altă cauză împotriva unei persoane față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate este desființată sau anulată și împotriva sa a fost dispusă arestarea preventivă, persoana devine, în această cauză, persoană arestată preventiv în cursul judecății.

În situația prevăzută la alin. (1), lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii efectuează următoarele activități:

înscrie în penultima pagină a documentarului penal motivul desființării sau anulării hotărârii pronunțate în primă instanță, numărul și data adresei, precum și instanța de judecată care a dispus această măsură;

înscrie modificarea intervenită în registrul de evidență a termenelor;

anulează în aplicația informatică hotărârea desființată, cu data înregistrării deciziei penale la registratura locului de deținere, hotărârea în primă instanță înregistrată fiind menținută în evidența pasivă, iar în câmpul destinat mandatului de arestare preventivă se introduc datele corespunzătoare noii situații juridice.

În documentarul penal și în aplicația informatică se înscriu toate hotărârile înregistrate în locul de deținere, chiar dacă prin acestea nu s-au modificat dispozițiile referitoare la durata măsurii din hotărârea primei instanțe.

Articolul 172

După rămânerea definitivă a hotărârii de internare într-un centru educativ sau de detenție, lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii efectuează următoarele activități:

înscrie în penultima pagină a documentarului penal: durata măsurii educative, numărul sentinței penale și, după caz, al deciziei penale, data pronunțării, instanța de judecată care a pronunțat-o, data de început și data de expirare a măsurii educative privative de libertate. Data începerii executării măsurii este cea menționată în hotărârea de internare într-un centru educativ sau de detenție. În cazul existenței unor nelămuriri cu privire la autenticitatea, legalitatea, caracterul executoriu ori corectitudinea datelor înscrise în actul legal de deținere, se solicită informații suplimentare instanței de executare;

calculează fracțiunea de jumătate din durata măsurii educative în vederea înlocuirii acesteia cu măsura educativă a asistării zilnice sau punerii în libertate și o înscrie pe prima copertă a documentarului penal și în registrul de evidență a termenelor, precum și în modulul corespunzător din aplicația informatică;

înregistrează în aplicația informatică, în rubricile special destinate, dispozițiile hotărârii de internare într-un centru educativ sau de detenție. După introducerea acestora, înregistrările din

modulul „condamnare în primă instanță”, precum și înregistrările referitoare la mandatul de arestare preventivă constituie evidența pasivă a persoanei în cauză. Data înregistrării hotărârii de internare într-un centru educativ sau de detenție în aplicația informatică și data modificării înregistrărilor privind hotărârile penale vor fi identice cu data înregistrării hotărârii de internare în modulul „condamnare definitivă”;

solicită dosarul individual corespunzător perioadei executate anterior pentru conexare și situația creditelor, în cazul în care în hotărârea de internare s-a dispus deducerea acelei perioade, în vederea deducerii corecte a perioadei executate și calculării fracțiunii pentru înlocuirea măsurii educative cu măsura educativă a asistării zilnice sau punerea în libertate;

are în vedere recompensele acordate, sancțiunile aplicate, participarea la muncă și creditele obținute în perioada dedusă, în cazul conexării dosarelor;

solicită instanței de judecată informațiile necesare în situația în care în hotărârea de internare într-un centru educativ sau de detenție nu se menționează infracțiunea comisă sau data săvârșirii acesteia;

înscrie în registrul de evidență a termenelor data expirării duratei măsurii, data la care se împlinește fracțiunea pentru înlocuirea cu măsura educativă a asistării zilnice sau punerea în libertate;

completează fișa de evidență a zilelor considerate ca executate, prevăzută în anexa nr. 3 la Instrucțiuni, înscriind data la care se împlinește fracțiunea de jumătate din durata măsurii educative privative de libertate;

calculează, dacă este cazul, fracțiunea prevăzută la art. 153 alin. (1) din Lege, pe care o înscrie pe prima copertă a documentarului penal, provizoriu, în creion, și în registrul de termene. Fracțiunea se calculează de la data arestării, în situația privării continue de libertate până la primirea în locul de deținere, ori se calculează de la punerea în executare a hotărârii de internare într-un centru educativ sau de detenție, deducându-se perioadele executate anterior conform acestei hotărâri și ținându-se cont și de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare.

trimite instanței de judecată care a emis hotărârea de internare procesul-verbal de confirmare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 24 la Instrucțiuni;

comunică în scris structurii medicale numele persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate pentru care s-a stabilit prelevarea probelor biologice și măsura de siguranță a obligării la tratament medical;

distribuie în format electronic tabele nominale cu persoanele private de libertate, sectoarelor interesate din locul de deținere;

înmânează persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, sub semnătură, un exemplar al hotărârii definitive de internare într-un centru educativ sau de detenție, prin grija persoanei desemnate să aducă la cunoștință actele de procedură.

Articolul 173

Activitățile prevăzute la art. 172 sunt îndeplinite în mod corespunzător și cu privire la persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, pentru care se înregistrează la locul de deținere o nouă hotărâre de internare într-un centru educativ sau de detenție ori un nou mandat de executare, în altă cauză.

Cu ocazia comunicării noului act legal de deținere, persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prin grija agentului procedural, este informată asupra posibilității formulării unei cereri către instanța de judecată competentă în vederea aplicării regulilor privind pluralitatea de infracțiuni.

Hotărârile de internare și mandatele de executare înregistrate pe durata executării măsurii educative privative de libertate se pun în executare în continuare, în ordinea înregistrării în locul de deținere. În aplicația informatică figurează cu mențiunea „în așteptare” hotărârile de internare prin care s-au dispus măsuri sau pedepse a căror executare nu a început, respectiv mandatele de executare emise în baza acestora.

Dispozițiile alin. (3) și cele ale art. 172 se aplică în mod corespunzător și persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii sau detențiunii pe viață, pentru care se înregistrează pe durata executării pedepsei privative de libertate o hotărâre definitivă de internare într-un centru educativ sau de detenție, în altă cauză.

Ori de câte ori o persoană față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate este sancționată definitiv în altă cauză, cu o măsură educativă privativă de libertate, se recalculează fracțiunea prevăzută la art. 153 alin. (1) din Lege, raportat la cea mai mare dintre sancțiunile penale aplicate, de la data arestării în cazul privării continue de libertate ori de la data primei puneri în executare, deducându-se perioadele executate conform hotărârilor judecătorești definitive.

Dispozițiile alin. (5) nu se aplică în cazul în care persoanei private de libertate căreia i s-au aplicat pedepse și măsuri educative privative de libertate, când se va ține cont la calcularea fracțiunii prevăzute în art. 153 alin. (1) din Lege de pedeapsa sau măsura în executarea căreia se află.

Articolul 174

Starea activă a hotărârii definitive de internare într-un centru educativ sau de detenție din aplicația informatică se schimbă în cazul modificărilor intervenite în situația juridică a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate ca urmare a desființării, anulării sau modificării hotărârii definitive de internare prin admiterea unei căi extraordinare de atac, prin prelungirea sau înlocuirea măsurii educative, prin constatarea de către instanța de judecată a pluralității de infracțiuni sau a altor acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni, prin intervenirea unei legi penale noi, prin grațierea, amnistierea sau prin admiterea unei contestații la executare, numai atunci când hotărârea judecătorească de desființare, anulare sau modificare devine executorie.

În situațiile prevăzute la alin. (1), după efectuarea operațiunilor în documentarul penal și introducerea datelor în aplicația informatică, înregistrările anterioare referitoare la măsurile educative privative de libertate sunt menținute sub formă de evidență pasivă. Data la care se înregistrează modificările intervenite în situația juridică a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate este data înregistrării în locul de deținere a hotărârii executorii prin care s-a modificat situația juridică.

În cazurile în care instanța de judecată transmite o adresă prin care se face cunoscută deducerea duratei reținerii și arestării preventive, a arestului la domiciliu, ori a unei părți din măsură executată sau considerată ca executată anterior sau prin care se comunică reducerea duratei măsurii, lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii efectuează următoarele activități:

înscrie în penultima pagină a documentarului penal numărul și data hotărârii, organul judiciar emitent, numărul total de zile ce urmează a se scădea din durata măsurii educative privative de libertate;

trimite instanței de judecată care a pronunțat hotărârea comunicarea de punere în executare a dispozițiilor transmise prin adresă;

modifică datele la care urmează să înceteze executarea măsurii sau se împlinește fracțiunea de jumătate din durata măsurii în vederea înlocuirii cu măsura asistării zilnice sau punerii în libertate și le înscrie în registrul de evidență a termenelor, menținând înregistrările anterioare sub formă de evidență pasivă;

înscrie pe prima copertă a documentarului penal noul termen la care se împlinește fracțiunea de jumătate din măsura educativă privativă de libertate, ținând seama și de zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare;

modifică mențiunile referitoare la fracțiunea de jumătate din durata măsurii educative privative de libertate, în fișa de evidență a zilelor considerate ca executate;

recalculează fracțiunea prevăzută la art. 153 alin. (1) din Lege și înscrie mențiunile corespunzătoare în documentele operative și în aplicația informatică cu privire la data analizării în comisia de stabilire, individualizare și schimbare a regimului de executare;

distribuie sectoarelor interesate din locul de deținere în format electronic tabele nominale cu persoanele private de libertate.

Articolul 175

Dacă pentru o persoană față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate se primește un mandat de arestare preventivă emis în altă cauză:

se procedează potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (1), (2) și (4), în cazul în care mandatul de arestare preventivă este emis într-o cauză aflată în cursul judecății;

în cazul în care mandatul de arestare preventivă este emis într-o cauză aflată în cursul urmăririi penale, măsura arestării preventive determină suspendarea regimului de executare în care a fost

inclusă persoana, acesteia aplicându-i-se regimul de executare al persoanelor arestate preventiv în cursul urmăririi penale, prevăzut la art. 111 din Lege. În acest caz, lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii efectuează mențiunile corespunzătoare în documentarul penal, în aplicația informatică și în registrele de evidență. Ulterior, emite decizia de suspendare a regimului de executare, prevăzută în anexa nr. 8 la Instrucțiuni și informează în scris organul de poliție, în vederea preluării persoanei din locul de deținere, în aceeași zi. Persoana execută măsura arestării preventive în cursul urmăririi penale într-un centru de reținere și arestare preventivă până la încetarea cauzei care a determinat-o, dacă nu există alte impedimente cu privire la primirea într- un loc de deținere.

Articolul 176

În situația în care o persoană față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate are de executat două sau mai multe sancțiuni penale privative de libertate definitiv aplicate și intervine grațierea sancțiunii în executarea căreia se află, se procedează potrivit dispozițiilor prevăzute la art. 43.

Articolul 177

În cazurile în care se dovedește că persoana față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate își provoacă în mod voit boala și este internată în infirmerie sau spital, la primirea procesului-verbal încheiat potrivit art. 163 din Regulament, avizat de către directorul locului de deținere, lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii introduce în documentarul penal o copie a procesului-verbal și transmite originalul instanței de executare pentru a dispune conform prevederilor legale.

La primirea hotărârii instanței de executare, sesizate potrivit prevederilor alin. (1), rămase definitive, lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii efectuează următoarele activități:

face completările corespunzătoare în aplicația informatică cu privire la timpul stat în infirmerie și spital la durata măsurii, la fracțiunea de jumătate din durata măsurii, calculată în vederea înlocuirii cu măsura educativă a asistării zilnice sau punerea în libertate, și la fracțiunea prevăzută la art. 153 alin. (1) din Lege, dacă fracțiunea calculată inițial nu s-a împlinit până la data hotărârii definitive a instanței prin care aceasta a constatat numărul de zile considerate neexecutate. La calcularea duratei ce urmează a fi adăugată se ține seama că ziua în care persoana a fost internată medical ca urmare a provocării în mod voit a bolii nu se consideră ca zi executată din durata măsurii, iar ziua externării se consideră zi executată;

înscrie noile termene la care expiră durata măsurii educative privative de libertate, precum și se împlinesc fracțiunile prevăzute la lit. a) în registrul de evidență a termenelor;

înscrie fracțiunea de jumătate din durata măsurii educative privative de libertate în fișa de evidență a zilelor considerate ca executate solicitată de la lucrătorul din cadrul organizării muncii;

înregistrează în modulele corespunzătoare din aplicația informatică modificarea intervenită în situația juridică determinată de provocarea în mod voit a bolii;

înscrie pe prima copertă a documentarului penal noul termen la care se împlinește durata fracțiunii de jumătate din măsura educativă privativă de libertate.

Articolul 178

Regimul provizoriu în cazul măsurii educative a internării într-un centru de detenție se stabilește în conformitate cu prevederile art. 148 din Lege.

Regimul de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție se suspendă în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (4) din Lege.

Dispozițiile art. 45-46, referitoare la regimul provizoriu și suspendarea regimului de executare al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se aplică în mod corespunzător persoanelor față de care s-au dispus măsuri educative privative de libertate.

Articolul 179

Consiliul educativ, în componența prevăzută la art. 145 din Lege, individualizează regimul de executare a măsurii educative a internării într-un centru educativ, în conformitate cu art. 309 din Regulament, pentru următoarele categorii de persoane:

persoane față de care s-a dispus, printr-o hotărâre definitivă, măsura educativă a internării într-un centru educativ, în curs de executare;

persoane primite în baza unei hotărâri definitive de internare într-un centru educativ, arestate preventiv în altă cauză aflată în cursul judecății, la momentul primirii;

persoane primite în baza unei hotărâri definitive de internare într-un centru educativ, pentru care s-a înregistrat ulterior primirii un mandat de arestare preventivă în cursul judecății, în altă cauză;

persoane primite în baza unui mandat de arestare preventivă pentru care s-a înregistrat, ulterior primirii, o hotărâre definitivă de internare într-un centru educativ în altă cauză.

Comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare, în componența prevăzută la art. 146 din Lege, stabilește, individualizează și schimbă regimul de executare a măsurii educative a internării într-un centru de detenție, conform art. 307 din Regulament, pentru următoarele categorii de persoane:

persoane față de care s-a dispus, printr-o hotărâre definitivă, măsura educativă a internării într-un centru de detenție, în curs de executare;

persoane primite în baza unei hotărâri definitive de internare într-un centru de detenție, arestate preventiv în altă cauză aflată în cursul judecății, la momentul primirii;

persoane primite în baza unei hotărâri definitive de internare într-un centru de detenție, pentru care s-a înregistrat, ulterior primirii un mandat de arestare preventivă în cursul judecății în altă cauză;

persoane primite în baza unui mandat de arestare preventivă pentru care s-a înregistrat, ulterior primirii, o hotărâre definitivă de internare într-un centru de detenție în altă cauză.

Persoanelor față de care s-a dispus măsura internării într-un centru educativ sau de detenție printr-o hotărâre definitivă, potrivit alin. (1) lit. b)–d) sau alin. (2) lit. b)–d), li se individualizează sau li se stabilește și li se suspendă regimul stabilit, la data întrunirii consiliului educativ sau a comisiei de stabilire, individualizare și schimbare a regimul de executare, prin decizia de cazare în cadrul secției de arestare preventivă, emisă de către directorul locului de deținere.

Situația persoanelor prevăzută la alin. (1) și alin. (2) este analizată în consiliul educativ sau în comisia pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, astfel:

pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) sau alin. (2) lit. a)–c), în primul consiliu educativ sau în prima ședință a comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare, după finalizarea perioadei de carantină și observare;

pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) sau alin. (2) lit. d), în primul consiliu sau în prima ședință a comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare, după înregistrarea în locul de deținere a hotărârii definitive de internare într-un centru educativ sau într-un centru de detenție, după caz.

Articolul 180

Lucrătorul din cadrul structurii evidență și organizarea muncii din centrul educativ sau din centrul de detenție pregătește lucrările consiliului educativ sau comisiei prevăzute la art. 146 din Lege, astfel:

primește de la șeful secției de carantină și observare tabelul nominal cu persoanele care finalizează această perioadă, cu 10 zile înainte de data întrunirii consiliului sau comisiei;

completează tabelul nominal cu persoanele care vor fi reanalizate în consiliul educativ sau în comisie în vederea stabilirii, individualizării sau schimbării regimului de executare, la termenele legale ori judiciare, după confruntarea datelor din registrul de termene, documentele operative și aplicația informatică;

semnalează șefului structurii evidență și organizarea muncii orice neconcordanțe constatate ca urmare a confruntării documentelor. Șeful structurii evidență și organizarea muncii informează secretarul consiliului educativ sau comisiei cu privire la aceste aspecte;

transmite secretarului consiliului educativ sau comisiei, sub semnătură, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data întrunirii consiliului educativ sau a comisiei, tabelul nominal cu persoanele care urmează să fie analizate în vederea stabilirii, individualizării sau schimbării regimului de executare, care va cuprinde și data ședinței stabilite în prealabil de directorul locului de deținere în calitate de președinte;

comunică secretarului consiliului educativ sau comisiei orice modificare intervenită în situația juridică a persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, după momentul predării tabelului nominal;

actualizează tabelul nominal ori de câte ori este necesar, trimițându-l secretarului consiliului educativ sau comisiei;

tipărește din aplicația informatică cu o zi înainte de data ședinței consiliului educativ sau comisiei, partea preconstituită a proceselor-verbale, prevăzută în anexa nr. 26 la Instrucțiuni, iar în cuprinsul procesului-verbal membrii consiliului educativ sau comisiei prevăzute la art. 146 din Lege formulează propuneri și consemnează soluția;

transmite structurii de educație și asistență psihosocială în format electronic procesele-verbale prevăzute la lit. g) pentru a fi completate cu informațiile existente la nivelul acestei structuri și a altor structuri implicate și pentru a fi listate de secretarul consiliului educativ sau comisiei. În cazul dosarelor conexate, documentele destinate efectuării lucrărilor consiliului sau comisiei conțin mențiuni referitoare la sancțiunile disciplinare aplicate, recompensele acordate, demersurile de reintegrare socială desfășurate și participarea la activități lucrative, zilele considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive, pedepsei sau măsurii educative în condiții necorespunzătoare, lucrările științifice elaborate și invențiile brevetate, din perioadele anterioare, în care a executat măsuri educative privative de libertate sau, după caz, pedepse privative de libertate;

j) înaintează secretarului documentarele penale ale persoanelor ce vor fi analizate, în baza tabelului nominal în ziua consiliului educativ sau a comisiei.

(2) Datele consemnate în procesele-verbale tipărite de lucrătorul structurii evidență

și organizarea muncii se verifică prin confruntare cu documentele operative și aplicația informatică, de către șeful structurii evidență și organizarea muncii.

Articolul 181

Directorul locului de deținere, în calitate de președinte, convoacă săptămânal consiliul educativ sau comisia prevăzută la art. 146 din Lege.

Secretariatul consiliului educativ, respectiv al comisiei prevăzute de art. 146 din Lege este asigurat de către o persoană din cadrul serviciului educativ, alta decât educatorul responsabil de caz.

Articolul 182

După data întrunirii consiliului educativ sau a comisiei prevăzute la art. 146 din Lege, procesele-verbale însoțite de documentele justificative rezultate din lucrările acestora sunt înaintate de către secretar, cu adresă de înaintare, șefului structurii evidență și organizarea muncii pentru a fi introduse în documentarul penal și pentru a se efectua operațiunile corespunzătoare în documentele operative, în documentarul penal și în aplicația informatică.

Primind documentele rezultate în urma lucrărilor consiliului educativ sau comisiei prevăzută la art. 146 din Lege, lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii efectuează următoarele activități:

menționează termenele de reanalizare pentru anul în curs, în registrul de termene;

introduce în modulul corespunzător din aplicația informatică hotărârea consiliului educativ sau a comisiei;

înaintează, plângerile formulate de persoanele față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate judecătorului de supraveghere a privării de libertate;

ține evidența termenelor stabilite de judecătorul de supraveghere a privării de libertate și instanțele de judecată competente în aplicația informatică și în registrul de termene;

actualizează mențiunile corespunzătoare în aplicația informatică și în registrul de termene după soluționarea plângerilor și contestațiilor și comunică secretarului consiliului educativ sau comisiei prevăzute la art. 146 din Lege, precum și altor structuri interesate, dispozițiile judecătorului de supraveghere a privării de libertate și, după caz, ale instanței de judecată prin care se modifică regimul de executare sau termenele de reanalizare în consiliu sau în comisie.

(2) Toate activitățile efectuate de către lucrătorul structurii evidență și organizarea muncii sunt verificate de către șeful structurii evidență și organizarea muncii.

Articolul 183

Pe toată durata în care măsura arestării preventive este menținută în camera preliminară sau în cursul judecății, în altă cauză decât cea în care persoana a fost sancționată penal, situația persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, căreia i s-a suspendat regimul de executare al măsurii educative privative de libertate, este analizată sau reanalizată în consiliul educativ sau în comisia prevăzută la art. 146 din Lege, în condițiile prevăzute în prezentul titlu, raportat la sancțiunea penală aplicată definitiv.

Articolul 184

Documentele cu privire la regimul de executare a măsurilor educative privative de libertate rezultate în urma lucrărilor consiliului educativ sau, după caz, comisiei de stabilire, individualizare și schimbare a regimului de executare, se introduc în documentarul penal.

Articolul 185

Dispozițiile art. 52, art. 54 - 58 și art. 61 - 67 se aplică în mod corespunzător persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate.

Articolul 186

Dispozițiile din Instrucțiuni care nu contravin prevederilor din prezentul titlu, Legii și Regulamentului se aplică în mod corespunzător persoanelor față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate a internării într-un centru educativ sau de detenție.

Articolul 190

Persoana privată de libertate, apărătorul acesteia sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate, au acces la dosarul individual sau după caz la dosarul electronic și pot obține fotocopii ale acestuia, la cerere și contra cost, în condițiile prevăzute în art. 60 din Lege și art. 227 din Regulament.

Consultarea dosarului individual se face în prezența persoanei anume desemnate de directorul locului de deținere.

Articolul 191

Dosarul individual al persoanei private de libertate este compus din 5 părți distincte, gestionate la nivelul fiecărui loc de deținere, conform art. 228 alin. (1) din Regulament.

În cazul persoanelor private de libertate, documentarul penal conține conține documentele prevăzute la art. 10, care se completează, pe parcursul executării pedepsei, cu documentele prevăzute la art. 17. Dispozițiile se aplică în mod corespunzător persoanelor arestate preventiv și persoanelor cărora li s-a aplicat, prin hotărâre definitivă, măsura educativă a internării într-un centru educativ sau într-un centru de detenție.

Fișa medicală, prevăzută în anexa nr. 33 la Instrucțiuni, cuprinde toate documentele medicale care privesc persoana privată de libertate. De asemenea, la dosarul individual al acesteia se poate/pot regăsi raportul/rapoartele de expertiză medico-legală, cu ocazia efectuării primei expertize, noii expertize sau expertizei psihiatrice pentru persoanele private de libertate condamnate pentru săvârșirea infracțiunii de omor, doar în situația în care instanța de judecată transmite aceste documente locului de deținere.

În cazul persoanei condamnate și persoanei arestate preventiv, dosarul de educație și asistență psihosocială conține următoarele fișe, tipărite exclusiv din aplicația informatică:

Fișa educațională inițială, prevăzută în anexa nr. 34;

Fișa educațională periodică, prevăzută în anexa nr. 35;

Fișa educațională finală, prevăzută în anexa nr. 36;

Fișa socială inițială, prevăzută în anexa nr. 37;

Fișa socială periodică, prevăzută în anexa nr. 38;

Fișa socială finală, prevăzută în anexa nr. 39;

Fișa psihologică inițială, prevăzută în anexa nr. 40;

Fișa psihologică periodică, prevăzută în anexa nr. 41;

Fișa psihologică finală, prevăzută în anexa nr. 42;

Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică (inițial), prevăzut în anexa nr. 43;

Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică (revizuit), prevăzut în anexa nr. 44;

Angajamentul de participare la Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică (inițial), prevăzut în anexa nr. 45;

Angajamentul de participare la Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică (revizuit), prevăzut în anexa nr. 46;

Desfășurarea intervenției educaționale/Desfășurarea intervenției psihosociale, prevăzută în anexa nr. 47;

Procesul-verbal de constatare a refuzului de participare la programele și activitățile prevăzute în Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică, prevăzut în anexa nr. 48.

Dosarul de educație și asistență psihosocială al persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate conține următoarele fișe, tipărite exclusiv din aplicația informatică:

Fișa educațională inițială a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 49;

Fișa educațională periodică a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 50;

Fișa educațională finală a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 51;

Fișa socială inițială a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 52;

Fișa socială periodică a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 53;

Fișa socială finală a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 54;

Fișa psihologică inițială a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 55;

Fișa psihologică periodică a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 56;

Fișa psihologică finală a persoanei față de care s-a dispus o măsură educativă privativă de libertate, prevăzută în anexa nr. 57;

Planul de intervenție recuperativă (inițial), prevăzut în anexa nr. 58;

Planul de intervenție recuperativă (revizuit), prevăzut în anexa nr. 59;

Angajamentul de participare la Planul de intervenție recuperativă (inițial), prevăzut în anexa nr. 60;

Angajamentul de participare la Planul de intervenție recuperativă (revizuit), prevăzut în anexa nr. 61;

Desfășurarea intervenției educaționale/Desfășurarea intervenției psihosociale, prevăzută în anexa nr. 62.

Dosarul privind cererile formulate de persoana privată de libertate cuprinde:

cererile formulate;

documentele create în procedura refuzului de hrană;

declarația de fumător/nefumător, atașată cererii.

Dosarul disciplinar conține următoarele documente:

dosarul de cercetare disciplinară;

încheieri ale judecătorilor de supraveghere a privării de libertate privind plângerile formulate în baza art. 104 alin. (1) din Lege;

hotărârile pronunțate de instanțe potrivit art. 104 alin. (14) din Lege;

rapoartele de recompensare.

Articolul 192

Datele menționate în dosarul individual au caracter confidențial.

Directorul locului de deținere stabilește, prin decizie zilnică pe unitate, personalul care are acces la dosarul individual, în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, ținând seama de părțile componente ale acestuia.

Ori de câte ori intervin modificări cu privire la activitatea personalului din cadrul locului de deținere care justifică accesul sau interzicerea accesului la dosarul individual ori accesul la părți componente ale acestuia, se emite o nouă decizie zilnică pe unitate.

Articolul 193

În partea interioară a coperții fiecărei părți componente a dosarului se include, într-o supracopertă, o fișă opis, prevăzută la anexa nr. 27 la Instrucțiuni.

Predarea către alt sector a părților componente ale dosarului individual din cadrul sectorului se face pe bază de semnătură în condica de predare - primire.

Atât la predarea, cât și la primirea părții componente a dosarului individual, lucrătorul responsabil verifică existența și integritatea documentelor constitutive.

Articolul 194

La primirea persoanei private de libertate în locul de deținere, lucrătorul structurii evidență deținuți înaintează fișa opis și tabelul nominal de informare structurii de reintegrare socială, structurii medicale, secretarului comisiei de disciplină și șefului secției.

Articolul 195

Consultarea dosarului individual de către persoana privată de libertate se face în baza unei cereri scrise sau orale a acesteia. În cazul în care persoana privată de libertate nu știe să scrie, lucrătorul responsabil întocmește un proces-verbal care cuprinde datele de identificare ale persoanei, motivul invocat și orice alte date de interes. Procesul-verbal se semnează de lucrătorul responsabil și de o altă persoană privată de libertate.

În cazul în care solicitarea de consultare privește doar una dintre părțile componente ale dosarului individual, decizia directorului va fi adusă la îndeplinire de compartimentul care o are în gestiune.

Articolul 196

În situația în care o altă persoană solicită consultarea dosarului individual, cererea se aduce la cunoștința persoanei private de libertate, în vederea obținerii consimțământului acesteia.

Dispozițiile art. 195 se aplică în mod corespunzător în situația în care persoana privată de libertate consimte la consultare.

Articolul 197

Părțile componente ale dosarului individual al persoanei private de libertate se reunesc cu ocazia arhivării.

Până la predarea la arhivă, părțile componente ale dosarului individual rămân la sectoarele care le gestionează.

După punerea în libertate, extrădarea, transferul internațional în vederea continuării executării pedepsei ori în cazul decesului, sectoarele de activitate care gestionează părțile componente ale dosarului individual vor proceda la constituirea și inventarierea părților componente.

La constituirea părții componente „Documentarul penal”, lucrătorul din cadrul structurii evidență deținuți va proceda la așezarea documentelor din dosar în ordinea cronologică a înregistrării, cele mai recente fiind poziționate la începutul dosarului.

Articolul 198

Orice document primit de la organele judiciare care privește situația juridică a persoanelor private de libertate se aduce la cunoștința acestora.

Articolul 199

La primirea citațiilor sau a altor acte de procedură pentru care persoana privată de libertate trebuie să semneze o dovadă de luare la cunoștință ori de primire a actului a cărei restituire către

organul judiciar emitent este obligatorie, lucrătorul structurii evidență deținuți efectuează următoarele activități:

efectuează mențiuni în documentarul penal și în aplicația informatică;

aduce la cunoștința persoanei private de libertate actul de procedură, sub semnătură;

solicită persoanei private de libertate semnarea dovezii de îndeplinire a procedurii și menționarea datei;

semnează de îndeplinirea procedurii;

expediază dovada de comunicare.

În cazul în care persoana privată de libertate refuză să primească actul de citare sau comunicare, lucrătorul structurii evidență deținuți încheie un proces-verbal sau completează tipizatul procesului-verbal transmis de organul judiciar emitent, atașat actului de procedură, menționând acest aspect. Procesul-verbal se transmite organului judiciar emitent, iar actul de procedură comunicat se introduce în documentarul penal al persoanei private de libertate.

Lucrătorul structurii evidență deținuți completează rubricile corespunzătoare din documentele prevăzute la alin. (1) și (2).

În cazul în care documentele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt transmise de către organul judiciar emitent fără dovada de luare la cunoștință ori procesul-verbal, lucrătorul structurii evidență deținuți întocmește o adeverință de luare la cunoștință care cuprinde informațiile prevăzute la art. 262 din Codul de procedură penală.

Documentele prevăzute la alin. (4) se completează sau se întocmesc de către lucrătorul structurii evidență deținuți însărcinat cu îndeplinirea procedurii și se contrasemnează de șeful secției în care se află persoana privată de libertate, de directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar/șeful serviciului supraveghere, evidență și acordare drepturi persoane internate/șeful serviciului siguranța deținerii, regim penitenciar și asigurarea legalității, potrivit profilului locului de deținere, și, după caz, de medicul locului de deținere.

Articolul 200

În cazul în care un exemplar al actului de comunicare a fost transmis administrației locului de deținere, iar un exemplar a fost transmis persoanei private de libertate, exemplarul destinat persoanei private de libertate se lasă acesteia cu ocazia îndeplinirii procedurii de citare și comunicare de către lucrătorul structurii evidență deținuți.

Articolul 201

Citația se înregistrează în aplicația informatică, se aduce la cunoștința persoanei private de libertate și se introduce în documentarul penal.

Articolul 202

În cazul imposibilității prezentării persoanei citate în fața organului judiciar emitent din motive obiective, administrația locului de deținere informează organul judiciar despre aceasta.

Articolul 203

La primirea citațiilor emise pe numele persoanelor private de libertate și a solicitărilor organelor de urmărire penală, lucrătorul structurii evidență deținuți le verifică, sens în care ia legătura telefonic și în scris cu organul judiciar pentru a comunica dacă este necesară prezentarea la termen, informând organul judiciar cu privire la posibilitatea audierii persoanei prin videoconferință.

În situația în care se dispune aducerea obligatorie a persoanei aflate în stare de deținere la termenul stabilit, se dispun măsurile necesare pentru prezentarea în fața organelor judiciare.

(3) În cazul în care persoana solicită judecarea în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 364 alin. (4) Codul de procedură penală, aceasta nu va mai fi prezentată organului judiciar, cu excepția situației în care instanța de judecată comunică locului de deținere că este necesară prezentarea la termen.

Articolul 204

În cazul în care actul de procedură ce trebuie adus la cunoștința persoanei private de libertate nu este însoțit de formularul privind dovada de îndeplinire a procedurii sau de tipizatul procesului- verbal prevăzut la art. 199 alin. (1) și (2), dar este necesară trimiterea acestor documente către organul judiciar emitent potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, lucrătorul structurii evidență deținuți întocmește o adeverință de îndeplinire a procedurii, conform anexei nr. 28 la Instrucțiuni sau, după caz, un proces-verbal, conform anexei nr. 29 la Instrucțiuni.

Articolul 205

Citațiile pentru persoanele private de libertate care au fost transferate în alte locuri de deținere se transmit, în cel mai scurt timp, prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace către noul loc de deținere, informându-se în acest sens organul judiciar. Ulterior, citația se transmite locului de deținere unde se află persoana privată de libertate.

Articolul 206

Corespondența primită pentru persoanele care nu se află în locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor se restituie expeditorilor.

În cazul în care lucrătorul structurii evidență deținuți are cunoștință despre centrul de reținere și arestare preventivă în care se află persoana privată de libertate, transmite acestuia corespondența primită.

Articolul 207

În situația citării persoanelor private de libertate bolnave, aflate în imposibilitatea prezentării la organele judiciare din motive medicale, se vor lua măsuri de comunicare a actului procedural

și de înaintare a dovezii de luare la cunoștință sau a procesului-verbal împreună cu referatul medical.

Dacă imposibilitatea intervine după expedierea dovezii de luare la cunoștință sau a procesului-verbal, se înaintează organului judiciar numai referatul medical.

Articolul 208

Actele procedurale sunt predate structurii evidență deținuți, după înregistrare, sub semnătură, de către secretariatul locului de deținere sau, după orele de program, de către dispeceratul locului de deținere.

Dovezile de luare la cunoștință sau procesele-verbale, precum și cererile prin care persoanele private de libertate exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, se datează și sunt predate, sub semnătură, spre expediere, secretariatului locului de deținere.

Articolul 209

Locurile de deținere pot încheia protocoale sau proceduri comune de cooperare cu organele judiciare competente, în vederea transmiterii în format electronic a actelor de citare și comunicare.

Articolul 210

Persoanele private de libertate străine sunt informate, în scris, despre posibilitatea continuării executării pedepselor privative de libertate în statul lor de cetățenie.

Dispozițiile alin. (1) se aplică și persoanelor apatride care nu au domiciliul în România și au domiciliul, reședința sau drept de ședere în alt stat.

Articolul 211

Cererile prin care se solicită transferarea în alt stat adresate Administrației Naționale a Penitenciarelor se transmit, spre competentă soluționare, judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În acest sens se informează solicitantul.

Cererile prevăzute la alin. (1) sunt aduse la cunoștința persoanei private de libertate în cauză, în vederea însușirii de către aceasta.

Articolul 212

Transferarea din România în statul de executare are loc la data stabilită de organele competente.

Articolul 213

Transferarea în România a unei persoane condamnate în străinătate se realizează conform dispozițiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare și ale instrumentului internațional aplicabil.

Articolul 214

Persoanele private de libertate sunt preluate de la autoritățile străine în vederea executării pedepsei în România de către locul de deținere cel mai apropiat de locul prin care s-a realizat intrarea în țară, stabilit conform Protocolului comun încheiat între Ministerul Justiției – prin Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Afacerilor Interne – prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, și sunt primite direct în acest loc de deținere.

Preluarea sub escortă a persoanei private de libertate de la punctul de trecere a frontierei se face în conformitate cu dispozițiile Protocolului comun încheiat între Ministerul Justiției – prin Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Afacerilor Interne – prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, în care se stabilește competența locurilor de deținere, modalitatea concretă de preluare și înscrisurile necesare predării - preluării.

Data și ora preluării sunt comunicate în prealabil de către Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Ministerul Justiției sau instanța de executare, fie direct locului de deținere implicat, fie Administrației Naționale a Penitenciarelor, care transmite aceste informații, în timp util, locului de deținere.

După preluare, Administrația Națională a Penitenciarelor înaintează înscrisurile transmise de Ministerul Justiției, Centrul de Cooperare Polițienească Internațională sau instanța de executare, locului de deținere în care se află persoana private de libertate, în vederea luării în evidență.

Articolul 215

Locurile de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor:

informează persoanele condamnate aflate în executarea unor pedepse privative de libertate cu privire la dreptul acestora de a solicita transferarea în statul de executare;

informează judecătorul de supraveghere a privării de libertate și direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției cu privire la persoanele condamnate care pot solicita transferarea în

statul de cetățenie și cărora li s-a aplicat măsura complementară prevăzută la art. 66 alin. (1) lit. c) din Codul penal sau, potrivit vechilor prevederi legale, măsura expulzării prin hotărârea judecătorească de condamnare;

asigură predarea sub escortă a persoanelor condamnate, față de care s-a dispus transferarea în statul de executare sau care s-au reîntors;

informează direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, instanța de executare și instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere cu privire la data predării persoanei condamnate autorităților statului de executare;

informează direcția de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, după primirea persoanei condamnate în străinătate, cu privire la locul de deținere, regimul de executare stabilit, măsurile luate și dacă este cazul, cu privire la evadarea și reprimirea acesteia;

asigură preluarea la data aducerii în țară și cazarea într-un loc de deținere, până la retrimiterea în statul de executare ori până la comunicarea deciziei de punere în libertate a unei persoane transferate din România în statul de executare care a fost readusă în țară în vederea participării la judecarea căii extraordinare de atac formulate împotriva hotărârii judecătorești române;

comunică de îndată Ministerului Justiției și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră punerea în libertate a persoanelor transferate în România în vederea executării pedepsei, indiferent de infracțiunea săvârșită, la expirarea duratei pedepsei închisorii, la termenul hotărât de instanța de judecată în cazul liberării condiționate, precum și la orice altă dată hotărâtă de autoritățile judiciare competente în situațiile anume prevăzute de lege;

comunică direcției de specialitate din Ministerul Justiției numărul de zile rămase de executat, în cazul liberării condiționate ori grațierii restului rămas neexecutat din pedeapsă;

asigură, la momentul aducerii în țară, preluarea persoanelor transferate în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Articolul 216

Informațiile cu privire la persoanele private de libertate străine care au decedat în timpul detenției, au evadat ori sunt implicate în alte situații deosebite sunt transmise către unitățile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Inspectoratului General al Poliției Române, precum și către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale statelor din care provin persoanele private de libertate de cetățenie străină.

Transmiterea informațiilor prevăzute la alin. (1) către unitățile specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale statelor din care provin persoanele private de libertate de cetățenie străină sau apatride care nu au domiciliul în România se face de îndată, telefonic și în scris, în aceeași zi în care a avut loc evenimentul.

Articolul 217

Misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale statelor din care provin persoanele private de libertate de cetățenie străină sau apatride care nu au domiciliul în România ori organizațiile internaționale umanitare sau reprezentanțele organizațiilor internaționale competente sunt informate despre primirea în locul de deținere și punerea în libertate a acestora, transferul într- un alt loc de deținere ori în centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, indiferent de motivul luării acestei măsuri sau de situația juridică.

Articolul 218

Dacă persoana privată de libertate nu dorește să beneficieze de asistența autorităților din țara sa de origine, informațiile se comunică unei organizații internaționale umanitare ori reprezentanței organizației internaționale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecția unei astfel de organizații.

Inspectoratul General pentru Imigrări este informat în toate situațiile cu privire la dispunerea măsurii preventive față de această categorie de persoane.

Articolul 219

La nivelul fiecărui loc de deținere se instituie un registru de evidență a cererilor de azil, prevăzut la anexa nr. 30 la Instrucțiuni, formulate de persoanele private de libertate străine sau apatride care nu au domiciliul în România.

Numărul curent al registrului este numărul de înregistrare al procesului-verbal care se încheie pentru constatarea manifestării de voință a persoanelor private de libertate de a solicita azil în România.

Procesul-verbal se înaintează Inspectoratului General pentru Imigrări cu o adresă de informare.

Adresa de informare cuprinde datele de stare civilă ale solicitantului, data arestării și situația juridică a acestuia, documentele pe care le are asupra sa, precum și date despre persoanele care îl însoțesc, în măsura în care sunt cunoscute.

Articolul 220

Cererile de azil formulate de persoanele private de libertate străine sunt individuale și se formulează în limba română sau într-o limbă pe care acestea o înțeleg.

Persoanelor private de libertate străine sau apatride care nu au domiciliul în România, solicitante de azil, li se prelevează amprentele digitale și palmare, urmând ca un exemplar de pe acestea să fie înaintat Inspectoratului General pentru Imigrări.

Persoanele private de libertate străine sunt informate în scris despre faptul că transmiterea și prelevarea amprentelor se face cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidențialității și protecției datelor cu caracter personal.

Articolul 221

Directorii locurilor de deținere din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor informează telefonic și în scris, anterior expirării duratei pedepsei privative de libertate în termen, Inspectoratul General pentru Imigrări, cu privire la punerea în libertate a persoanelor private de libertate față de care instanța de judecată a dispus pedeapsa accesorie sau pedeapsa complementară a interzicerii dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României sau, după caz, măsura de siguranță a expulzării.

Informarea se transmite cu 5 zile înainte de data expirării duratei pedepsei privative de libertate.

Aceasta cuprinde numele, prenumele și cetățenia persoanelor private de libertate arătate la alin. (1), precum și data și locul unde urmează a fi puse în libertate.

Articolul 222

Transmiterea informațiilor prevăzute la art. 221 alin. (1) și (3), în cazul considerării ca executată a pedepsei, se face cu 3 zile înainte de data analizării situației persoanelor private de libertate în comisia pentru liberare condiționată.

Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este informat telefonic și în scris despre hotărârile luate de instanțele de judecată prin care s-a dispus liberarea condiționată, astfel încât persoana condamnată față de care s-a dispus pedeapsa accesorie sau pedeapsa complementară a interzicerii dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României sau, după caz măsura expulzării, să fie predată organului de poliție în ziua punerii în libertate ca urmare a liberării condiționate.

La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor se instituie, în sistem informatizat, un registru de evidență a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European care execută o pedeapsă privativă de libertate și împotriva cărora a fost dispusă pedeapsa accesorie sau pedeapsa complementară a interzicerii dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României sau, după caz, măsura de siguranță a expulzării.

Articolul 223

Predarea persoanelor private de libertate către organul de poliție, în vederea punerii în executare a pedepsei accesorii sau pedepsei complementare a interzicerii dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României sau după caz a măsurii de siguranță a expulzării, la data expirării pedepsei în termen sau la data punerii în libertate condiționat, se face în baza unui proces-verbal, dosarul individual rămânând în păstrarea locului de deținere.