Decizia nr. 231/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (4) și ale art. 49 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Valentina Bărbățeanu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 20 alin. (4)
și ale
art. 49 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Maria Cristina Popescu și Ana Violeta Popescu în Dosarul nr. 5.430/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 428D/2018.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că sunt formulate critici care vizează aplicarea și interpretarea legii în prezenta cauză. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege supuse controlului nu aduc atingere principiului neretroactivității legii civile, ci, dimpotrivă, dau posibilitatea persoanei îndreptățite să solicite măsuri reparatorii în temeiul
ca, în anumite condiții, să se adreseze și să obțină reparații în temeiul noii
Legi nr. 10/2001 . În ceea ce privește
art. 49 din Legea nr. 10/2001 , arată că acesta privește măsurile de ordin administrativ luate de secretarii unităților administrativ-teritoriale privind dosarele constituite de comisiile de aplicare a
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4.
Prin Încheierea din 14 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.430/3/2017, Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 20 alin. (4) ș i ale
art. 49 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Maria Cristina Popescu și Ana Violeta Popescu într-o cauză având ca obiect restituirea unui imobil solicitat în temeiul
pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.
5.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin că
art. 49 din Legea nr. 10/2001 , pe care instanța de fond l-a aplicat pentru soluționarea notificării pe care acestea au formulat-o în anul 1996, cu respectarea procedurii administrative prealabile prevăzute de
contravine principiului neretroactivității legii. Consideră că această notificare trebuie soluționată conform
art. 24 din Legea nr. 112/1995 . Se susține și neconstituționalitatea prevederilor
art. 20 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
în cazul acțiunii întemeiate pe prevederile
art. 24 din Legea nr. 112/1995
și generată de nesoluționarea într-un termen rezonabil a cererii înregistrate în termenul legal prevăzut de
în condițiile în care exista și o decizie civilă definitivă și irevocabilă pronunțată în anul 1997, prin care Curtea de Apel București obliga Primăria Municipiului București să soluționeze administrativ cererea autoarelor excepției, înregistrată conform procedurii speciale prevăzute de
6.
Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile
art. 20 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
nu încalcă principiul neretroactivității legii civile, ci permit persoanelor care s-au considerat îndreptățite la măsurile reparatorii prevăzute de
să solicite, în anumite situații, acordarea de reparații și în temeiul noului act normativ cu caracter reparator. Nici dispozițiile
art. 49 din Legea nr. 10/2001 , care stabilesc în sarcina secretarilor unităților administrativ-teritoriale doar măsuri de natură administrativă, nu contravin
art. 15 alin. (2) din Constituție .
7.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
8.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
9.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit.d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2),
ale
art. 2, 3,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 20 alin. (4) ș i ale
art. 49 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul conținut:
–
Articolul 20
alin. (4) : „Persoanele îndreptățite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor
Legii nr. 112/1995 , precum și cele ale căror cereri au fost respinse ori nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în condițiile prezentei legi.“;
–
Articolul 49
:
„Secretarii unităților administrativ-teritoriale vor lua măsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a
Legii nr. 112/1995 , vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar și vor da relațiile solicitate de persoanele îndreptățite.“
11.
În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în
art. 15 alin. (2)
privind principiul neretroactivității. De asemenea, se invocă și dispozițiile
art. 20 din Constituție
coroborate cu cele ale
art. 1 paragraful 1 din primul Protocol adițional
la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la protecția proprietății și ale
art. 6 paragraful 1 din aceeași convenție
privind dreptul la un proces echitabil.
12.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarele acesteia fac referire la teza a treia a
art. 20 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 , privitoare la acele cereri introduse potrivit
care nu au fost soluționate până la intrarea în vigoare a
Legii nr. 10/2001 , iar din susținerile formulate rezultă că, în esență, critică neconstituționalitatea acestor dispoziții legale în măsura în care s-ar impune solicitanților să introducă o nouă cerere în termenul prevăzut de
sub sancțiunea decăderii din dreptul de a le fi analizată cererea de noile comisii constituite la nivelul entităților învestite cu soluționarea notificărilor și, implicit, cu încălcarea dreptului de proprietate privată.
13.
Curtea observă, însă, că autoarele excepției nu se află în această ipoteză normativă, întrucât, așa cum rezultă din dosarul cauzei, au introdus notificare în termenul prevăzut de
formularea unei critici de neconstituționalitate dintro astfel de perspectivă fiind lipsită de interes. Acestea au optat pentru calea deschisă de
valorificânduși în termen legal dreptul procedural consacrat prin actul normativ menționat. Prin urmare, nu le este aplicabilă eventuala sancțiune a decăderii din dreptul de a formula notificare în situația depășirii termenului de 6 luni, prelungit ulterior cu încă 6 luni, impus de
art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 .
14.
Susținerea că instanța ar trebui să aibă în vedere dispozițiile
art. 24 din Legea nr. 112/1995 , potrivit cărora „Rezolvarea cererilor privind restituirea în natură sau despăgubirea pentru imobilele cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului se face numai în temeiul prevederilor prezentei legi“, vizează o problemă de stabilire a legii aplicabile litigiului de către instanța judecătorească, excedând competenței Curții Constituționale.
15.
Astfel, excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care autoarele acesteia au solicitat instanței să oblige Comisia locală de aplicare a
din cadrul Primăriei Sectorului 2 București și pe cea din cadrul Primăriei Municipiului București să soluționeze cererea pe care au introdus-o în anul 1996 conform
Legii nr. 112/1995 , nesoluționată până la acel moment, în condițiile în care, în momentul formulării acesteia, pe rolul unei instanțe se afla deja și o acțiune în revendicare întemeiată pe dreptul comun ( art. 480 din Codul civil din 1864 ), care a fost soluționată în anul 1997 prin respingerea ca inadmisibilă pe considerentul existenței
și prin care instanța a constatat că revine comisiilor locale menționate obligația de soluționare a cererii, pe cale administrativă, potrivit
Legii nr. 112/1995 , intrată între timp în vigoare.
16.
Acțiunea reclamantelor întemeiată pe prevederile
a fost respinsă, în primă instanță, ca neîntemeiată, Tribunalul București apreciind că acestea au deschisă doar calea prevăzută de
Împotriva sentinței pronunțate, autoarele excepției au introdus apel, susținând că instanța a făcut aplicarea retroactivă a dispozițiilor
Legii nr. 10/2001 . Curtea de Apel București, soluționând cauza, a respins apelul, constatând caracterul nefondat al criticilor formulate de apelante, soluția pronunțată de prima instanță privitor la pretenția acestora de obligare a comisiilor locale pârâte să soluționeze cererea de restituire formulată în temeiul
neavând caracterul unei aplicări retroactive a dispozițiilor
Legii nr. 10/2001 . În fața instanței de apel, reclamantele-apelante au ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate motivată prin utilizarea acelorași argumente care au stat la baza motivării apelului, referitoare la inaplicabilitatea în cauză a
și retroactivitatea acesteia în cazul aplicării.
17.
Față de acest context procesual, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, pe de o parte, întrucât prevederile de lege criticate sunt lipsite de legătură cu cauza, de vreme ce reclamantele deja au introdus o notificare în temeiul
Legii nr. 10/2001 , așa că nu mai justifică interes pentru aplicarea
Legii nr. 112/1995 , și, pe de altă parte, ca urmare a faptului că se pune, în realitate, problema legii aplicabile în soluționarea litigiului, a cărei clarificare revine exclusiv instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea acestuia, inclusiv în cadrul căilor de atac.
18.
Aceeași soluție se impune și în ceea ce privește
art. 49 din Legea nr. 10/2001 , care stabilește în sarcina secretarilor unităților administrativ-teritoriale luarea de măsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a
și eliberarea, la cerere, de copii de pe actele existente la dosar, fiind conex problematicii aplicării
în detrimentul
Legii nr. 112/1995 , a cărei analiză revine instanțelor judecătorești, fără să poată fi tranșată în cadrul controlului de constituționalitate.
19.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3,
al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 20 alin. (4)
și ale
art. 49 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Maria Cristina Popescu și Ana Violeta Popescu în Dosarul nr. 5.430/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 3 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.