Decizia nr. 227/2022

din Legea nr. 223/2015

este contrar

art. 53 din Constituție . Plafonarea creează o inechitate evidentă prin raportare la aceleași categorii de persoane care au obținut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative. Pensia militară este o garanție socială și nu reprezintă un privilegiu, ci o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special al profesiei militare pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, fiindu-le interzise activități care să le aducă venituri suplimentare, de natură să le asigure posibilitatea efectivă de a avea o situație materială după pensionare la un nivel cât mai apropiat de cel avut în timpul activității, așa cum a statuat Curtea Constituțională și cu privire la alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, cum ar fi magistrații.

7.

Tribunalul Iași - Secția I civilă arată că modificarea adusă

art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015

la care se referă autorul excepției a fost operată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017,

și nu prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 . Precizează că în preambulul ambelor ordonanțe de urgență Guvernul a oferit indicații menite să satisfacă exigențele impuse de

art. 115 alin. (4) din Constituție .

8.

Dreptul substanțial este reglementat prin

Legea nr. 223/2015 , iar prin modificările aduse legii s-a avut în vedere tocmai evitarea diferențierii de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare și/sau actualizare a pensiilor militare de stat. Legiuitorul poate modifica modalitatea de calcul al drepturilor de pensie. În acest sens, instanța invocă

deciziile Curții Constituționale nr. 736 din 24 octombrie 2006 ,

nr. 289 din 4 mai 2017

și

nr. 349 din 22 mai 2018 . În final, raportându-se la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precizează că statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a

determina oportunitatea și intensitatea politicilor sale în domeniul asigurărilor sociale. În plus, nu este rolul său de a verifica soluții legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit, cu excepția situațiilor în care aprecierea autorităților este vădit lipsită de orice temei.

9.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

10.

Guvernul arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ordonanțele de urgență pot reglementa în domeniul legilor organice și că legiuitorul se bucură de o libertate de apreciere considerabilă în ceea ce privește reglementarea pensiilor, inclusiv referitor la plafonarea acestora.

11.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

12.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 84 pct. 2 din capitolul III al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018 de modificare a dispozițiilor

art. 60 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 care, ulterior acestei modificări, au următorul conținut:

La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile

art. 59 alin. (1) , asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile

art. 59 alin. (1) , asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.

Dispozițiile

art. 59 alin. (2)

se aplică în mod corespunzător

14.

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale

art. 47

privind dreptul la pensie, ale

art. 53

privind condițiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți și ale

art. 115 alin. (6)

referitor la condițiile în care pot fi adoptate ordonanțele de urgență.

15.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a răspuns deja unor critici similare celor formulate de autorul acesteia, prin

Decizia nr. 894 din 16 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 februarie 2022. Astfel, Curtea a reținut că legiuitorul este în drept să configureze conținutul dreptului la pensie, condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat și a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, fără a încălca dispozițiile

art. 47 alin. (2) din Constituție . Intervenția legiuitorului în stabilirea unui plafon al pensiilor militare de stat se înscrie în marja sa de apreciere, permisă de

Constituție , și nu are semnificația restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, în sensul dispozițiilor

art. 53 din Constituție .

16.

În continuare, Curtea a statuat că interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicție decurgând direct din textul constituțional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de

alin. (4) al art. 115 din Constituție

referitor la ordonanțele de urgență, care nu reprezintă o varietate a ordonanței emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituționale, care îi permite acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, să facă față unor situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Aplicând aceste considerente în cauza respectivă, Curtea a constatat că modificarea

art. 60 din Legea nr. 223/2015

prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018

nu contravine exigențelor constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență ale Guvernului și, nefiind identificată afectarea unor drepturi fundamentale, dispozițiile

art. 115 alin. (6) din Constituție

nu sunt încălcate.

17.

În final, Curtea a statuat că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale criticate excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanțelor judecătorești. Astfel, Curtea a observat că, prin

Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a decis că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor

art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile

art. 60 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, pensionarii militari decorați cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“.

18.

Având în vedere jurisprudența Curții anterior prezentată, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reorientarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

19.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cătălin Andrei Amarandei în Dosarul nr. 7.548/99/2018* al Tribunalului Iași - Secția I civilă și constată că dispozițiile

art. 84 pct. 2 din capitolul III al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene de modificare a

art. 60 din Legea nr. 223/2015

privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 aprilie 2022.