Decizia nr. 257/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 4
- Legea nr. 80/1995 11 iulie 1995 (prevederi anume) privind statutul cadrelor militare
- Legea nr. 138/1999 20 iulie 1999 (prevederi anume) privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de …
- Legea nr. 286/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul penal
- Legea nr. 135/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură penală
Valer Dorneanu
- președinte
Cristian Deliorga
- judecător
Marian Enache
- judecător
Daniel Marius Morar
- judecător
Mona-Maria Pivniceru
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Livia Doina Stanciu
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Daniela Ramona Marițiu
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale
art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale
art. 41^1 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare și ale
art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Cristian Florin Zaha în Dosarul nr. 78/739/2019/a1 al Tribunalului Militar Iași. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.417D/2019.
2.
La apelul nominal răspunde personal autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției. În ceea ce privește
art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , acesta apreciază că dispozițiile sunt neclare, deoarece avertismentul trebuie pus în aplicare în momentul comunicării, iar nu înainte, astfel cum au făcut organele judiciare în cauza sa. Susține că textele criticate nu prevăd că nerespectarea avertismentului duce la o procedură de cercetare, judecare și condamnare a persoanei respective. În ceea ce privește dispozițiile
art. 414 alin. (1) din Codul penal
apreciază că acestea sunt neconstituționale deoarece el are contract de exercitare a profesiei de cadru militar cu Ministerul Apărării Naționale, care a delegat, conform unui ordin de ministru, comandanților unităților militare competența încheierii de contracte. Susține că nu are contract cu unitatea militară din cadrul căreia face parte comandantul care a făcut sesizarea referitoare la săvârșirea infracțiunii de dezertare. Arată că organele judiciare au considerat că orice comandant, indiferent de unitatea la care este încadrat, poate face o sesizare referitoare la infracțiunea anterior menționată.
4.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece criticile privesc modul de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare și modul de soluționare pe fond a cauzei penale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5.
Prin Încheierea nr. 77 din 4 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 78/739/2019/a1, Tribunalul Militar Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale
art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale
art. 41^1 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare și ale
art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Cristian Florin Zaha într-o cauză penală în care autorul excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dezertare.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că „din conținutul
art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , dincolo de orice îndoială rezonabilă, rezultă foarte clar că punerea în executare a avertismentului se putea pune în aplicare după comunicarea hotărârii“. Susține că, „din ordonanța procurorului militar de caz și din ordonanța primului-procuror militar rezultă faptul că nu se aplică acest articol din
Codul de procedură penală , aplicându-se doar
art. 2.553
și
art. 2.556 din Codul civil “. În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 414 alin. (1) din Codul penal
reiterează cele susținute cu privire la dispozițiile
art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală . Referitor la dispozițiile
art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 , autorul excepției arată că are contract de muncă (contract de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate) cu șeful unității militate 02515 București, iar nu cu comandantul unității militare 01144 Roman. Referitor la dispozițiile
art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 , autorul excepției susține că nu putea fi încadrat pe o funcție de ofițer 3 cu salariul aferent acesteia, deoarece a ocupat și ocupă legal o funcție de ofițer 4 în cadrul unității militare 02515 București.
7.
Tribunalul Militar Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
8.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
9.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
10.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale
art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale
art. 41^1 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare și ale
art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, iar dispozițiile
art. 41^1
au fost modificate prin
art. I pct. 41 din Legea nr. 101/2019
pentru modificarea și completarea
privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019.
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999. Dispozițiile criticate au următorul conținut:
–
Articolul 575
alin. (2) din Codul de procedură penală : „Dacă avertismentul nu poate fi executat îndată după pronunțare, punerea în executare a acestuia se face la rămânerea definitivă a hotărârii, prin comunicarea unei copii de pe aceasta persoanei căreia i se aplică.“;
–
Articolul 414
alin. (1) din Codul penal : „Absența nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depășește 3 zile, a oricărui militar se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.“;
–
Articolul 41
^1 din Legea nr. 80/1995 :
Persoanele care urmează să devină cadre militare în condițiile
art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1)
și
h),
ale
art. 38 lit. a)
și
d)
și ale
art. 40 alin. 1 lit. a) , la admiterea întro instituție militară de învățământ pentru formarea ofițerilor, maiștrilor militari sau subofițerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 8 ani de la numirea lor în prima funcție, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
În condițiile prevăzute la
art. 36 alin. 1 lit. d)-g)
și
i) , la
art. 38 lit. b)-c)
și
e)
și la
art. 40 alin. 1 lit. b)-g) , persoanele în cauză încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 4 ani, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.
Durata contractelor încheiate în condițiile alin. 1, 2 și 14 se prelungește de drept, prin acte adiționale, cu o durată cuprinsă între 4 și 8 ani, stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale, în situația în care cadrele militare în activitate sunt trimise cu acordul lor și admise la studii universitare de licență, master, doctorat sau la studii postliceale, finanțate de la bugetul de stat și organizate în instituții de învățământ din țară și străinătate, la forma de învățământ cu frecvență.
După expirare, contractele pot fi reînnoite, în funcție de opțiunea părților, pe perioade succesive cu durata de până la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apărării naționale.
Contractele încheiate în condițiile alin. 4 încetează de drept în situațiile prevăzute la alin. 3, la data înmatriculării în instituția de învățământ.
Începând cu data prevăzută la alin. 5, cadrele militare în cauză încheie noi contracte cu o durată cuprinsă între 4 și 8 ani, care se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale.
Dispozițiile alin. 3, alin. 5 și 6 se aplică în mod corespunzător în situația prevăzută la
art. 36 alin. 1 lit. h) .
Cadrele militare care au o vechime ca ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate de cel puțin 15 ani pot încheia cu Ministerul Apărării Naționale contracte până la împlinirea limitei de vârstă în grad.
Cu 6 luni înainte de expirarea contractului, părțile sunt obligate să se încunoștințeze reciproc asupra intenției de reînnoire a acestuia.
În situația în care înainte de expirarea duratei stabilite, cadrele militare reziliază contractul potrivit
art. 85 alin. 1 lit. h) , acestea sunt obligate să anunțe Ministerul Apărării Naționale cu cel puțin 30 de zile înainte, iar în cazul în care se află pe perioada contractului prevăzut la alin. 1, 2 și 14 sau, după caz, alin. 3, alin. 6 și 7, cadrele militare sunt obligate și să restituie cheltuielile de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
Aceeași obligație de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării revine cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naționale, potrivit
art. 85 alin. 1 lit. i)-n) ,
art. 87
și
88 , înainte de expirarea contractelor prevăzute la alin. 1, 2 și 14 sau, după caz, alin. 3, alin. 6 și 7, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.
În situația în care Ministerul Apărării Naționale trece în rezervă cadrele militare înainte de expirarea contractelor, potrivit
art. 85 alin. 1 lit. e) , sau la expirarea contractelor, potrivit
art. 85 alin. 1 lit. e^1) , din inițiativa Ministerului Apărării Naționale, acestea beneficiază de măsuri de protecție socială conform prevederilor legale.
Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părți în situația în care trecerea în rezervă a cadrelor militare se face potrivit
art. 85 alin. 1 lit. f)
și
g) . În aceste cazuri părțile nu au obligații una față de cealaltă.
Prin excepție de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviație încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor în prima funcție.
Durata contractelor prevăzute la alin. 1 pentru ofițerii medici, medici dentiști și farmaciști se prelungește cu un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat.
Normele de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării prevăzute la alin. 10 și 11 se aprobă prin ordin al ministrului apărării naționale.
–
Articolul 42
alin. (1) din Legea nr. 138/1999 : „Cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract, pe timpul cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate și alte concedii plătite care se acordă în baza dispozițiilor legale, în permisie și pe timpul executării sancțiunilor disciplinare prevăzute în regulamentele militare, primesc soldele lunare și celelalte drepturi bănești avute.“
12.
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în
art. 16
privind egalitatea în drepturi,
art. 21 alin. (3)
potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil,
art. 42 alin. (1)
potrivit căruia munca forțată este interzisă și
art. 124
privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
13.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia determină neconstituționalitatea textelor criticate prin faptul că „din ordonanța procurorului militar de caz și din ordonanța primului-procuror militar rezultă faptul că nu se aplică acest articol din
Codul de procedură penală , aplicându-se doar
art. 2.553
și
art. 2.556 din Codul civil “. Totodată, învederează diferite aspecte de fapt, precum modalitatea de remunerare și de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate, apreciind că acestea sunt elemente care determină neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate.
14.
Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate și de soluția pronunțată de procuror. Curtea reține că modul de aplicare a dispozițiilor criticate și soluția pronunțată de
procuror, la care face referire autorul excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului.
15.
A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor
art. 126 din Constituție , potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.
16.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale
art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale
art. 41^1 din Legea nr. 80/1995
privind statutul cadrelor militare și ale
art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999
privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Cristian Florin Zaha în Dosarul nr. 78/739/2019/a1 al Tribunalului Militar Iași.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Militar Iași și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.