Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 257/2022

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare și ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții

prezumat în vigoare

Data actului
5 mai 2022
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 812 din 18 august 2022
Citat de
1 act
Citează
7 acte
Structură
4 articole · 17.120 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 4

  • Legea nr. 80/1995 11 iulie 1995 (prevederi anume) privind statutul cadrelor militare
  • Legea nr. 138/1999 20 iulie 1999 (prevederi anume) privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de …
  • Legea nr. 286/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul penal
  • Legea nr. 135/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură penală

Valer Dorneanu

- președinte

Cristian Deliorga

- judecător

Marian Enache

- judecător

Daniel Marius Morar

- judecător

Mona-Maria Pivniceru

- judecător

Gheorghe Stan

- judecător

Livia Doina Stanciu

- judecător

Elena-Simina Tănăsescu

- judecător

Varga Attila

- judecător

Daniela Ramona Marițiu

- magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale

art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale

art. 41^1 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare și ale

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Cristian Florin Zaha în Dosarul nr. 78/739/2019/a1 al Tribunalului Militar Iași. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.417D/2019.

2.

La apelul nominal răspunde personal autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției. În ceea ce privește

art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , acesta apreciază că dispozițiile sunt neclare, deoarece avertismentul trebuie pus în aplicare în momentul comunicării, iar nu înainte, astfel cum au făcut organele judiciare în cauza sa. Susține că textele criticate nu prevăd că nerespectarea avertismentului duce la o procedură de cercetare, judecare și condamnare a persoanei respective. În ceea ce privește dispozițiile

art. 414 alin. (1) din Codul penal

apreciază că acestea sunt neconstituționale deoarece el are contract de exercitare a profesiei de cadru militar cu Ministerul Apărării Naționale, care a delegat, conform unui ordin de ministru, comandanților unităților militare competența încheierii de contracte. Susține că nu are contract cu unitatea militară din cadrul căreia face parte comandantul care a făcut sesizarea referitoare la săvârșirea infracțiunii de dezertare. Arată că organele judiciare au considerat că orice comandant, indiferent de unitatea la care este încadrat, poate face o sesizare referitoare la infracțiunea anterior menționată.

4.

Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece criticile privesc modul de interpretare și aplicare a legii de către organele judiciare și modul de soluționare pe fond a cauzei penale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

5.

Prin Încheierea nr. 77 din 4 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 78/739/2019/a1, Tribunalul Militar Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale

art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale

art. 41^1 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare și ale

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Cristian Florin Zaha într-o cauză penală în care autorul excepției a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de dezertare.

6.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că „din conținutul

art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , dincolo de orice îndoială rezonabilă, rezultă foarte clar că punerea în executare a avertismentului se putea pune în aplicare după comunicarea hotărârii“. Susține că, „din ordonanța procurorului militar de caz și din ordonanța primului-procuror militar rezultă faptul că nu se aplică acest articol din

Codul de procedură penală , aplicându-se doar

art. 2.553

și

art. 2.556 din Codul civil “. În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 414 alin. (1) din Codul penal

reiterează cele susținute cu privire la dispozițiile

art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală . Referitor la dispozițiile

art. 41^1 din Legea nr. 80/1995 , autorul excepției arată că are contract de muncă (contract de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate) cu șeful unității militate 02515 București, iar nu cu comandantul unității militare 01144 Roman. Referitor la dispozițiile

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 , autorul excepției susține că nu putea fi încadrat pe o funcție de ofițer 3 cu salariul aferent acesteia, deoarece a ocupat și ocupă legal o funcție de ofițer 4 în cadrul unității militare 02515 București.

7.

Tribunalul Militar Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

8.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile

Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

10.

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor

art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale

art. 1 alin. (2) , ale

art. 2 ,

3 ,

10

și

29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale

art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale

art. 41^1 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare și ale

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.

Legea nr. 80/1995

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, iar dispozițiile

art. 41^1

au fost modificate prin

art. I pct. 41 din Legea nr. 101/2019

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 13 mai 2019.

Legea nr. 138/1999

a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 22 iulie 1999. Dispozițiile criticate au următorul conținut:

–

Articolul 575

alin. (2) din Codul de procedură penală : „Dacă avertismentul nu poate fi executat îndată după pronunțare, punerea în executare a acestuia se face la rămânerea definitivă a hotărârii, prin comunicarea unei copii de pe aceasta persoanei căreia i se aplică.“;

–

Articolul 414

alin. (1) din Codul penal : „Absența nejustificată de la unitate sau de la serviciu, care depășește 3 zile, a oricărui militar se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.“;

–

Articolul 41

^1 din Legea nr. 80/1995 :

Persoanele care urmează să devină cadre militare în condițiile

art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1)

și

h),

ale

art. 38 lit. a)

și

d)

și ale

art. 40 alin. 1 lit. a) , la admiterea întro instituție militară de învățământ pentru formarea ofițerilor, maiștrilor militari sau subofițerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 8 ani de la numirea lor în prima funcție, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

În condițiile prevăzute la

art. 36 alin. 1 lit. d)-g)

și

i) , la

art. 38 lit. b)-c)

și

e)

și la

art. 40 alin. 1 lit. b)-g) , persoanele în cauză încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 4 ani, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Durata contractelor încheiate în condițiile alin. 1, 2 și 14 se prelungește de drept, prin acte adiționale, cu o durată cuprinsă între 4 și 8 ani, stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale, în situația în care cadrele militare în activitate sunt trimise cu acordul lor și admise la studii universitare de licență, master, doctorat sau la studii postliceale, finanțate de la bugetul de stat și organizate în instituții de învățământ din țară și străinătate, la forma de învățământ cu frecvență.

După expirare, contractele pot fi reînnoite, în funcție de opțiunea părților, pe perioade succesive cu durata de până la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apărării naționale.

Contractele încheiate în condițiile alin. 4 încetează de drept în situațiile prevăzute la alin. 3, la data înmatriculării în instituția de învățământ.

Începând cu data prevăzută la alin. 5, cadrele militare în cauză încheie noi contracte cu o durată cuprinsă între 4 și 8 ani, care se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale.

Dispozițiile alin. 3, alin. 5 și 6 se aplică în mod corespunzător în situația prevăzută la

art. 36 alin. 1 lit. h) .

Cadrele militare care au o vechime ca ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate de cel puțin 15 ani pot încheia cu Ministerul Apărării Naționale contracte până la împlinirea limitei de vârstă în grad.

Cu 6 luni înainte de expirarea contractului, părțile sunt obligate să se încunoștințeze reciproc asupra intenției de reînnoire a acestuia.

În situația în care înainte de expirarea duratei stabilite, cadrele militare reziliază contractul potrivit

art. 85 alin. 1 lit. h) , acestea sunt obligate să anunțe Ministerul Apărării Naționale cu cel puțin 30 de zile înainte, iar în cazul în care se află pe perioada contractului prevăzut la alin. 1, 2 și 14 sau, după caz, alin. 3, alin. 6 și 7, cadrele militare sunt obligate și să restituie cheltuielile de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.

Aceeași obligație de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării revine cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naționale, potrivit

art. 85 alin. 1 lit. i)-n) ,

art. 87

și

88 , înainte de expirarea contractelor prevăzute la alin. 1, 2 și 14 sau, după caz, alin. 3, alin. 6 și 7, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.

În situația în care Ministerul Apărării Naționale trece în rezervă cadrele militare înainte de expirarea contractelor, potrivit

art. 85 alin. 1 lit. e) , sau la expirarea contractelor, potrivit

art. 85 alin. 1 lit. e^1) , din inițiativa Ministerului Apărării Naționale, acestea beneficiază de măsuri de protecție socială conform prevederilor legale.

Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părți în situația în care trecerea în rezervă a cadrelor militare se face potrivit

art. 85 alin. 1 lit. f)

și

g) . În aceste cazuri părțile nu au obligații una față de cealaltă.

Prin excepție de la prevederile alin. 1, personalul navigant de aviație încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor în prima funcție.

Durata contractelor prevăzute la alin. 1 pentru ofițerii medici, medici dentiști și farmaciști se prelungește cu un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat.

Normele de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării prevăzute la alin. 10 și 11 se aprobă prin ordin al ministrului apărării naționale.

–

Articolul 42

alin. (1) din Legea nr. 138/1999 : „Cadrele militare în activitate și militarii angajați pe bază de contract, pe timpul cât se află în delegare, detașare, incapacitate temporară de muncă, concediu de odihnă, concediu de maternitate și alte concedii plătite care se acordă în baza dispozițiilor legale, în permisie și pe timpul executării sancțiunilor disciplinare prevăzute în regulamentele militare, primesc soldele lunare și celelalte drepturi bănești avute.“

12.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în

art. 16

privind egalitatea în drepturi,

art. 21 alin. (3)

potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil,

art. 42 alin. (1)

potrivit căruia munca forțată este interzisă și

art. 124

privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile

art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

13.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul acesteia determină neconstituționalitatea textelor criticate prin faptul că „din ordonanța procurorului militar de caz și din ordonanța primului-procuror militar rezultă faptul că nu se aplică acest articol din

Codul de procedură penală , aplicându-se doar

art. 2.553

și

art. 2.556 din Codul civil “. Totodată, învederează diferite aspecte de fapt, precum modalitatea de remunerare și de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate, apreciind că acestea sunt elemente care determină neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate.

14.

Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modul de aplicare a dispozițiilor criticate și de soluția pronunțată de procuror. Curtea reține că modul de aplicare a dispozițiilor criticate și soluția pronunțată de

procuror, la care face referire autorul excepției și care constituie, în realitate, cauza nemulțumirii acestuia, nu pot constitui motive de neconstituționalitate a textelor de lege criticate și, prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului.

15.

A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor

art. 126 din Constituție , potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

16.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală , ale

art. 414 alin. (1) din Codul penal , ale

art. 41^1 din Legea nr. 80/1995

privind statutul cadrelor militare și ale

art. 42 alin. (1) din Legea nr. 138/1999

privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, excepție ridicată de Cristian Florin Zaha în Dosarul nr. 78/739/2019/a1 al Tribunalului Militar Iași.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Militar Iași și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 mai 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU,
în temeiul
art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă
coroborat cu
art. 14 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, semnează
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.