OG nr. 7/2023

Dispozițiile prezentei ordonanțe nu se aplică:

a)

apelor minerale naturale recunoscute de către Autoritatea Națională a Resurselor Minerale, în conformitate cu legislația în vigoare;

b)

apelor care au proprietăți terapeutice, în sensul prevederilor legale în vigoare;

c)

apelor destinate exclusiv acelor scopuri pentru care Ministerul Sănătății, prin unitățile aflate în subordine, constată că nu există nicio influență, directă sau indirectă, a calității apei asupra sănătății consumatorilor vizați;

d)

apei destinate consumului uman care provine dintr-un sistem individual de aprovizionare care furnizează în medie sub 10 mc pe zi sau care deservește mai puțin de 50 de persoane, cu excepția cazurilor în care apa este furnizată în cadrul unei activități comerciale sau publice;

e)

apei folosite de operatorii din sectorul alimentar, alta decât cea utilizată în scopuri specifice ale întreprinderii cu profil alimentar.

Pentru cazurile prevăzute la

alin. (1) lit. d) , direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București informează, prin autoritatea administrației publice locale, populația vizată asupra exceptării, precum și cu privire la orice măsură necesară pentru a proteja sănătatea umană împotriva efectelor adverse rezultate din orice contaminare a apei destinate consumului uman. În situația în care apare un potențial pericol pentru sănătatea umană generat de calitatea acestor ape, populația vizată va primi îndrumările corespunzătoare din partea direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile prevăzute la

art. 23 alin. (1) .

Navelor maritime care desalinizează, înmagazinează, transportă sau furnizează apă ori transportă pasageri li se aplică numai prevederile

art. 1-6 ,

9 ,

10 ,

13

și

14

și

anexele nr. 1-3 .

Producătorii de apă potabilă îmbuteliată în recipiente respectă

art. 1-5 , precum și

tabelele A1

și

B din anexa nr. 1

la prezenta ordonanță. Cerințele minime prevăzute în

tabelul A din anexa nr. 1

nu se aplică apei de izvor care intră sub incidența Normelor tehnice de exploatare și comercializare a apelor minerale naturale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.020/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorilor de apă care distribuie în medie mai puțin de 10 mc pe zi sau deservesc mai puțin de 50 de persoane în cadrul unei activități comerciale sau publice li se aplică prevederile

art. 1-6 ,

13 ,

14

și

15

și

anexele nr. 1-3

din prezenta ordonanță.

Apa potabilă trebuie să fie sanogenă și curată și să îndeplinească următoarele condiții:

a)

să nu conțină microorganisme, paraziți și orice alte substanțe care, prin numărul sau concentrația lor, constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană;

b)

să fie în conformitate cu cerințele minime prevăzute în

tabelele A ,

B

și

D din anexa nr. 1 ;

c)

să respecte prevederile

art. 5-14 .

Măsurile de aplicare a prezentei ordonanțe nu conduc în nicio situație, direct sau indirect, la deteriorarea calității apei destinate consumului uman ori la creșterea poluării apelor folosite pentru producerea apei potabile și se bazează pe principiul precauției.

În conformitate cu prevederile

Legii apelor nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, prevederile

art. 11 alin. (3)

și ale

art. 36^7 alin. (3) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, denumită în continuare ANRSC, realizează o evaluare a nivelurilor pierderilor de apă la nivel național și a potențialului de îmbunătățire a reducerii pierderilor de apă, prin utilizarea „indexului pierderilor din infrastructură“ (ILI) sau a unei alte metode adecvate, în conformitate cu prevederile

Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală nr. 65/2007

privind aprobarea

Metodologiei

de stabilire, ajustare sau modificare a prețurilor/tarifelor la serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, în cazul serviciilor furnizate/prestate prin sistemele publice de alimentare cu apă și de canalizare realizate din fonduri asigurate de la bugetul local și/sau din fondurile proprii ale operatorilor, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile

Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 230/2022

privind aprobarea

Metodologiei

de ajustare tarifară a prețurilor/tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare, pe baza strategiei de tarifare aferente planului de afaceri și ale

Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nr. 231/2022

privind aprobarea

Metodologiei

de evaluare a modului de implementare a strategiilor de tarifare elaborate în conformitate cu

Metodologia

de analiză cost-beneficiu pentru investițiile în structura de apă, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 677/2017 .

Evaluarea prevăzută la

alin. (3)

are în vedere aspectele relevante de sănătate publică, de mediu, precum și de natură tehnică și economică și vizează cel puțin furnizorii de apă care furnizează minimum 10.000 mc pe zi sau care deservesc minimum 50.000 de persoane, iar rezultatele acesteia sunt transmise Comisiei Europene până la data de 12 ianuarie 2026.

Furnizorii de apă au obligația să elaboreze planuri de acțiune pentru reducerea pierderilor de apă în cazul în care nivelul acestor pierderi depășește pragul stabilit de către Comisia Europeană până la 12 ianuarie 2028.

În termen de 2 ani de la adoptarea pragului european pentru pierderile de apă conform

alin. (4) , ANRSC va prezenta Comisiei Europene un plan de acțiune cuprinzând setul de măsuri care vor fi luate pentru a reduce rata pierderilor care depășesc pragul stabilit de Comisia Europeană.

Autoritatea competentă în domeniul supravegherii, monitorizării și controlului calității apei potabile este Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, și Institutul Național de Sănătate Publică.

Autoritatea competentă de gospodărire a apelor este Administrația Națională „Apele Române“ și unitățile aflate în subordinea acesteia.

Alte autorități cu atribuții și responsabilități în domeniile reglementate de prezenta ordonanță sunt Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin instituțiile aflate în coordonare sau în subordine, respectiv: Administrația Națională „Apele Române“, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Garda Națională de Mediu, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ANRSC, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de deținătoare ale sistemului de aprovizionare cu apă, asociațiile de dezvoltare intercomunitară, precum și furnizorii de apă, în calitate de producători și/sau distribuitori.

Apa potabilă trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuți în

anexa nr. 1 . În ceea ce privește parametrii prevăzuți în

tabelul C din anexa nr. 1 , valorile sunt stabilite în scopul monitorizării și îndeplinirii cerințelor prevăzute la

art. 14 .

Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București aprobă, cu acordul Institutului Național de Sănătate Publică, valori pentru parametrii suplimentari, care nu sunt incluși în

anexa nr. 1 , cu respectarea condițiilor prevăzute la

art. 4 alin. (1) lit. a)

acolo unde măsurile de protecție a sănătății publice pe teritoriul unui județ sau al municipiului București ori pe o parte din teritoriul acestora o impun, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și Procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile.

Institutul Național de Sănătate Publică propune adoptarea unui/unor parametru/parametri suplimentar(i) la nivel național, în cazul în care protecția sănătății publice impune o astfel de măsură pe teritoriul național.

Parametrii suplimentari prevăzuți la

alin. (2)

și

(3)

se aprobă prin hotărâre a Guvernului având ca obiect completarea

anexei nr. 1 .

Valorile parametrilor stabilite potrivit prevederilor

art. 5

pentru parametrii de calitate prevăzuți în

tabelele A-D ale anexei nr. 1

trebuie respectate în următoarele puncte:

a)

în cazul apei potabile furnizate printr-o rețea de distribuție, în punctul din interiorul unei incinte sau al unei unități în care apa este furnizată din robinetele folosite în mod normal pentru apa potabilă;

b)

în cazul apei potabile furnizate dintr-o cisternă, în punctul în care apa curge din cisternă;

c)

în cazul apei potabile îmbuteliate în sticle sau în recipiente, în punctul în care apa este îmbuteliată în sticle sau în recipiente;

d)

în cazul apei potabile folosite într-o întreprindere cu profil alimentar, în punctul în care apa este utilizată în întreprinderea respectivă.

Dacă se constată, prin analize de laborator, că pentru apa potabilă recoltată în punctul de conformitate prevăzut la

alin. (1) lit. a)

valorile parametrilor nu se încadrează în valorile stabilite în conformitate cu

art. 5 , având drept cauză sistemul de distribuție interioară sau întreținerea acestuia, se consideră că au fost îndeplinite obligațiile care revin furnizorului de apă potabilă în temeiul prezentului articol și

art. 14 alin. (2) , fără a aduce atingere

art. 10

în ceea ce privește spațiile prioritare.

În cazul situației prevăzute la

alin. (2) , dacă se constată că există riscul ca apa potabilă să nu respecte valorile parametrilor de calitate stabilite în conformitate cu

art. 5 , se aplică următoarele măsuri:

a)

furnizorii de apă potabilă iau măsuri pentru reducerea sau eliminarea riscului de nerespectare a valorilor parametrilor precum consilierea utilizatorilor cu privire la măsurile de remediere posibile pe care le pot lua sau alte măsuri adecvate de tratare pentru a modifica natura sau proprietățile apei înainte să fie furnizată, astfel încât să se reducă sau să se elimine riscul ca apa potabilă să nu respecte valorile parametrilor după furnizare;

b)

direcțiile se sănătate publică județene, respectiv a municipiului București informează și consiliază consumatorii vizați cu privire la eventualele măsuri suplimentare pe care ar trebui să le întreprindă.

Furnizarea, tratarea și distribuția apei destinate consumului uman fac obiectul unei abordări bazate pe riscuri care acoperă întregul lanț de aprovizionare cu apă, de la bazinul hidrografic, trecând prin captarea, tratarea, înmagazinarea și distribuția apei până la punctul de conformitate prevăzut la

art. 6 alin. (1) .

Abordarea bazată pe riscuri include:

a)

evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman, potrivit prevederilor

art. 8 ;

b)

evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează fiecare sistem de aprovizionare, care cuprinde captarea, tratarea, înmagazinarea și distribuția apei destinate consumului uman până la punctul de furnizare, efectuată de către furnizorii de apă în cadrul planurilor de siguranță a apei, potrivit prevederilor

art. 9 ;

c)

evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuție interioară, în conformitate cu

art. 10 .

În cazurile în care există constrângeri specifice determinate de situația geografică, precum distanța sau accesibilitatea limitată a zonei de aprovizionare cu apă, furnizorii de apă pot prezenta direcției de sănătate publică județene planuri de siguranță a apei adaptate condițiilor specifice, însoțite de prezentarea condițiilor limitatoare particulare, potrivit Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și Procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile prevăzute la

art. 23 alin. (1) .

Responsabilitățile pentru implementarea abordării bazate pe riscuri sunt repartizate conform prevederilor

alin. (5)-(7) .

Evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman se realizează de către autoritatea competentă de gospodărire a apelor până la data de 1 iulie 2027. Evaluarea și gestionarea riscurilor se reanalizează la fiecare 6 ani, în conformitate cu prevederile

art. 2^6

și

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și se actualizează ori de câte ori este necesar.

Evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, având la bază evaluarea și gestionarea riscurilor prevăzute la

alin. (5) , se realizează până la data de 1 ianuarie 2029 de către furnizorul de apă în cadrul planurilor de siguranță ale apei și este avizată de direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București în conformitate cu prevederile

Ordinului ministrului sănătății, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.721/2.551/2.727/2022

privind aprobarea Cadrului general pentru planurile de siguranță a apei, precum și pentru stabilirea responsabilităților autorităților competente și ale producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță a apei. Evaluarea și gestionarea riscurilor se reanalizează la interval de 6 ani și se actualizează ori de câte ori este necesar.

Evaluarea riscurilor care vizează sistemele de distribuție interioară se realizează până la data de 1 ianuarie 2029 de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și Institutul Național de Sănătate Publică. Evaluarea riscurilor se reanalizează o dată la 6 ani și se actualizează ori de câte ori este necesar.

Termenele prevăzute la

alin. (5)-(7)

nu împiedică furnizorii de apă să adopte de îndată măsuri, pentru orice risc identificat și evaluat, cu sprijinul autorităților cu atribuții și responsabilități prevăzute la

art. 4 alin. (7)-(9) , după caz.

Fără a încălca prevederile

art. 2^1 ,

2^6,

art. 5 alin. (1) ,

art. 5^1 ,

35 ,

art. 43 alin. (1^1)

și

(1^4) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că se efectuează evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman.

Evaluarea și gestionarea riscurilor prevăzută la

alin. (1)

includ următoarele elemente:

a)

caracterizarea bazinelor hidrografice aferente punctelor de captare, cuprinzând:

1.

identificarea și reprezentarea cartografică a bazinelor hidrografice aferente punctelor de captare;

2.

reprezentarea cartografică a zonelor de protecție, în cazul în care au fost instituite astfel de zone de protecție sanitară în conformitate cu

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

3.

referințele geografice ale tuturor punctelor de captare din bazinele hidrografice; autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că aceste informații sunt protejate și comunicate numai autorităților responsabile și furnizorilor de apă vizați;

4.

descrierea destinației terenurilor, a apei de șiroire și a proceselor de realimentare în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare;

b)

identificarea pericolelor și a evenimentelor periculoase în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare și o evaluare a riscurilor pe care acestea le pot prezenta pentru calitatea apei destinate consumului uman, în scopul determinării posibilelor riscuri care ar putea duce la deteriorarea calității apei, astfel încât aceasta să poată constitui un risc pentru sănătatea umană;

c)

o monitorizare adecvată în apele de suprafață și/sau în apele subterane din bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută, a parametrilor, substanțelor sau poluanților relevanți selectați dintre următoarele:

1.

parametrii din

tabelele A

și

B din anexa nr. 1

sau parametrii suplimentari stabiliți potrivit

art. 5 alin. (2) ;

2.

poluanții din apele subterane prevăzuți în

anexa nr. 1 la Planul național

de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 , cu modificările și completările ulterioare, și poluanții și indicatorii de poluare pentru care au fost definite valori-prag potrivit

anexei nr. 2

la același plan;

3.

substanțele prioritare și alți poluanți prevăzuți în

anexa nr. 1 la Programul

de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 ;

4.

poluanți specifici bazinului hidrografic al unui râu, stabiliți de autoritatea competentă de gospodărire a apelor în conformitate cu prevederile

Legii nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

5.

alți poluanți relevanți pentru apa destinată consumului uman, stabiliți de autoritatea competentă de gospodărire a apelor pe baza informațiilor colectate potrivit

lit. b) ;

6.

substanțe prezente în mod natural care ar putea să constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană prin utilizarea apei destinate consumului uman;

7.

substanțe și compuși incluși pe lista de supraveghere prevăzută la

art. 13 alin. (8) .

În scopurile prevăzute la

alin. (2) lit. a) , autoritatea competentă de gospodărire a apelor poate utiliza informațiile colectate în conformitate cu

art. 2^6,

art. 5 alin. (1)

și

art. 43 alin. (1^4) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

În scopurile menționate la

alin. (2) lit. b) , autoritatea competentă de gospodărire a apelor poate utiliza analiza privind impactul activităților umane, realizată în conformitate cu

art. 43 alin. (1^4)

și

(1^5) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și informațiile privind presiunile semnificative colectate în conformitate cu

pct. 1.4,

1.5

și

2.3-2.5 din anexa nr. 1^3 la Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Autoritatea competentă de gospodărire a apelor selectează, din categoriile menționate la

alin. (2) lit. c) , parametrii, substanțele sau poluanții care sunt considerați relevanți în vederea monitorizării din perspectiva pericolelor și a evenimentelor periculoase identificate la

alin. (2) lit. b)

ori în baza informațiilor puse la dispoziție de către furnizorii de apă în conformitate cu

alin. (7) .

În vederea unei monitorizări adecvate, astfel cum este prevăzută la

alin. (2) lit. c) , inclusiv pentru detectarea unor noi substanțe care sunt dăunătoare sănătății umane prin utilizarea apei destinate consumului uman, autoritatea competentă de gospodărire a apelor utilizează, după caz, monitorizarea efectuată în conformitate cu

art. 2^6

și

art. 35 alin. (1),

alin. (1^1)-(1^6)

și

alin. (2)-(5) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, sau cu cea efectuată în conformitate cu

Hotărârea Guvernului nr. 859/2016

pentru aprobarea

Planului național

de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României,

Hotărârea Guvernului nr. 570/2016

privind aprobarea

Programului

de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase și alte măsuri pentru principalii poluanți,

Hotărârea Guvernului nr. 53/2009

pentru aprobarea

Planului național

de protecție a apelor subterane împotriva poluării și deteriorării, cu modificările și completările ulterioare,

Ordinul ministrului delegat pentru ape, păduri și piscicultură nr. 621/2014

privind aprobarea valorilor de prag pentru apele subterane din România.

Furnizorii de apă care efectuează monitorizări în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută au obligația să informeze autoritățile competente de gospodărire a apelor, direcțiile de sănătate publică județene sau a municipiului București și autoritatea administrației publice locale cu privire la tendințele sau concentrațiile neobișnuite ale parametrilor, substanțelor sau poluanților monitorizați.

Pe baza rezultatului evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu

alin. (2) , autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că se aplică următoarele măsuri de gestionare a riscurilor în vederea prevenirii sau a controlului riscurilor identificate, acolo unde este relevant, începând cu măsurile preventive:

a)

definirea și punerea în aplicare de măsuri preventive în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, suplimentare față de măsurile prevăzute sau aplicate în conformitate cu

art. 5 alin. (1) ,

art. 17 lit. a^2)

și

anexa nr. 3 pct. C din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, în situațiile în care acestea sunt necesare pentru a proteja calitatea apei destinate consumului uman, astfel:

1.

măsurile preventive trebuie să fie incluse în programele de măsuri prevăzute la

art. 5 din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, după caz;

2.

după caz, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că poluatorii, în cooperare cu furnizorii de apă și cu autoritățile prevăzute la

art. 4 alin. (9) , adoptă astfel de măsuri preventive, în conformitate cu

Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

b)

definirea și punerea în aplicare de măsuri de atenuare în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, suplimentar față de măsurile prevăzute sau aplicate în conformitate cu

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, în situațiile în care acestea sunt necesare pentru a proteja calitatea apei destinate consumului uman, astfel:

1.

măsurile de atenuare prevăzute la prezenta literă trebuie să fie incluse în programele de măsuri menționate la

art. 5

și

art. 43 alin. (1^8)

și

(1^9) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, după caz;

2.

după caz, autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că poluatorii, în cooperare cu furnizorii de apă și cu alte părți interesate relevante, respectiv cele menționate la

art. 4 alin. (9) , adoptă astfel de măsuri de atenuare în conformitate cu prevederile

Legii nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

c)

asigurarea unei monitorizări adecvate a parametrilor, substanțelor sau poluanților în apele de suprafață și/sau în apele subterane, în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută care ar putea reprezenta un risc pentru sănătatea umană prin consumul de apă sau pot conduce la o deteriorare inacceptabilă a calității apei destinate consumului uman și care nu au fost luați în considerare în activitățile de monitorizare desfășurate în conformitate cu

art. 2^6

și

art. 35 din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare. Această monitorizare este inclusă, după caz, în programele de monitorizare menționate la

art. 35 din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare;

d)

stabilirea sau adaptarea zonelor de protecție pentru apele subterane și apele de suprafață, astfel cum este prevăzut la

art. 5 alin. (1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și în

Hotărârea Guvernului nr. 930/2005

pentru aprobarea

Normelor speciale

privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, precum și a oricărei alte zone relevante.

Autoritatea competentă de gospodărire a apelor asigură că eficacitatea oricărei măsuri prevăzute la

alin. (8)

este evaluată la intervale de 3 ani de la data realizării evaluării riscurilor și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare a apei destinate consumului uman, în conformitate cu prevederile

art. 44^1 alin. (3) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Autoritatea competentă de gospodărire a apelor, furnizorii de apă și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București se asigură că au acces la informațiile prevăzute la

alin. (2)-(7) . Furnizorii de apă care au obligația de a realiza evaluarea și gestionarea riscurilor din sistemul de aprovizionare au acces la rezultatele monitorizării obținute în temeiul

alin. (2) lit. c) .

Pe baza informațiilor prevăzute la

alin. (2)-(7) , direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București pot:

a)

să impună furnizorilor de apă să desfășoare activități suplimentare de monitorizare sau de tratare a anumitor parametri;

b)

să permită furnizorilor de apă să reducă frecvența de monitorizare a unui parametru sau să elimine un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați de către furnizorul de apă în conformitate cu

art. 13 alin. (4) lit. a) , fără ca aceștia să fie obligați să efectueze o evaluare a riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, cu condiția ca:

1.

parametrul respectiv să nu fie un parametru-cheie prevăzut în

cap. II secțiunea 1 din anexa nr. 2 ;

2.

niciun factor care poate fi anticipat în mod rezonabil de autoritatea competentă de gospodărire a apelor să nu fie susceptibil să cauzeze deteriorarea calității apei destinate consumului uman.

În situația în care unui furnizor de apă i se permite să reducă frecvența de monitorizare a unui parametru sau să elimine un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați, în condițiile prevăzute la

alin. (11) lit. b) , autoritatea competentă de gospodărire a apelor se asigură că este efectuată o monitorizare adecvată a parametrilor respectivi în momentul reanalizării evaluării și gestionării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, în conformitate cu

art. 7 alin. (5) .

Furnizorii de apă realizează periodic evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare cu apă potabilă, în cadrul planurilor de siguranță a apei în conformitate cu prevederile

Ordinului ministrului sănătății, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 2.721/2.551/2.727/2022

privind aprobarea cadrului general pentru planurile de siguranță a apei, precum și pentru stabilirea responsabilităților autorităților competente și ale producătorilor și/sau distribuitorilor de apă privind întocmirea, evaluarea și avizarea planurilor de siguranță a apei.

În cadrul evaluării riscurilor sistemului de aprovizionare sunt luate în considerare:

a)

rezultatele evaluării și gestionării riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare efectuate în conformitate cu

art. 8 ;

b)

descrierea sistemului de aprovizionare de la punctul de captare, cuprinzând tratarea, înmagazinarea și distribuția apei, până la punctul de furnizare;

c)

identificarea pericolelor și evenimentelor periculoase din sistemul de aprovizionare și evaluarea riscurilor pe care acestea le-ar putea prezenta pentru sănătatea umană prin utilizarea apei potabile, luând în considerare riscurile generate de schimbările climatice, de pierderi de apă și de conductele avariate.

Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu

alin. (2) , furnizorii de apă adoptă următoarele măsuri de gestionare a riscurilor:

a)

identificarea și implementarea măsurilor de control pentru prevenirea și atenuarea riscurilor identificate în sistemul de aprovizionare, care ar putea afecta calitatea apei destinate consumului uman;

b)

identificarea și implementarea, în sistemul de aprovizionare, a unor măsuri de control suplimentare față de măsurile preventive, de atenuare și de monitorizare prevăzute la art. 8 alin. (8) din prezenta ordonanță sau la

art. 5 alin. (1)

și

art. 17 lit. a^2) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, pentru riscurile care provin din bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, care ar putea compromite calitatea apei potabile;

c)

implementarea unui program operațional de monitorizare specific aprovizionării, în conformitate cu

art. 13 ;

d)

asigurarea unei dezinfecții eficiente, evidențiată prin monitorizarea dezinfectantului rezidual liber, menținerea contaminării cu produse secundare rezultate din dezinfecție la cel mai scăzut nivel posibil, fără a compromite eficiența dezinfecției, menținerea contaminării generată de substanțele chimice de tratare la cel mai scăzut nivel posibil, îndepărtarea eventualelor substanțe reziduale prezente în apă, astfel încât să nu deterioreze calitatea apei destinate consumului uman;

e)

verificarea respectării prevederilor

art. 11

și

12

pentru materialele, substanțele chimice de tratare și mediile filtrante care vin în contact cu apa potabilă utilizate în sistemul de aprovizionare.

Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor efectuate în conformitate cu

alin. (2) , furnizorii de apă, cu avizul direcției de sănătate publică județene/a municipiului București:

a)

pot reduce frecvența de monitorizare a unui parametru sau pot elimina un parametru din lista parametrilor care trebuie monitorizați, cu excepția parametrilor-cheie cuprinși în

anexa nr. 2 cap. II secțiunea 1 pct. 1 , dacă direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București, în urma analizei istoricului de monitorizare și a evaluării riscurilor, apreciază că reducerea frecvenței de monitorizare nu compromite calitatea apei destinate consumului uman:

1.

pe baza analizei unui parametru în apa brută, în conformitate cu evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, astfel cum este prevăzut la

art. 8 alin. (1)-(6) ;

2.

în cazul în care un parametru poate rezulta numai din utilizarea unei anumite tehnici de tratare sau a unei metode de dezinfecție, iar tehnica sau metoda respectivă nu este utilizată de furnizorul de apă;

3.

pe baza specificațiilor prevăzute la

pct. 2 cap. III din anexa nr. 2 ;

b)

extind lista de parametri care trebuie monitorizați în apa potabilă în conformitate cu

art. 13

sau cresc frecvența de monitorizare, după caz, astfel:

1.

pe baza apariției unui parametru în apa brută, în conformitate cu evaluarea riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, astfel cum este prevăzută la

art. 8 alin. (1)-(6) ; sau

2.

pe baza specificațiilor prevăzute la

pct. 1 al cap. III din anexa nr. 2 .

Evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare are în vedere parametrii enumerați în

anexa nr. 1, tabelele A ,

B

și

C , parametrii suplimentari stabiliți în conformitate cu

art. 5 alin. (2) , precum și substanțele sau compușii incluși pe lista de supraveghere stabilită de Comisia Europeană.

Direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București poate excepta furnizorii de apă care furnizează în medie între 10 și 100 mc/zi sau deservesc între 50 și 500 de persoane de la obligația de a realiza evaluarea și gestionarea riscurilor din sistemul de aprovizionare, dacă consideră că o astfel de exceptare nu compromite calitatea apei destinate consumului uman și se asigură că furnizorii exceptați efectuează monitorizarea periodică în conformitate cu

art. 13 .

Evaluarea riscurilor care includ sistemele de distribuție interioară vizează următoarele elemente:

a)

analiza generală a riscurilor potențiale asociate sistemelor de distribuție interioară și produselor și materialelor conexe și o analiză a posibilității ca riscurile potențiale respective să afecteze calitatea apei în punctul în care aceasta este furnizată la robinetele folosite pentru apa potabilă, fără a implica o analiză

a proprietăților individuale, realizată de Institutul Național de Sănătate Publică;

b)

monitorizarea parametrilor enumerați în

tabelul D din anexa nr. 1 , în spațiile în care au fost identificate riscuri specifice pentru calitatea apei și sănătatea umană, în timpul analizei generale efectuate în temeiul

lit. a) . În ceea ce privește Legionella sau plumbul, monitorizarea va fi concentrată asupra spațiilor prioritare.

În ceea ce privește riscul determinat de plumb, informațiile necesare analizei se realizează într-o primă etapă pe bază de eșantionare statistică în raport cu reglementările tehnice în construcții și cu privire la materialele de construcții existente. Pe baza caracterizării realizate pe date statistice se estimează numărul general de clădiri pentru care trebuie realizată o analiză/expertiză tehnică de către inginerii de instalații.

Proprietarii clădirilor private/Asociațiile de proprietari, după caz, și administratorii clădirilor publice au obligația să identifice existența componentelor din plumb utilizate la sistemele de apă potabilă aferente clădirii și să transmită informațiile către autoritatea administrației publice locale care centralizează situațiile pentru fiecare unitate administrativ- teritorială și le comunică Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Autoritățile administrației publice centrale transmit informațiile prevăzute la

alin. (2)

direct către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Formatul de culegere a datelor se stabilește prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

Realizarea bazei de date și informațiile cu privire la utilizarea componentelor de plumb în sistemele de distribuție interioară a apei potabile se realizează până în anul 2027, pe baza datelor culese progresiv, furnizate de asociațiile de proprietari și administratorii clădirilor publice și transmise de către autoritățile administrației publice locale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care le centralizează și propune Guvernului implementarea de programe de finanțare pentru înlocuirea acestora.

În cazul în care Institutul Național de Sănătate Publică apreciază, pe baza analizei generale realizate în condițiile

alin. (1) lit. a) , că există un risc pentru sănătatea umană generat de sistemele de distribuție interioară sau de produsele și materialele care sunt utilizate în contact cu apa potabilă din sistemele de distribuție interioară sau în cazul în care monitorizarea efectuată în conformitate cu

alin. (1) lit. b)

pentru Legionella și plumb demonstrează că parametrii valorici nu sunt îndepliniți se stabilesc măsurile corespunzătoare pentru a elimina sau a reduce riscul legat de nerespectarea valorii parametrilor prevăzuți în

tabelul D din anexa nr. 1 . În cazul parametrului Legionella, măsurile de remediere vizează cel puțin spațiile prioritare.

Pentru reducerea riscurilor legate de distribuția interioară sunt luate în considerare și se aplică următoarele măsuri:

a)

proprietarii/administratorii sau utilizatorii clădirilor publice, respectiv clădirilor folosite în scop public, după caz, vor realiza o evaluare a riscurilor care vizează sistemul de distribuție interioară, iar proprietarii clădirilor private, respectiv ai celor cu destinația de locuit, vor fi informați de către furnizorii de apă și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București asupra posibilității de a realiza această evaluare. În acest sens, Ministerul Sănătății aprobă, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, prin ordin al ministrului publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, un ghid pentru evaluarea riscurilor care vizează sistemul de distribuție interioară;

b)

proprietarii/administratorii spațiilor publice și private vor fi informați de către furnizorii de apă, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și/sau evaluatorii stabiliți conform ghidului prevăzut la

lit. a) , cu privire la măsurile pentru eliminarea sau reducerea riscurilor de nerespectare a standardelor de calitate a apei potabile induse de sistemul de distribuție interioară;

c)

consumatorii vor fi informați și consiliați de către evaluatorii stabiliți conform ghidului prevăzut la

lit. a)

cu privire la condițiile de consum și utilizare a apei potabile, precum și cu privire la acțiunile pentru evitarea reapariției riscurilor respective;

d)

lucrătorii care realizează lucrări de execuție sau reparare a sistemelor de distribuție interioară responsabili cu instalarea produselor pentru construcții și a materialelor care sunt utilizate în contact cu apa potabilă au obligația de a participa la programe de specializare sau perfecționare organizate de furnizori de formare profesională autorizați potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 129/2000

privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, finanțate de către angajatori conform

Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare. Programele vor conține module specifice privind utilizarea materialelor în contact cu apa potabilă; programele se realizează pe baza standardelor ocupaționale, aprobate conform legislației în vigoare, care cuprind competențe referitoare la utilizarea materialelor care sunt utilizate în contact cu apa potabilă;

e)

direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București stabilesc măsuri de control și de gestionare eficace și proporționale cu riscurile privind contaminarea cu Legionella, având drept scop combaterea eventualelor focare de legionelloză.

Pentru asigurarea unei ape sanogene și curate pentru consumul uman, materialele utilizate în contact cu apa potabilă folosite în instalațiile noi sau cele utilizate în lucrări de reparații sau de reconstrucție la instalațiile existente de captare, tratare, înmagazinare sau distribuție a apei destinate consumului uman îndeplinesc următoarele cerințe:

a)

nu compromit în mod direct sau indirect protecția sănătății umane;

b)

nu afectează negativ culoarea, mirosul sau gustul apei;

c)

nu favorizează creșterea microbiană;

d)

nu eliberează contaminanți în apă la niveluri mai mari decât este necesar scopului pentru care a fost creat materialul respectiv.

Cerințele minime de igienă specifice pentru materialele utilizate în contact cu apa potabilă vor fi stabilite prin acte de punere în aplicare ale Comisiei Europene potrivit art. 11 alin. (2) din Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman.

În scopul includerii sau eliminării de pe listele pozitive europene a unor substanțe inițiale, compoziții sau constituenți, operatorii economici sau autoritățile relevante trimit cereri către Agenția Europeană pentru Produse Chimice, denumită în continuare ECHA, potrivit procedurilor stabilite prin acte delegate adoptate de Comisia Europeană.

Comitetul pentru evaluarea riscurilor din cadrul ECHA, instituit în temeiul art. 76 alin. (1) lit. (c) din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE

ale Comisiei, cu modificările și completările ulterioare, adoptă un aviz cu privire la orice cerere depusă în temeiul

alin. (3)

în conformitate cu actele delegate ale Comisiei Europene prevăzute la art. 11 alin. (4)-(6) din Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman.

Produsele aprobate în conformitate cu cerințele minime de igienă specifice prevăzute la

alin. (2)

îndeplinesc cerințele prevăzute la

alin. (1) .

Comisiile pentru produse, materiale, substanțe chimice/amestecuri și echipamente utilizate în contact cu apa potabilă, stabilite potrivit

Ordinului ministrului sănătății nr. 275/2012

privind aprobarea

Procedurii

de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, cu modificările și completările ulterioare, se asigură că sunt puse pe piață numai produse care intră în contact cu apa destinată consumului uman ce utilizează materiale finale aprobate în conformitate cu prezenta ordonanță și actele de punere în aplicare prevăzute în Directiva (UE) 2020/2.184.

Produselor care fac obiectul prezentului articol li se aplică Regulamentul (UE) 2019/1.020 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor și de modificare a Directivei 2004/42/CE și a Regulamentelor (CE) nr. 765/2008 și (UE) nr. 305/2011 privind supravegherea pieței și conformitatea produselor, cu modificările și completările ulterioare.

Până la adoptarea actelor de punere în aplicare prevăzute la

alin. (2)

se aplică

Procedura

de reglementare sanitară pentru punerea pe piață a produselor, materialelor, substanțelor chimice/amestecurilor și echipamentelor utilizate în contact cu apa potabilă, aprobată prin

Ordinul ministrului sănătății nr. 275/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

Substanțele chimice de tratare și mediile filtrante care sunt utilizate în contact cu apa destinată consumului uman îndeplinesc următoarele condiții:

a)

nu compromit în mod direct sau indirect protecția sănătății umane;

b)

nu afectează negativ culoarea, mirosul sau gustul apei;

c)

nu favorizează în mod neintenționat creșterea microbiană;

d)

nu contaminează apa mai mult decât este necesar pentru scopul de tratare sau filtrare;

Fără a încălca Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide și

Ordinul ministrului sănătății, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 10/368/11/2010

privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piață pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, comisiile pentru produse, materiale, substanțe chimice/amestecuri și echipamente utilizate în contact cu apa potabilă, pe baza standardelor relevante pentru substanțe chimice de tratare sau medii filtrante specifice, evaluează puritatea substanțelor chimice de tratare și a mediilor de filtrare și se asigură de calitatea acestora, potrivit prevederilor

Ordinului ministrului sănătății nr. 275/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

Evaluarea substanțelor chimice de tratare și mediilor filtrante care sunt utilizate în contact cu apa destinată consumului uman se realizează conform principiului precauției, astfel încât să nu se producă, direct sau indirect, deteriorarea calității apei destinate consumului uman ori o creștere a poluării apelor folosite pentru producerea apei potabile, potrivit prevederilor

art. 4 alin. (2) .

Monitorizarea calității apei potabile se realizează periodic de către furnizorul de apă și de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, în conformitate cu prezentul articol și

cap. I

și

II din anexa nr. 2 , cu scopul de a verifica dacă apa furnizată consumatorilor respectă cerințele stabilite în prezenta ordonanță și valorile parametrilor stabiliți în conformitate cu

art. 5 . Probele de apă prelevate trebuie să fie reprezentative pentru calitatea acesteia pe întreg parcursul unui an, iar prelevarea se realizează conform Normelor de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și Procedurii de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile, prevăzute la

art. 23 alin. (1) .

Furnizorii de apă potabilă asigură conformarea la parametrii de calitate, monitorizarea operațională și finanțarea monitorizării de audit a calității apei potabile.

Monitorizarea calității apei potabile se realizează prin instituirea de programe de monitorizare în conformitate cu

cap. I din anexa nr. 2 , pentru apa destinată consumului uman.

Programele de monitorizare prevăzute la

alin. (3)

sunt specifice furnizării, se întocmesc pe baza rezultatelor evaluării riscurilor pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare și pentru sistemele de aprovizionare și cuprind următoarele elemente:

a)

monitorizarea parametrilor cuprinși în

tabelele A ,

B

și

C din anexa nr. 1

și a parametrilor suplimentari aprobați în conformitate cu

art. 5 alin. (2)

și cu

anexa nr. 2 . În cazul în care se realizează evaluarea riscurilor care vizează sistemul de aprovizionare, monitorizarea se realizează în conformitate cu

art. 9

și

cap. III din anexa nr. 2 . Se exceptează parametrul/ parametrii pentru care direcțiile de sănătate publică județene și/sau a municipiului București decid/decide că poate/pot fi eliminat/eliminați din lista parametrilor care trebuie monitorizați dintr-o zonă de aprovizionare cu apă potabilă în condițiile

art. 8 alin. (11) lit. b) , în baza informațiilor furnizate de autoritatea competentă de gospodărire a apelor către furnizorul de apă și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, sau ale

art. 9 alin. (4) lit. a) pct. 2 , după caz;

b)

monitorizarea parametrilor prevăzuți în tabelul D din anexa nr. 1, în vederea evaluării riscurilor care vizează sistemele de distribuție interioară conform

art. 10 alin. (1) lit. b) ;

c)

monitorizarea substanțelor și compușilor incluși pe lista de supraveghere, prevăzută la

alin. (8) lit. b) ;

d)

monitorizarea destinată identificării pericolelor și a evenimentelor periculoase, potrivit

art. 8 alin. (2) lit. c) ;

e)

programele operaționale de monitorizare realizate în conformitate cu

cap. I pct. 3 din anexa nr. 2 .

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București stabilesc locațiile pentru punctele de conformitate prevăzute la

art. 6 alin. (1) , cu respectarea cerințelor prevăzute în

cap. IV din anexa nr. 2 .

Analiza parametrilor de calitate ai apei potabile se realizează de către laboratoare înregistrate la Ministerul Sănătății, în conformitate cu prevederile

Ordinului ministrului sănătății nr. 764/2005

pentru aprobarea procedurii de înregistrare la Ministerul Sănătății a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calității apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, respectând specificațiile din

anexa nr. 3 , în conformitate cu următoarele criterii:

a)

pentru parametrii microbiologici prevăzuți la

pct. I din anexa nr. 3

se pot utiliza metode de analiză diferite de cele precizate la respectivul punct, cu condiția să se poată demonstra că rezultatele obținute sunt cel puțin la fel de fiabile precum cele obținute prin metodele specificate la respectivul punct din

anexa nr. 3 , prin transmiterea către Comisia Europeană a tuturor informațiilor relevante privind astfel de metode și echivalența acestora;

b)

pentru parametrii menționați la

pct. II din anexa nr. 3

se poate utiliza orice metodă de analiză, cu condiția ca aceasta să îndeplinească cerințele prevăzute în respectiva anexă.

În situația în care substanțe sau microorganisme pentru care nu sunt stabiliți parametri valorici în conformitate cu

art. 5

se suspectează că sunt prezente într-o concentrație sau un număr care să constituie un potențial pericol pentru sănătatea umană, se vor stabili monitorizări suplimentare de către direcțiile de sănătate publică județene și/sau a municipiului București, în colaborare cu Institutul Național de Sănătate Publică, autoritatea competentă de gospodărire a apelor și/sau Agenția județeană de protecția mediului, după caz.

Suplimentar față de parametrii monitorizați în conformitate cu

art. 5

și

anexa nr. 1

se vor monitoriza substanțele sau compușii incluși pe lista de supraveghere întocmită, actualizată și adoptată de Comisia Europeană în conformitate cu prevederile art. 13 alin. 8 din Directiva (UE) 2020/2.184 și care conține substanțe sau compuși care reprezintă un motiv de preocupare pentru public sau comunitatea științifică, precum perturbatori endocrini, microplastice și substanțe farmaceutice, atunci când este probabil ca acestea să se regăsească în apa destinată consumului uman și ar putea prezenta un risc potențial pentru sănătatea umană, după cum urmează:

a)

beta estradiolul și nonilfenolul fac parte din lista de supraveghere adoptată de Comisia Europeană prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/679 a Comisiei din 19 ianuarie 2022 de stabilire a unei liste de supraveghere a substanțelor și compușilor ce reprezintă un motiv de preocupare legat de apa destinată consumului uman, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2020/2.184 a Parlamentului European și a Consiliului și se regăsesc în

tabelul E din anexa nr. 1 ;

b)

Ministerul Sănătății și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor stabilesc, prin ordin comun, punctele relevante ale lanțului de aprovizionare cu apă și cerințele de monitorizare pentru substanțele incluse pe lista de supraveghere, luând în considerare informațiile rezultate din evaluarea riscurilor din bazinele hidrografice realizată în temeiul

art. 8 alin. (1)-(7) , precum și datele de monitorizare, colectate în conformitate cu

Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, și

Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 ;

c)

rezultatele monitorizării substanțelor și compușilor incluși în lista de supraveghere vor fi incluse în seturile de date privind calitatea apei potabile prevăzute la

art. 19 alin. (2) , împreună cu rezultatele monitorizării efectuate conform prevederilor

art. 8 alin. (2) lit. c) ;

d)

în situația în care o substanță sau un compus inclus pe lista de supraveghere este identificat ca urmare a evaluării riscurilor, realizată conform

art. 8 alin. (2)-(6)

sau în temeiul

lit. b) , în concentrații care depășesc valorile stabilite în lista de supraveghere, autoritatea de gospodărire a apelor și direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București vor identifica și vor aplica cele mai adecvate dintre următoarele măsuri:

1.

măsuri preventive, măsuri de atenuare sau o monitorizare adecvată în bazinele hidrografice aferente punctelor de captare sau în apa brută, astfel cum este prevăzut la

art. 8 alin. (8) lit. a)-c) ;

2.

impunerea obligației către furnizorii de apă de a monitoriza substanțele sau compușii respectivi în conformitate cu

art. 8 alin. (11) lit. a) ;

3.

impunerea, de către direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București, a obligației către furnizorii de apă de a verifica dacă tratarea este adecvată pentru atingerea valorii pentru parametrul respectiv sau de a îmbunătăți tratarea apei în acest scop;

4.

măsuri de remediere în conformitate cu

art. 14 alin. (8)

în cazul în care există pericolul de afectare a sănătății umane;

e)

metodologia pentru măsurarea microplasticelor în vederea includerii lor pe lista de supraveghere și orientările tehnice privind metodele de analiză pentru monitorizarea substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate în cadrul parametrilor PFAS total și suma PFAS vor fi adoptate/elaborate conform dispozițiilor

art. 13 alin. (6)

și

(7)

ale Directivei (UE) 2020/2.184.

Neîncadrarea în valorile stabilite pentru parametrii prevăzuți la

art. 5

și

anexa nr. 1

este analizată de îndată de către furnizorul de apă în scopul identificării cauzei și stabilirii măsurilor de remediere, precum și de direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, care stabilește măsurile preventive pentru populația deservită.

Dacă prin toate măsurile de remediere aplicate pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la

art. 4 alin. (1)

apa potabilă nu întrunește valorile stabilite pentru parametri în conformitate cu

art. 5 , exceptând situația prevăzută la

art. 6 alin. (2) , direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București dispune adoptarea de urgență a măsurilor de remediere necesare restabilirii calității apei, acordând prioritate acțiunilor corective pentru parametrii al căror grad de neconformare reprezintă un pericol pentru sănătatea umană.

În cazul nerespectării valorii parametrilor specifici distribuției interioare, prevăzuți în

tabelul D din anexa nr. 1 , măsurile de remediere le includ și pe cele stabilite la

art. 10 alin. (8) .

Direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București dispune interzicerea sau restricționarea utilizării apei potabile, indiferent dacă s-au înregistrat sau nu neconformități față de valorile parametrilor, dacă apa potabilă constituie un pericol pentru sănătatea umană, precum și adoptarea oricărei alte măsuri necesare pentru protejarea sănătății umane.

Nerespectarea cerințelor minime referitoare la valorile parametrilor stabilite în

tabelele A

și

B din anexa nr. 1

sau orice alt parametru considerat de direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București cu impact asupra sănătății populației aprovizionate este considerată drept un pericol potențial pentru sănătatea umană, cu excepția cazurilor în care direcția de sănătate publică consideră că nivelul de depășire a valorii parametrilor este nesemnificativ.

În cazurile prevăzute la

alin. (2)-(5) , dacă nerespectarea valorilor parametrilor este constatată de direcția de sănătate publică ca fiind un pericol potențial pentru sănătatea publică, se impun următoarele măsuri de informare și consiliere a populației aprovizionate:

a)

furnizorul de apă, cu avizul direcției de sănătate publică județene și/sau a municipiului București, informează toți consumatorii afectați cu privire la pericolul potențial pentru sănătatea umană și cu privire la cauza sa, la parametrul/ parametrii neconform/neconformi și la măsurile de remediere întreprinse, care pot include măsuri de interdicție, de restricție a utilizării sau orice altă măsură;

b)

furnizorul de apă, cu avizul direcției de sănătate publică județene și/sau a municipiului București, oferă consumatorilor consilierea necesară și actualizează periodic informațiile furnizate cu privire la condițiile de consum și utilizare a apei, ținând seama, în special, de grupurile populaționale cu risc crescut de afectare a sănătății în relație cu apa;

c)

furnizorul de apă, cu avizul direcției de sănătate publică județene și/sau a municipiului București, informează consumatorii asupra eliminării oricărui pericol asupra sănătății și reluării furnizării de apă potabilă în condiții de siguranță.

Direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, împreună cu furnizorul de apă, decide măsurile pe care urmează să le adopte în temeiul

alin. (4)

și

(5) , ținând cont de riscurile pentru sănătatea umană care ar putea fi provocate de o întrerupere a aprovizionării cu apă sau de restricții în utilizarea acesteia.

În cazul nerespectării valorilor sau a specificațiilor pentru parametrii indicatori stabilite în anexa nr. 1 tabel C, direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București analizează dacă neconformitatea respectivă reprezintă un risc pentru sănătatea populației, iar furnizorul de apă întreprinde măsurile de remediere pentru restabilirea calității apei destinate consumului uman, astfel încât să se asigure protejarea sănătății umane.

Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București pot acorda, la solicitarea furnizorului de apă, derogări de la valorile parametrilor chimici prevăzuți în

anexa nr. 1 tabel B

sau ale parametrilor stabiliți în conformitate cu

art. 5 alin. (2) , până la o valoare maximă care să nu constituie un pericol potențial pentru sănătatea umană și numai în cazul în care nu există nicio alternativă de aprovizionare cu apă potabilă a populației în zona respectivă, pentru următoarele situații:

a)

este utilizat un nou punct de captare a apei destinate consumului uman, cu bazinul hidrografic aferent;

b)

o nouă sursă de poluare detectată în cadrul bazinului hidrografic pentru captarea apei destinate consumului uman sau parametri care au fost identificați recent;

c)

o situație neprevăzută și excepțională într-o arie de captare pentru extracția apei destinate consumului uman existentă, care ar putea duce la depășiri limitate în timp ale parametrilor valorici.

Derogările prevăzute la

alin. (1)

se acordă pe o perioadă cât mai scurtă, care nu va depăși 3 ani. Cu 60 de zile înainte de expirarea perioadei de derogare, furnizorul de apă prezintă la direcția de sănătate publică județeană și/sau a municipiului București un bilanț pe baza căruia direcția de sănătate publică constată dacă s-a înregistrat un progres semnificativ.

În cazuri excepționale, stabilite în Normele de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile prevăzute la

art. 23 alin. (1) , furnizorul de apă poate solicita direcției de sănătate publică județene și/sau a municipiului București acordarea unei noi derogări în situațiile prevăzute la

alin. (1) lit. a)

și b). În cazul în care, direcția de sănătate publică, în urma consultării cu Institutul Național de Sănătate Publică, decide acordarea celei de-a doua derogări, Ministerul Sănătății transmite Comisiei Europene decizia de acordare a celei de-a doua derogări, însoțită de motivele care justifică decizia și bilanțul prevăzut la

alin. (2)

întocmit la finalul perioadei de derogare inițiale. Cea de-a doua derogare nu poate avea o durată mai mare de 3 ani.

Orice derogare acordată conține următoarele informații:

a)

motivele derogării;

b)

parametrul pentru care se acordă derogarea, rezultatele relevante ale monitorizărilor anterioare și valoarea maximă permisă în temeiul derogării;

c)

zona geografică, cantitatea de apă furnizată exprimată în mc/zi, populația vizată, eventualii operatori relevanți din sectorul alimentar care ar putea fi vizați;

d)

un program de monitorizare corespunzător care să prevadă, după caz, o frecvență mai ridicată a monitorizării;

e)

un rezumat al planului de măsuri de remediere ce urmează să fie întreprinse, propus de furnizorul de apă și aprobat de direcția de sănătate publică județeană și a municipiului București, care să cuprindă un calendar al lucrărilor și o estimare a costurilor, precum și dispoziții în materie de bilanț;

f)

durata derogării.

În cazul în care direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București consideră că nerespectarea parametrului valoric în cauză este nesemnificativă și dacă acțiunile întreprinse potrivit prevederilor

art. 14 alin. (2)

permit remedierea situației în termen de cel mult 30 de zile, informațiile prevăzute la

alin. (4)

nu trebuie precizate în derogare. În acest caz, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București stabilesc numai valoarea concentrației maxime admise a parametrilor pentru care se solicită derogarea și intervalul de timp acordat pentru remedierea situației.

În cazul în care valoarea pentru orice parametru chimic prezent într-o sursă de aprovizionare cu apă nu a fost respectată pe o perioadă mai lungă de 30 de zile cumulate pe parcursul ultimelor 12 luni, nu se mai poate acorda derogare în condițiile

alin. (5) .

Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București informează, prin furnizorul de apă și/sau autoritatea administrației publice locale, în cel mai scurt termen și în mod corespunzător, populația rezidentă în zona de aprovizionare cu apă pentru care se acordă derogarea cu privire la derogare și la condițiile care o reglementează, și oferă consiliere, dacă este cazul, grupurilor de populație vulnerabile pentru care derogarea ar putea prezenta un risc deosebit. Aceste obligații nu se aplică situației prevăzute la

alin. (5) , cu excepția cazului în care direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București decide altfel.

Pentru apa îmbuteliată în sticle sau recipiente nu se acordă derogări.

Condițiile privind acordarea derogărilor se regăsesc în Normele de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile prevăzute la

art. 23 alin. (1) .

Ținând cont de principiul recuperării costurilor serviciilor de apă prevăzut la

art. 80 alin. (1^1) din Legea nr. 107/1996 , cu modificările și completările ulterioare, de principiile subsidiarității și proporționalității, de perspectivele și circumstanțele locale, regionale și culturale privind distribuția apei, autoritățile administrației publice locale și operatorii regionali de apă adoptă măsurile necesare pentru a îmbunătăți sau a menține accesul întregii populații la apa potabilă, în special a grupurilor vulnerabile și marginalizate, astfel cum sunt reglementate de

Legea asistenței sociale nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și

Legea nr. 116/2002

privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu modificările ulterioare.

În scopul prevăzut la

alin. (1) , autoritățile administrației publice locale au următoarele obligații:

a)

identifică persoanele care nu au acces sau care au acces limitat la apă potabilă, inclusiv grupurile vulnerabile și marginalizate, precum și motivele pentru o lipsă de acces și transmit periodic informațiile către ANRSC care le centralizează și le transmite Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației care integrează informațiile în Observatorul teritorial național;

b)

evaluează posibilitățile de îmbunătățire a accesului pentru persoanele prevăzute la

lit. a) ;

c)

informează persoanele prevăzute la

lit. a)

cu privire la posibilitățile de conectare la rețeaua de distribuție sau cu privire la mijloacele alternative de acces la apa potabilă;

d)

adoptă măsurile pe care le consideră necesare și adecvate pentru a asigura accesul la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile și marginalizate.

Pentru a promova utilizarea apei potabile furnizate la robinet autoritățile administrației publice locale în colaborare cu furnizorii de apă instalează în spațiile publice echipamente de exterior și interior, atunci când este fezabil din punct de vedere tehnic, într-un mod care să fie proporțional cu necesitatea unor astfel de măsuri și ținând cont de condițiile locale specifice, cum ar fi clima și geografia.

Pentru promovarea utilizării apei potabile furnizate la robinet, unitățile administrativ-teritoriale și furnizorii de apă vor implementa următoarele măsuri:

a)

creșterea gradului de conștientizare cu privire la cele mai apropiate echipamente de exterior sau de interior prin care se furnizează apă potabilă;

b)

lansarea de campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei potabile furnizate prin rețeaua de distribuție, prin furnizorii de apă în colaborare cu direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, precum și cu unitățile administrativ-teritoriale;

c)

încurajarea furnizării apei potabile în administrații și clădiri publice prin montarea de dozatoare conectate la rețeaua publică de aprovizionare cu apă;

d)

încurajarea furnizării gratuite sau la un preț redus, aferent serviciului, a apei potabile furnizate prin rețeaua de distribuție, pentru clienții din restaurante, cantine și servicii de catering.

Îmbunătățirea accesului întregii populații la apă potabilă, inclusiv a grupurilor vulnerabile se realizează prin implementarea programelor și proiectelor de alimentare cu apă potabilă finanțate din fonduri de la bugetul de stat și fonduri europene și în conformitate cu prevederile

Legii nr. 241/2006, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii de apă și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București pun la dispoziția populației informații privind calitatea apei potabile, informează consumatorii despre posibilele efecte asupra sănătății și despre măsurile de remediere adoptate sau care se impun a fi adoptate de către furnizor, de autoritățile competente ori de către consumatorii în cauză. Informația trebuie să fie corectă, clară, furnizată la timp și actualizată, în conformitate cu

anexa nr. 4 ;

Toate persoanele care beneficiază de servicii de alimentare cu apă potabilă primesc la intervale regulate, cel puțin o dată pe an, de la furnizorul de apă, într-o formă potrivită și cât mai ușor accesibilă, precum facturile sau aplicațiile inteligente dezvoltate de furnizorul de apă, următoarele informații:

a)

informații cu privire la calitatea apei potabile, inclusiv parametrii indicatori;

b)

prețul pe litru și pe metru cub al apei potabile furnizate;

c)

volumul de apă consumat de o gospodărie, cel puțin anual sau la fiecare perioadă de facturare, precum și tendințele anuale de consum în gospodării, acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, în situația în care aceste date sunt deținute de furnizorul de apă;

d)

informații comparative privind consumul anual de apă al gospodăriei și consumul mediu al unei gospodării, acolo unde este fezabil și posibil;

e)

site-ul/site-urile web care conține/conțin informațiile menționate în

anexa nr. 4 .

Prevederile

alin. (1)

și

(2)

nu încalcă prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 878/2005

privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările ulterioare, și ale

Ordonanței Guvernului nr. 4/2010

privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată.

Până la data de 1 ianuarie 2029, pe baza datelor furnizate de către autoritățile administrației publice locale și ministerele de linie care implementează programe de investiții publice, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu suportul, după caz, al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, ANRSC și al Institutului Național de Statistică, pune la dispoziție și actualizează din 6 în 6 ani un set de date care cuprinde informații privind măsurile adoptate de către autoritățile administrației publice centrale și locale pentru îmbunătățirea accesului la apă potabilă și pentru promovarea utilizării acesteia, potrivit

art. 16 , și privind procentul de populație care are acces la apa destinată consumului uman. Setul de date nu include apa îmbuteliată în sticle sau recipiente.

Până la data de 1 iulie 2027, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române“, stabilește și apoi actualizează la 6 ani un set de date care conține informații legate de evaluarea și gestionarea riscurilor care vizează bazinele hidrografice aferente punctelor de captare, potrivit

art. 8 , care includ:

a)

informații cu privire la bazinele hidrografice aferente punctelor de captare în temeiul

art. 8 alin. (2) lit. a) ;

b)

rezultatele monitorizărilor efectuate în temeiul

art. 8 alin. (2) lit. c) ;

c)

informații concise cu privire la măsurile adoptate în temeiul

art. 8 alin. (8) .

Până la data de 1 ianuarie 2029, Ministerul Sănătății, prin Institutul Național de Sănătate Publică și direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și cu suportul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, stabilește și actualizează la 6 ani un set de date care conține informații legate de evaluarea riscurilor pentru sistemele de distribuție interioară, efectuată potrivit

art. 10 , și care includ:

a)

rezultatele monitorizărilor efectuate în temeiul

art. 10 alin. (1) lit. b) ;

b)

informații concise cu privire la măsurile adoptate în conformitate cu

art. 10 alin. (7)

și

(8) , inclusiv informații privind tipul de măsuri de înlocuire a componentelor de plumb adoptate și progresele realizate în conformitate cu

art. 10 alin. (6) .

Ministerul Sănătății și, după caz, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române“, stabilesc și actualizează anual un set de date care conține rezultatele monitorizării în cazul depășirii valorilor parametrilor prevăzute în tabelele A și B din anexa nr. 1, colectate în conformitate cu

art. 9

și

13 , precum și informații cu privire la măsurile de remediere întreprinse în conformitate cu

art. 14 .

Ministerul Sănătății și, după caz, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Administrația Națională „Apele Române“, stabilesc și actualizează anual un set de date care conține informații privind incidentele legate de apa destinată consumului uman care au reprezentat un risc potențial pentru sănătatea umană, indiferent dacă au fost respectați sau nu parametrii valorici, în cazul în care pericolul s-a menținut timp de peste 10 zile consecutive și a afectat cel puțin 1.000 de persoane. Setul de date va cuprinde inclusiv cauzele incidentelor și măsurile de remediere întreprinse în conformitate cu

art. 14 .

Ministerul Sănătății stabilește și actualizează anual un set de date care conține informații privind toate derogările acordate în conformitate cu

art. 15 alin. (1) , inclusiv informațiile prevăzute la

art. 15 alin. (4) .

Pentru seturile de date prevăzute la

alin. (1)-(6)

pot fi folosite servicii de date spațiale în sensul

art. 3 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010

privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România, republicată.

Formatul și modalitățile de prezentare a informațiilor furnizate în conformitate cu

alin. (1)-(6)

vor respecta modelul elaborat de Comisia Europeană prin acte de punere în aplicare, cu asigurarea accesului la date pentru Comisia Europeană, Agenția Europeană de Mediu și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

Accesul public la seturile de date prevăzute în prezentul articol poate fi limitat în temeiul prevederilor

art. 14 alin. (12) din Ordonanța Guvernului nr. 4/2010, republicată .

Stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a populației se aplică conform dispozițiilor

cap. IV din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011

privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Normele de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile prevăzute la

art. 23 alin. (1)

se stabilesc contravențiile și cuantumul sancțiunilor pentru nerespectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe.

Până la 1 ianuarie 2026, autoritățile competente prevăzute la

art. 4 alin. (7)-(9)

și furnizorii de apă adoptă măsurile necesare, potrivit atribuțiilor, pentru a se asigura că apa destinată consumului uman respectă valorile prevăzute în

tabelul B din anexa nr. 1

pentru parametrii bisfenol A, clorat, clorit, acizi haloacetici, microcistină LR, PFAS total și suma PFAS și uraniu.

Până la 1 ianuarie 2026, parametrii prevăzuți la

alin. (1)

vor fi monitorizați pentru a se stabili dacă sunt prezenți în concentrații care impun măsuri de remediere și vor fi asigurate mijloacele necesare pentru respectarea valorii parametrilor respectivi.

În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe vor fi aprobate, prin hotărâre a Guvernului, norme de supraveghere, monitorizare și inspecție sanitară a calității apei potabile și procedura de autorizare sanitară a producției și distribuției apei potabile.

În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului mediului, apelor și pădurilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc punctele relevante ale lanțului de aprovizionare cu apă și cerințele de monitorizare pentru substanțele incluse pe lista de supraveghere, precum și cerințele de monitorizare pentru parametrii microcistină LR, uraniu, PFAS total și/sau suma PFAS.

În termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, prin ordin comun al ministrului muncii și solidarității sociale, al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, al ministrului sănătății și al ministrului educației, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, se stabilesc modalitățile de organizare a cursurilor de formare prevăzute la

art. 10 alin. (8) lit. d) .

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abrogă:

a)

Legea nr. 458/2002

privind calitatea apei potabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 12 decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare;

b)

Ordinul ministrului sănătății nr. 1.390/2018

privind constituirea Comisiei pentru avizarea metodelor alternative de analiză a parametrilor de calitate ai apei potabile, folosite în controlul oficial al apei potabile, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 7 noiembrie 2018.

Trimiterile la

Legea nr. 458/2002

se consideră făcute la dispozițiile corespunzătoare din prezenta ordonanță.