Decizia nr. 430/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) și c), ale art. 26 lit. d) și ale art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 51/1995 7 iunie 1995 (prevederi anume) pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
Cristian Deliorga
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Elena-Simina Tănăsescu
- judecător
Varga Attila
- judecător
Fabian Niculae
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 lit. a)
și
c),
art. 26 lit. d)
și ale
art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Marius Vicențiu Coltuc în Dosarul nr. 24.535/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 682D/2021.
2.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
4.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 , având în vedere
Decizia Curții Constituționale nr. 230 din 28 aprilie 2022 , și, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 14 lit. c),
ale
art. 26 lit. d) , precum și ale
art. 27 lit. b)
din aceeași lege.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
5.
Prin Încheierea din 11 februarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 24.535/3/2020, Tribunalul București - Secția a II-a
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 14 lit. a)
și
c),
art. 26 lit. d)
și ale
art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Marius Vicențiu Coltuc într-un litigiu având ca obiect refuzul de soluționare a unei cereri, precum și anularea unei decizii a Baroului București.
6.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prevederile
art. 14 lit. a)
și
c) din Legea nr. 51/1995
sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât nu se poate determina în mod obiectiv care sunt acele situații în care nu se face aplicarea
art. 14 lit. a) , ci a
art. 14 lit. c) . Normele cu caracter de trimitere prevăzute de
art. 26 lit. d)
și
art. 27 lit. b)
din aceeași lege prevăd sancțiuni diferite pentru aceeași situație de fapt, lăsând loc arbitrarului autorității care a aplicat sancțiunea.
7.
De asemenea, se arată că după admiterea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 , prin
Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 ,
art. 14 lit. a) , în forma sa actuală, vine în contradicție cu prevederile
art. 14 lit. c) din Legea nr. 51/1995 , care stabilesc un caz de nedemnitate care operează pe o perioadă limitată în timp, respectiv a interdicției de a exercita profesia.
8.
În atare situație, sunt încălcate prevederile
art. 16 alin. (1)
și
(2) din Constituție , care garantează egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări, ceea ce înseamnă că norma juridică cuprinsă într-o lege se va aplica în aceeași manieră oricăror cetățeni aflați în aceeași situație juridică. O astfel de posibilitate însă este exclusă atunci când legea este lipsită de claritate, previzibilitate și accesibilitate. În lipsa unor norme clare și precise cu privire la cazurile de încetare și la cele de suspendare a calității de avocat, pe care avocatul trebuie să le cunoască, astfel încât să își ordoneze conduita, decizia de încetare a calității de avocat este abuzivă, arbitrară și încalcă dreptul la exercitarea profesiei, garantat de
art. 41 alin. (1) din Constituție .
9.
Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este parțial inadmisibilă (pentru sintagma declarată neconstituțională prin
Decizia Curții Constituționale nr. 225 din 4 aprilie 2017 ) și neîntemeiată în ceea ce privește restul dispozițiilor.
10.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
11.
Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta reiterează considerentele
Deciziei Curții Constituționale nr. 592 din 8 octombrie 2019
în privința prevederilor
art. 14 lit. a)
și ale
art. 27 lit. d) din Legea nr. 51/1995 .
12.
Cu privire la dispozițiile
art. 26 lit. d)
și ale
art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995 , Guvernul apreciază, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că, ori de câte ori consideră a fi oportun, în funcție de materia normată, legiuitorul poate conferi condamnării penale efecte juridice care excedează sancțiunea penală reglementând decăderi, interdicții sau incapacități ce rezultă din condamnare. Aceste consecințe extrapenale care derivă din condamnare operează în condițiile și termenele stabilite de lege. Prin conținutul lor normativ, textele de lege criticate nu conțin vicii de neconstituționalitate, ci doar reglementează situațiile în care calitatea de avocat încetează sau este suspendată.
13.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, concluziile scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
14.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10
și
29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile
art. 14 lit. a)
și
c),
art. 26 lit. d)
și ale
art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, care au următorul conținut:
–
Articolul 14
lit. a)
și
c):
Este nedemn de a fi avocat:
a)
cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate [de natură să aducă atingere prestigiului profesiei]; […]
c)
cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
–
Articolul 26
lit. d) : „Calitatea de avocat încetează: [...] d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.“;
–
Articolul 27
lit. b) : „Calitatea de avocat este suspendată: [...] pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;“.
16.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale
art. 16 alin. (1)
privind egalitatea în fața legii și ale
art. 41 alin. (1)
privind dreptul la muncă. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, se poate deduce în mod rezonabil că autorul a înțeles să invoce și prevederile constituționale ale
art. 1 alin. (5) , în componenta privind calitatea legii, precum și ale
art. 147 alin. (4)
privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale.
17.
Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale criticate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra unora dintre acestea, prin raportare la critici similare. Astfel, prin
Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995
și a respins ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate dispozițiilor
art. 26 lit. d)
din aceeași lege.
18.
Pentru a ajunge la această soluție, Curtea a observat că asupra acestui text s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma finală „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ din cuprinsul dispozițiilor
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995
este neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor
art. 1 alin. (5)
din Legea fundamentală, deoarece nu determină criteriile care să conducă la o evaluare obiectivă și lipsită de arbitrariu a acelor infracțiuni „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“. Prin
Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022 , Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul nu a intervenit timp de 5 ani pentru a armoniza dispozițiile
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995
cu considerentele din
Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 , iar conținutul normativ al
art. 14 lit. a)
din legea menționată, rămas în vigoare după încetarea efectelor juridice a sintagmei constatate ca fiind neconstituțională, era următorul: „Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate“. Consecința pasivității legiuitorului a condus la situații excesive în practică, deoarece, în baza acestui text, urmau să fie excluși din profesie, în mod nediferențiat, toți avocații care au fost condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate. Or, nu aceasta a fost rațiunea admiterii pronunțate prin
Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 , ci absența unor criterii clare și previzibile în lege pentru determinarea obiectivă a acelor infracțiuni și circumstanțe care atrag nedemnitatea profesiei de avocat. Prin urmare, prin
Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022 , Curtea a stabilit că soluția legislativă rezultată ca urmare a pasivității legiuitorului a condus la rezultate mai drastice decât cele produse potrivit normei inițial în vigoare și a constatat neconstituționalitatea întregului text cuprins la
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 , reiterând obligația legiuitorului ca, pentru restabilirea stării de constituționalitate, să clarifice și să detalieze prevederile
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 , în spiritul celor precizate în
Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 , și anume să fixeze cu exactitate natura/categoriile de infracțiuni a căror săvârșire determină pierderea calității de avocat.
19.
Având în vedere că, potrivit
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , „nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“ și ținând cont de faptul că
Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022 , mai sus menționată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995
a devenit inadmisibilă.
20.
În ceea ce privește
art. 26 lit. d) din Legea nr. 51/1995 , potrivit căruia „calitatea de avocat încetează: [...] dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii“, criticat, de asemenea, în cauza de față, se mențin aprecierile Curții Constituționale reținute prin
Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017
(paragraful 27), în sensul că, fiind o normă de trimitere, textul trebuie privit prin prisma efectelor constatării neconstituționalității prevederilor
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995
și că, prin conținutul său normativ, textul de lege criticat nu conține niciun viciu de neconstituționalitate, ci doar reglementează una dintre situațiile în care încetează calitatea de avocat.
21.
De asemenea, aceleași considerente se impun și în privința
art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995 , potrivit căruia „calitatea de avocat este suspendată: [...] pe perioada interdicției de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară“, în sensul că trebuie privit prin prisma efectelor constatării neconstituționalității prevederilor
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995
și că, prin conținutul său normativ, textul de lege criticat nu conține niciun viciu de neconstituționalitate, ci doar reglementează una dintre situațiile în care este suspendată calitatea de avocat.
22.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Marius Vicențiu Coltuc în Dosarul nr. 24.535/3/2020 al Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
2.
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile
art. 14 lit. c) , ale
art. 26 lit. d)
și ale
art. 27 lit. b) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 septembrie 2022.
PREȘEDINTE CRISTIAN DELIORGA Magistrat-asistent, Fabian Niculae
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.