Decizia nr. 470/2022

În cursul urmăririi penale acțiunea penală se stinge prin clasare sau prin renunțare la urmărirea penală, în condițiile prevăzute de lege.

În cursul judecății acțiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal.

Dacă nu s-au formulat cereri și excepții în termenele prevăzute la art. 344 alin. (2) și (3) și nici nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea acestor termene, judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, prin încheiere, care se comunică de îndată acestora.

Dacă respinge cererile și excepțiile invocate ori ridicate din oficiu, în condițiile art. 345 alin. (1) și (2), prin aceeași încheiere judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății.

Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:

a)

rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății;

b)

a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;

c)

procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții.

În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularități ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancționat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății.

(4^1)

În cazurile prevăzute la alin. (3) lit. a) și c) și la alin. (4), judecătorul de cameră preliminară se pronunță prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea părților și a persoanei vătămate și cu participarea procurorului. Încheierea se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate.

(4^2)

În cazul prevăzut la alin. (3) lit. b), restituirea cauzei la procuror se dispune prin încheierea prevăzută la art. 345 alin. (2).

Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.

Dacă apreciază că instanța sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit art. 50 și 51, care se aplică în mod corespunzător.

Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecății exercită funcția de judecată în cauză.

11.

Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale

art. 1 alin. (5)

cu privire la calitatea legii, ale

art. 11 alin. (1)

referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale

art. 16 alin. (1)

cu privire la egalitatea în drepturi, ale

art. 20

cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale

art. 21 alin. (3)

privind dreptul la un proces echitabil, precum și prevederilor

art. 6 paragraful 1 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu privire la dreptul la un proces echitabil.

12.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, deși autoarea acesteia invocă, cu titlu general, cauzele care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale prevăzute la

art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală , dintre acestea cea incidentă și pusă în discuție în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate este intervenirea prescripției răspunderii penale, prevăzută la

art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală .

13.

Problema de neconstituționalitate astfel invocată a făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens,

Decizia nr. 520 din 24 septembrie 2019 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 22 ianuarie 2020, prin care a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.

14.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că, într-adevăr, potrivit dispozițiilor

art. 17 alin. (2) din Codul de procedură penală , coroborate cu cele ale

art. 342 ș i următoarele din același cod, ce reglementează procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară nu are posibilitatea de a pronunța o soluție de stingere a acțiunii penale, pentru vreunul dintre motivele prevăzute la

art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală , în speță, pentru intervenirea prescripției răspunderii penale. Pentru acest motiv, în ipoteza anterior arătată, judecătorul de cameră preliminară este obligat să recurgă la un artificiu procedural, mai exact la începerea judecății, pentru a putea constatata că, în privința anumitor fapte din cuprinsul rechizitoriului, s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

15.

În aceste condiții, Curtea a reținut că autorul excepției de neconstituționalitate critică omisiunea legislativă referitoare la inexistența unei soluții de încetare a procesului penal în cursul derulării procedurii de cameră preliminară, atunci când în cauza dedusă judecății intervine una dintre situațiile prevăzute la

art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală . Or, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Pentru aceste considerente, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate invocată este inadmisibilă.

16.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudența anterior invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

17.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , al

art. 1-3,

al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 17,

ale

art. 342

și ale

art. 346 din Codul de procedură penală , excepție ridicată de Porsztner Sarolta Melinda în Dosarul nr. 3.883/111/2017/a1 al Curții de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2022.