Decizia nr. 459/2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, în ansamblu, precum și a dispozițiilor art. V din această ordonanță de urgență, în special
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 92/2018 15 octombrie 2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției
Marian Enache
- președinte
Mihaela Ciochină
- judecător
Cristian Deliorga
- judecător
Dimitrie-Bogdan Licu
- judecător
Laura-Iuliana Scântei
- judecător
Gheorghe Stan
- judecător
Varga Attila
- judecător
Patricia-Marilena Ionea
- magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.
1.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Excepția a fost ridicată de Daniela Boricean, Daniela Elena Urs, Alina Nicoleta Mioc și Petrina Moș în Dosarul nr. 4.964/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.266D/2019.
2.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
3.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.847D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , în ansamblu, și ale
art. V
din această ordonanță de urgență, în special. Excepția a fost ridicată de Claudia Rohnean în Dosarul nr. 1.729/111/2019 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă.
4.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
5.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.858D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 . Excepția a fost ridicată de Florentin Ramon Geanâm în Dosarul nr. 590/101/2019 al Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
6.
La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.
7.
Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.847D/2019 și nr. 2.858D/2019 la Dosarul nr. 2.266D/2019, care a fost primul înregistrat.
8.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând, în acest sens,
Decizia Curții Constituționale nr. 713 din 2 noiembrie 2021 . Apreciază că nu este afectat regimul unor instituții fundamentale ale statului.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
9.
Prin Încheierea din 15 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.964/105/2018, Tribunalul Prahova - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Excepția a fost ridicată de Daniela Boricean, Daniela Elena Urs, Alina Nicoleta Mioc și Petrina Moș.
10.
Prin Încheierea din 1 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.729/111/2019, Tribunalul Bihor - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, în ansamblu, și ale
art. V
din această ordonanță de urgență, în special. Excepția a fost ridicată de Claudia Rohnean.
11.
Prin Încheierea din 15 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 590/101/2019, Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției. Excepția a fost ridicată de Florentin Ramon Geanâm.
12.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 1 alin. (5)
și ale
art. 115 alin. (4) , deoarece, din analiza preambulului
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , nu reiese cu claritate, într-o manieră cuantificabilă, îndeplinirea tuturor condițiilor instituite de
Constituție
pentru emiterea ordonanțelor de urgență ale Guvernului, și anume: existența unei situații extraordinare; reglementarea să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. La aceste condiții prevăzute de
Constituție
se adaugă și condiția cerută de
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative referitoare la existența unor „situații temeinic justificate“. În acest sens, invocă
deciziile Curții Constituționale nr. 255 din 11 mai 2005 ,
nr. 258 din 14 martie 2006
și
nr. 421 din 9 mai 2007 .
13.
Arată că cele invocate în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
nu motivează cele patru condiții enumerate mai sus în ceea ce privește soluția legislativă de la
art. V
referitor la pensia de serviciu pentru magistrații cu o vechime în funcție între 20 și 25 de ani. Astfel, referitor la așazisul impact major asupra funcționării instanțelor, Guvernul nu a efectuat niciun studiu de impact privind numărul de magistrați care ar îndeplini condițiile de pensionare și câți dintre aceștia ar pleca efectiv din sistem, mulțumindu-se doar să preia
exprimarea folosită de Comisia de la Veneția legată de potențialul impact, dar fără să o explice. Mai mult, propunerea legislativă a venit chiar din partea Consiliului Superior al Magistraturii (denumit în continuare CSM), care a declarat public că nu a solicitat Guvernului revizuirea sau amânarea acestei măsuri. Or, singura instituție abilitată în domeniul recrutării magistraților, al evaluării, al formării și al organizării examenelor este CSM, conform atribuțiilor sale prevăzute de
privind Consiliul Superior al Magistraturii, acesta fiind, prin urmare, singura instituție competentă să se pronunțe asupra potențialului impact negativ al noii dispoziții privind pensionarea anticipată.
14.
Pe de altă parte, în lipsa studiului de impact, era necesar ca dispoziția legală referitoare la pensionare să fie lăsată în vigoare o perioadă de timp și numai în situația în care sistemul s-ar fi confruntat cu mai multe cereri de pensionare ale magistraților decât în mod obișnuit și CSM nu ar fi avut capacitatea necesară pentru a acoperi lipsa de personal, s-ar fi putut considera îndeplinite aceste condiții.
15.
În preambulul ordonanței de urgență criticate s-a mai arătat că schema de pensionare nou-introdusă nu afectează negativ sistemul decât dacă este corelată cu celelalte două măsuri propuse prin
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv creșterea vechimii pentru promovare și creșterea perioadei de formare profesională. Or, voința Parlamentului a fost de introducere a tuturor acestor măsuri, iar, de la momentul adoptării
și până la adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , nu au intervenit aspecte noi, necunoscute de Parlament, care să justifice intervenția Guvernului prin intermediul unei ordonanțe de urgență. Pe de altă parte, cele două măsuri introduse prin
nu pot afecta sistemul prin reducerea numărului de magistrați în funcție, întrucât dispoziția referitoare la creșterea perioadei de formare în cadrul Institutului Național al Magistraturii se aplică doar în anul școlar 2019-2020 (potrivit
art. 112 din Legea nr. 303/2004 , introdus prin
Legea nr. 242/2018 ), ceea ce înseamnă că promoțiile Institutului Național al Magistraturii din anii 2018, 2019 și 2020, adică cel puțin 300 de auditori de justiție, vor fi repartizate la instanțe și parchete, asigurând ocuparea unui număr semnificativ de posturi. În egală măsură, creșterea vechimii pentru promovare nu poate avea vreun efect atât timp cât în sistem există foarte mulți magistrați care dețin gradul superior, deși funcționează la instanțele inferioare. În același timp,
art. 110 din Legea nr. 303/2004 , introdus prin
Legea nr. 242/2018 , prevede că „Judecătorii și procurorii care au dobândit un grad profesional superior ca urmare a concursului de promovare până la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi transferați la instanțele și parchetele superioare“. La aceste argumente se adaugă și faptul că prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
au fost amânate unele dispoziții legale referitoare la compunerea completurilor de judecată în apel (3 judecători) până la 1 ianuarie 2020. Pe de altă parte, este evident că CSM nu poate lua măsuri de acoperire a posturilor libere în urma pensionării anticipate câtă vreme aceste locuri nu sunt încă libere.
16.
Referitor la invocarea, în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , a opiniei preliminare a Comisiei de la Veneția, se susține că aceasta nu poate fi considerată o stare excepțională, urgentă, de natură a justifica legiferarea printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, atâta vreme cât această opinie fusese emisă încă din luna iulie 2018, când procesul de adoptare a
nu era finalizat. La pct. 148 din Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția se arată că „în următorii patru ani nu vor mai fi noi judecători sau procurori admiși în profesie pe calea INM“. Or, se susține că această apreciere este eronată, întrucât în cuprinsul
se arată că această dispoziție este aplicabilă începând cu anul școlar 2019-2020, ceea ce înseamnă că abia după cei 4 ani își va produce efectele, dată până la care sistemul se va stabiliza deja din punctul de vedere al pensionărilor anticipate.
17.
Pe de altă parte, această opinie nu are nici caracter obligatoriu, fiind emisă și cu titlu preliminar, dar și sub rezerva potențialului impact asupra sistemului. Or, Guvernul nu a stabilit caracterul cert al acestui impact.
18.
În concluzie, urgența reglementării nu este justificată prin simpla afirmație privind pensionarea masivă, câtă vreme sistemul nu s-a confruntat efectiv cu această problemă, urgența devenind actuală numai după punerea în plată a deciziilor de pensionare, știut fiind că foarte mulți magistrați cu o vechime de peste 25 de ani sunt încă în funcție. În egală măsură, nu este îndeplinită nici cealaltă condiție care justifică adoptarea unei ordonanțe de urgență, respectiv existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, și nici condiția existenței unei situații temeinic justificate, impusă de
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
19.
În continuare, autorii excepției susțin că dispozițiile criticate contravin prevederilor
art. 1 alin. (5) din Constituție
și din perspectiva nerespectării
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 . În acest sens, arată că prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
s-a dispus amânarea intrării în vigoare a art. V din Legea nr. 242/2018. În același timp,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a fost publicată între momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
și momentul intrării acesteia în vigoare. Rezultă că la adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
nu s-au avut în vedere dispozițiile
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 . Prin amânarea intrării în vigoare se produce de fapt o suspendare a actului normativ (art. V din Legea nr. 242/2018). Potrivit
art. 58 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 , suspendarea reprezintă un eveniment legislativ, iar
art. 66 din Legea nr. 24/2000
obligă legiuitorul derivat să prevadă data de început și data de sfârșit a evenimentului legislativ. Or,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
cuprinde doar data de sfârșit (1 ianuarie 2020). Pentru claritate, întrucât noțiunile de amânare și suspendare sunt identice,
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
ar fi trebuit să prevadă expres dacă amânarea se face începând cu data intrării în vigoare a acesteia sau cu o dată ulterioară. Nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii. De asemenea, a fost încălcat principiul supremației legilor, consacrat de
art. 1 alin. (5) din Constituție .
20.
Totodată, autorii excepției susțin că sunt încălcate prevederile
art. 115 alin. (5) din Constituție
și ale
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , întrucât din cuprinsul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
nu rezultă că ar fi îndeplinite cumulativ condițiile pentru intrarea sa în vigoare, respectiv depunerea sa prealabilă spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă de a fi sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Nerezultând aceasta din însuși corpul ordonanței de urgență, cei vizați nu pot cunoaște cu claritate dacă actul normativ este sau nu în vigoare.
21.
Arată și că sunt încălcate prevederile
art. 61 alin. (1) din Constituție
privind rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, deoarece, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, Guvernul nu poate în mod fățiș să se opună unei legi deja adoptate de Parlament, sens în care se invocă, în esență,
deciziile Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 ,
nr. 842 din 2 iunie 2009 ,
nr. 984
și
nr. 989 din 30 iunie 2009 .
22.
Totodată, susțin că sunt încălcate prevederile
art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție , deoarece nu a existat avizul CSM, aviz obligatoriu atunci când este vorba despre proiecte de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. Acest aviz era cu atât mai necesar cu cât proiectul de act normativ nu a fost însoțit de un studiu de impact recomandat de către Comisia de la Veneția în raportul preliminar la pct. 155, studiu de impact în care rolul primordial l-ar fi avut CSM, acesta având date despre structura de personal a instanțelor și a parchetelor și cunoscând nevoile actuale și viitoare ale sistemului. În acest sens se invocă
Decizia Curții Constituționale nr. 901 din 17 iunie 2009 . Se mai arată că, deși la data de 12 octombrie 2018, un proiect al ordonanței de urgență a fost trimis către CSM, acest aviz a fost solicitat doar formal, întrucât era o zi de vineri, iar ședința de Guvern fiind stabilită pentru luni, 15 octombrie 2018, ora 9.00, era previzibil faptul că CSM nu se putea întruni în mod legal, nefiind lăsat un termen rezonabil pentru dezbaterea proiectului în plenul CSM.
23.
De asemenea, autorii excepției arată că prevederile criticate încalcă atât dispozițiile
art. 115 alin. (6) din Constituție , deoarece ordonanțele de urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de
Constituție , cât și dispozițiile
art. 1 alin. (5) din Constituție , potrivit cărora, în România, respectarea
Constituției , a supremației sale și a legilor este obligatorie.
24.
Totodată, susțin că se încalcă prevederile
art. 124 alin. (3)
și ale
art. 125 din Constituție . Astfel, prin adoptarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
este afectat dreptul la pensie, prevăzut de
art. 47 alin. (2) din Constituție , dar și regimul instituțiilor fundamentale - autoritatea judecătorească, dreptul la pensie fiind strâns legat de cariera magistratului, de independența justiției, dar și de funcționarea autorității judecătorești. Invocă în acest sens
Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 . Mai arată că dreptul la pensie al magistraților este recunoscut ca o componentă a independenței justiției, astfel că Guvernul nu poate legifera în acest domeniu pe calea ordonanței de urgență. Invocă în acest sens
deciziile Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010
și
nr. 262 din 5 mai 2016 .
25.
În final, autorii excepției susțin că
Legea fundamentală
recunoaște rolul instanțelor judecătorești de instituții fundamentale ale statului, iar statutul judecătorilor are o reglementare expresă în
art. 125 din Constituție , prin urmare, dreptul la pensia anticipată a magistraților nu poate face obiectul reglementării de către Guvern pe calea ordonanței de urgență.
26.
Tribunalul Prahova - Secția I civilă și Tribunalul Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Arată, în esență, că adoptarea
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
s-a efectuat cu respectarea
art. 115 alin. (4)
și
(6) din Constituție , întrucât în nota de fundamentare a ordonanței de urgență s-a reținut că modificările la
au făcut obiectul analizei Comisiei de la Veneția, iar la pct. 2 din această notă s-au făcut referiri în concret la dispozițiile
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 , astfel cum au fost modificate prin
Legea nr. 242/2018 , arătându-se că, în mod previzibil, dispoziția arătată va avea ca efect, pe termen scurt, pensionarea unui număr important de judecători și procurori, situație cu un impact major asupra bunei funcționări a instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, respectării principiului judecării cauzelor întrun termen rezonabil, cu atât mai mult cu cât noua lege reglementează concomitent și creșterea substanțială a perioadei de formare pentru intrarea în magistratură. Impactul acestor prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în opinia preliminară a Comisiei de la Veneția, care subliniază că noua schemă de pensionare anticipată pentru judecători și procurori permite pensionarea chiar și între 20 și 25 de ani vechime, recomandându-se renunțarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi certificat faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului. Pentru a reduce impactul cumulat al acestor reglementări asupra eficienței sistemului judiciar se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată reglementat la
art. 82 alin. (3)
din lege. De asemenea, din chiar motivele expuse anterior rezultă situația extraordinară și situația temeinic justificată care au condus la amânarea aplicării dispoziției legale ce permitea pensionarea anticipată a magistraților, respectiv preîntâmpinarea unui impact advers asupra funcționării sistemului judiciar.
27.
Referitor la susținerile în sensul că nu a fost solicitat avizul CSM, se arată că acest aviz a fost solicitat.
28.
Cât privește încălcarea
art. 58 din Legea nr. 24/2000 , apreciază că această dispoziție nu a fost încălcată. În acest sens, instanțele de judecată arată că dispozițiile
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004
nu și-au produs efectele, întrucât la aceeași dată la care intra în vigoare
intrau în vigoare și dispozițiile
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , care au amânat aplicarea
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 , referitoare la pensionarea anticipată a magistraților.
29.
În ceea ce privește susținerea în sensul că prin adoptarea
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
este afectat dreptul la pensie prevăzut de
art. 47 alin. (2) din Constituție , arată că prin amânarea aplicării dispozițiilor
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004
nu este afectat dreptul la pensie, întrucât acest drept fundamental există și este recunoscut de legiuitor, însă aplicarea concretă a dreptului la pensionarea anticipată a magistraților a fost amânată.
30.
Tribunalul Bihor - Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, fiind încălcate prevederile
art. 115 alin. (6) din Constituție , raportat la
art. 131
și
132
din același act normativ, din perspectiva afectării unei instituții fundamentale a statului. De asemenea, consideră că este încălcat și
art. 115 alin. (4) din Constituție , întrucât elementele din preambul nu sunt de natură a justifica urgența, în contextul în care modificările propuse puteau fi inserate în timpul procedurii legislative parlamentare, dar și încălcarea
art. 61 alin. (1) din Constituție , motivat de faptul că Guvernul nu poate adopta o ordonanță de urgență pentru a contracara o măsură legislativă tocmai adoptată de Parlament.
31.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
32.
Avocatul Poporului, în punctul de vedere exprimat în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.847D/2019, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că justificarea de către Guvern a adoptării ordonanței de
urgență criticate are în vedere faptul că acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, a eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate, noua lege reglementând concomitent și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată. În plus, potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a
privind statutul judecătorilor și procurorilor,
privind organizarea judiciară și
privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), recomandându-se renunțarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului. Prin urmare, în vederea evitării unei grave atingeri aduse funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate, se impune adoptarea unei soluții imediate. Astfel, este îndeplinită existența cumulativă a două elemente: urgența reglementării în situații care impun luarea unor soluții imediate și evitarea unei grave atingeri aduse interesului public. Ca atare, este subliniat clar și neechivoc interesul public ce este lezat, și anume faptul că neadoptarea măsurilor propuse prin ordonanța de urgență ar genera un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor. Așadar, situația avută în vedere de Guvern poate fi calificată ca fiind una extraordinară, astfel încât, în consecință, se poate susține existența unei urgențe în adoptarea reglementării criticate.
33.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției , precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
34.
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor
art. 146 lit. d) din Constituție , precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2 ,
3 ,
10 ,
29 ,
32
și
33 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
35.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, în ansamblu, precum și dispozițiile
art. V
din această ordonanță de urgență, în special. Dispozițiile
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
aveau, la data sesizării, următorul conținut: „Prevederile
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu referire la
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.“ Prin
articolul unic pct. 1 din Legea nr. 239/2019
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1024 din 19 decembrie 2019, textul
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a fost modificat, prelungindu-se termenul de intrare în vigoare a dispozițiilor
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018
până la 1 ianuarie 2022, astfel: „Prevederile
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu referire la
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2022.“
36.
Curtea observă că prevederile criticate din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
fac referire la
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018
numai în ceea ce privește dispozițiile
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 .
37.
Curtea reține că prevederile
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, care fac trimitere la
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 , aveau, la data sesizării Curții Constituționale, următorul conținut: „(3) De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în aceste funcții.“
38.
Ulterior sesizării Curții Constituționale a intrat în vigoare
privind modificarea
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și privind abrogarea
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 16 aprilie 2021, care prevede la art. I următoarele: „Prevederile
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018
pentru modificarea și completarea
privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă la data de 1 ianuarie 2022.“
Articolul II
prevede că „ Articolul V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 239/2019 , se abrogă la data de 1 ianuarie 2022“, iar
art. III
din aceeași lege prevede că „Dispozițiile
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în forma anterioară modificării prin
Legea nr. 242/2018
rămân în vigoare și după data încetării efectelor
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, aprobată cu modificări prin
39.
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în
art. 1 alin. (3)
privind statul român,
art. 1 alin. (4)
privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale,
art. 1 alin. (5)
privind obligația respectării
Constituției , a supremației sale și a legilor,
art. 21
privind accesul liber la justiție,
art. 47 alin. (2)
privind dreptul la
pensie,
art. 61 alin. (1)
privind rolul Parlamentului,
art. 73 alin. (3) lit. l)
privind reglementarea numai prin lege organică a instanțelor judecătorești,
art. 115 alin. (1)
și
(4)-(6)
privind delegarea legislativă și condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului,
art. 124 alin. (3)
privind principiul independenței judecătorilor,
art. 125
privind statutul judecătorilor,
art. 129
privind folosirea căilor de atac și
art. 132
privind statutul procurorilor.
40.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
au mai fost supuse anterior controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, constatându-se constituționalitatea acestora. Astfel, prin
Decizia nr. 713 din 2 noiembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 februarie 2022, și
Decizia nr. 803 din 7 decembrie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 194 din 28 februarie 2022, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă raportate la încălcarea art. 1 alin. (5) și a
art. 115 alin. (4) din Constituție , a reținut că, în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și urgența reglementării
art. V
din aceasta sunt justificate de Guvern prin următoarele argumente: acest sistem de pensionare anticipată va avea un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, asupra eficienței și calității actului de justiție, generând riscul de scădere substanțială a numărului magistraților în activitate, noua lege reglementând concomitent și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete, motiv pentru care se impune amânarea aplicării acestui sistem de pensionare anticipată; potențialul impact al acestei prevederi legale asupra resurselor umane existente la nivelul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea a fost reliefat și în Opinia preliminară privind proiectul de modificare a
privind statutul judecătorilor și procurorilor,
privind organizarea judiciară și
privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția), recomandându-se renunțarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului. Având în vedere acestea, Curtea a apreciat că potențialul impact al pensionării anticipate a magistraților [cu 5 ani mai devreme față de norma generală privind pensionarea magistraților cuprinsă în
art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 ] constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu putea fi amânată, în condițiile în care generează riscul îngreunării sau chiar al blocării activității instanțelor de judecată și a parchetelor și, implicit, a actului de justiție. Aceasta cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, schemele de personal ale instanțelor judecătorești sunt subdimensionate (așa cum se precizează în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 ), iar, pe de altă parte, odată cu introducerea posibilității de pensionare anticipată, prin
Legea nr. 242/2018 , se prevăzuse și creșterea perioadei de formare pentru intrarea în magistratură, precum și a vechimii necesare pentru promovarea la instanțe și parchete.
41.
Totodată, Curtea a arătat că, deși nu a fost întocmit de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) un studiu de impact al acestei măsuri legislative, riscul generat de posibilitatea pensionării anticipate a magistraților este independent de voința Guvernului și pune în pericol un interes public, cel al realizării unui act de justiție eficient și calitativ.
42.
În ceea ce privește invocarea în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a Opiniei preliminare privind proiectul de modificare a
privind statutul judecătorilor și procurorilor,
privind organizarea judiciară și
privind Consiliul Superior al Magistraturii a Comisiei de la Veneția, prin care se recomandă renunțarea la schema de pensionare anticipată dacă nu poate fi stabilit în mod cert faptul că aceasta nu va avea niciun impact advers asupra funcționării sistemului, Curtea a observat că Guvernul doar invocă această opinie pentru a sublinia potențialul impact negativ pe care îl are pensionarea anticipată. Astfel, așa cum reiese din preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , nu opinia sus-menționată constituie situația extraordinară care a condus la emiterea acestui act normativ, ci potențialul impact negativ asupra activității justiției, astfel că susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.
43.
Cât privește urgența reglementării, Curtea a reținut că urgența reglementării criticate a fost motivată în cuprinsul preambulului
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
ca fiind determinată de iminenta intrare în vigoare a măsurii legislative a pensionării anticipate a magistraților ( art. I pct. 142 din Legea nr. 242/201 8 urma să intre în vigoare la 18 octombrie 2018), ceea ce ar fi putut să aibă un impact major asupra funcționării instanțelor judecătorești și a parchetelor, precum și asupra eficienței și calității actului de justiție. Așadar, măsura legislativă criticată a fost adoptată pentru a preîntâmpina îngreunarea sau chiar blocarea activității instanțelor de judecată și a parchetelor și, implicit, a actului de justiție, urgența reglementării fiind motivată corespunzător în preambulul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 .
44.
Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor
art. 1 alin. (5) din Constituție
din perspectiva nerespectării
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea a reținut că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a fost publicată la 16 octombrie 2018, între momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
(15 octombrie 2018) și momentul intrării acesteia în vigoare (18 octombrie 2018). Această succesiune cronologică a actelor normative nu contravine prevederilor
art. 1 alin. (5) din Constituție , prin raportare la
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000
(potrivit cărora „actele normative de importanță și complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă și în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiția ca intervențiile propuse să intre în vigoare la aceeași dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ“), deoarece
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
nu modifică, nu completează și nu abrogă
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 , ci are o existență de sine stătătoare, prin care se reglementează amânarea intrării în vigoare a acestuia.
45.
De asemenea, Curtea a reținut că nu sunt incidente nici prevederile
art. 58 alin. (1) din Legea nr. 24/2000
(potrivit cărora „După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea, abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea“), pentru că
Legea nr. 242/2018
nu era în vigoare la momentul intrării în vigoare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , ci a intrat în vigoare după 2 zile, la 18 octombrie 2018.
46.
Totodată, Curtea a arătat că susținerea potrivit căreia
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
ar fi trebuit să prevadă expres dacă amânarea se face începând cu data intrării în vigoare a acesteia sau cu o dată ulterioară este neîntemeiată, de vreme ce
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a prevăzut că dispozițiile
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 , cu
referire la
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 , intră în vigoare la o dată ulterioară, și anume la 1 ianuarie 2020.
47.
Având în vedere toate acestea, Curtea a constatat că, în cazul emiterii
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute de
și, astfel, nu a fost încălcat principiul respectării
Constituției , a supremației sale și a legilor, consacrat de
art. 1 alin. (5) din Constituție .
48.
Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor
art. 115 alin. (5) din Constituție
și ale
art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 , Curtea, analizând fișa legislativă a proiectului de lege pentru aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , a observat că aceasta a fost adoptată în ședința de Guvern din 15 octombrie 2018, iar proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Camerei Deputaților, pentru dezbatere, cu Adresa nr. E189 din 16 octombrie 2021.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 16 octombrie 2018. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât nu poate fi reținută critica privind încălcarea
art. 115 alin. (5) din Constituție .
49.
Cât privește critica raportată la încălcarea dispozițiilor
art. 61 alin. (1) din Constituție , Curtea a constatat că, având în vedere aceste prevederi constituționale, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, astfel că Parlamentul poate adopta orice soluție legislativă pe care o consideră oportună și necesară, în limitele impuse de
Constituție , iar Guvernul poate emite în baza
art. 115 alin. (4) din Constituție
o ordonanță de urgență, tot în limitele impuse de
Constituție , act normativ care își urmează cursul dezbaterii în Parlament, în temeiul
art. 115 alin. (5)
și
(7) din Legea fundamentală .
50.
Referitor la susținerea potrivit căreia, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, Guvernul nu poate în mod fățiș să se opună unei legi deja adoptate de Parlament, Curtea a reținut că aceasta nu poate fi primită, deoarece, în speță, prin
Legea nr. 239/2019 , Parlamentul a aprobat
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , chiar prelungind termenul de intrare în vigoare a
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 , cu referire la
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 , la 1 ianuarie 2022, iar, ulterior, Parlamentul a adoptat
Legea nr. 86/2021 , prin care dispozițiile
art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 , cu referire la
art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 , sunt abrogate începând cu data de 1 ianuarie 2022.
51.
Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă vizând lipsa avizului CSM, Curtea, analizând nota de fundamentare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
(secțiunea a 6-a pct. 5), a constatat că Guvernul a solicitat avizul CSM. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deși i s-a solicitat, nu și-a îndeplinit această atribuție constituie o înțelegere greșită a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul.
52.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă ale
art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 , Curtea a reținut că
art. 47 alin. (2) din Constituție
garantează dreptul la pensia bazată pe contributivitate, iar nu dreptul la o pensie de serviciu acordată după minimum 20 de ani vechime.
53.
Referitor la pretinsa încălcare a
art. 124 din Constituție
privind independența justiției, Curtea a constatat că dispozițiile criticate amână intrarea în vigoare a posibilității pensionării magistraților cu o vechime în magistratură de minimum 20 de ani, fără îndeplinirea vreunei alte condiții, ceea ce nu afectează statutul judecătorilor sau al procurorilor, consacrat la nivel constituțional de
art. 125
și
132 , și nici nu afectează instituții fundamentale ale statului, cum sunt instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea.
54.
Curtea a apreciat, de asemenea, că nu este încălcat nici
art. 115 alin. (6) din Constituție , având în vedere că din analiza criticilor de neconstituționalitate nu a fost reținută vreo afectare a regimului instituțiilor fundamentale ale statului ori afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale.
55.
Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile
deciziilor nr. 713 din 2 noiembrie 2021
și
nr. 803 din 7 decembrie 2021
își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
56.
Pentru considerentele expuse, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) , al
art. 29 ,
32
și
33 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela Boricean, Daniela Elena Urs, Alina Nicoleta Mioc și Petrina Moș în Dosarul nr. 4.964/105/2018 al Tribunalului Prahova - Secția I civilă, de Claudia Rohnean în Dosarul nr. 1.729/111/2019 al Tribunalului Bihor - Secția I civilă și de Florentin Ramon Geanâm în Dosarul nr. 590/101/2019 al Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018
pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, în ansamblu, precum și dispozițiile
art. V
din această ordonanță de urgență, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția I civilă, Tribunalului Bihor - Secția I civilă și Tribunalului Mehedinți - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 25 octombrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.