Decretul nr. 106/1975
privind colectarea, predarea, gospodărirea și valorificarea deșeurilor și a altor resurse secundare de materii prime și materiale
prezumat în vigoare
Dezvoltarea în ritmuri înalte a economiei naționale impune lărgirea bazei interne de materii prime, gospodărirea cu rigurozitate maxima a acestora și atragerea în circuitul economic într-o proporție cît mai mare a deșeurilor și a altor resurse secundare, în scopul economisirii materiilor prime și diminuării eforturilor legate de importul acestora.
Economia naționala dispune de importante cantități de deșeuri metalice feroase și neferoase, de produse chimice, materiale lemnoase, textile și pielarie, rezultate din procesele de producție, de halde, iazuri de decantare, namoluri și alte reziduuri cu conținut de substanțe utile, care, în prezent, sînt numai parțial valorificate. De asemenea, exista importante cantități de resurse secundare în resturile menajere rezultate din gospodăriile populației, în reziduurile stradale și altele de aceeași categorie, care pot fi valorificate într-o măsura mult mai mare.
Potențialul economic deosebit de important pe care îl reprezintă pentru economia naționala deșeurile și celelalte resurse secundare face necesară reglementarea unitară pe economie a tuturor activităților legate de colectarea, predarea, gospodărirea și valorificarea acestora, stabilirea obligațiilor și raspunderilor ce revin în acest domeniu tuturor unităților socialiste, fiecărui cetățean, de a contribui și pe aceasta cale la dezvoltarea economică-socială a tarii noastre.
În acest scop,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
*) Acest decret a devenit
Legea nr. 50/1975 .
Capitolul 1 Valorificarea deșeurilor și a altor resurse secundare în vederea largirii bazei interne de materii prime și materiale
Articolul 1
Din categoria deșeurilor și a altor resurse secundare fac parte resturile de materii prime și materiale, care rezultă din procesele tehnologice de prelucrare și chimizare sau care sînt conținute în apele reziduale, halde, iazuri miniere, namoluri și zguri, subprodusele pentru a căror valorificare sînt necesare prelucrari ulterioare, reziduurile stradale și uzinale, reperele, materialele și obiectele ce nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare, rezultate din casarea conform legii, a mijloacelor fixe și din alte resurse de acest gen susceptibile de a fi valorificate, precum și materialele și obiectele uzate de toate categoriile rezultate din gospodăriile individuale.
Articolul 2
În scopul largirii bazei interne de materii prime și materiale, unitățile economice și instituțiile de stat, precum și organizațiile cooperatiste și celelalte organizații obștești, sînt obligate să asigure stringerea, sortarea, depozitarea, gospodărirea, predarea și respectiv valorificarea deșeurilor și a altor resurse secundare rezultate din activitatea proprie, sa țină evidenta contabil-gestionara a acestora și sa predea, odată cu casarea bunurilor aflate în administrarea sau proprietatea lor, unităților specializate în colectarea deșeurilor, reperele, subansamblurile și materialele care nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare.
Se interzice distrugerea sau degradarea deșeurilor și a altor resurse secundare, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.
Unitățile economice vor adopta măsuri concrete pentru ca în fiecare întreprindere, secție, atelier sau loc de muncă să se instaureze un spirit de înaltă responsabilitate în gospodărirea economicoasa, cu eficienta sporită, a materiilor prime și materialelor, să se acorde o atenție deosebită colectării și valorificării tuturor deșeurilor și celorlalte resurse secundare.
Articolul 3
Cetățenii sînt obligați sa predea unităților de colectare materialele și obiectele uzate care nu mai sînt utilizate în gospodăriile individuale, sa depoziteze reziduurile menajere în locurile stabilite de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare și sa participe la acțiunile inițiate de organele de stat sau de organizațiile de masa și obștești în scopul colectării deșeurilor.
Uniunea Tineretului Comunist, celelalte organizații de masa și obștești au datoria de a cultiva în rindurile tineretului, ale tuturor cetățenilor patriei, spiritul de economie, grija pentru buna gospodărire a materiilor prime și materialelor, atitudinea necrutatoare împotriva risipei.
Articolul 4
Ministerele, celelalte organe centrale și organele locale ale administrației de stat, centralele, întreprinderile, organizațiile cooperatiste meșteșugărești și celelalte organizații obștești vor lua măsuri ca începînd cu anul 1976, sa introducă în fiecare unitate economică bilanțul anual al folosirii resurselor de materii prime și materiale puse la dispoziție, care să evidențieze cantitățile de materii prime și materiale introduse în procesele de fabricație și cele ce se regăsesc în produsele finite; pe aceasta cale, vor determina cantitatea și structura deșeurilor și a altor resurse secundare rezultate din procesul de producție, în conformitate cu tehnologiile adoptate și vor urmări valorificarea superioară a materiilor prime și diminuarea continua a pierderilor sub forma de deșeuri prin perfecționarea permanenta a tehnologiilor de fabricație.
Pe baza bilanțului anual al folosirii resurselor de materii prime și materiale, se vor fundamenta în planul fiecărei unități sau subunitati obligațiile și răspunderile ce îi revin în domeniul predării, colectării și valorificării deșeurilor și celorlalte resurse secundare și se vor stabili măsurile pentru aducerea la îndeplinire a acestora.
Articolul 5
La proiectarea noilor obiective de investiții, la dezvoltarea capacităților existente, precum și la asimilarea unor tehnologii și produse noi, la care din procesele, tehnologice rezultă deșeuri, subproduse pentru a căror valorificare sînt necesare prelucrari ulterioare sau alte resurse secundare, unitățile de proiectari vor stabili în studiile tehnico-economice volumul acestora, soluțiile tehnologice de valorificare, precum și cantitățile de materii prime și materiale ce urmează a fi astfel obținute.
Unitățile economice beneficiare, ministerele și celelalte organe de avizare a studiilor tehnico-economice răspund de verificarea modului de aplicare a prevederilor alineatului precedent.
Articolul 6
Răspunderea infaptuirii unitare a sarcinilor prevăzute în prezentul decret în domeniul valorificării deșeurilor și a altor resurse secundare revine ministerelor și celorlalte organe ale administrației de stat coordonatoare pe profil care își exercită aceasta funcție față de toate unitățile socialiste din subordinea organelor centrale sau locale de stat, precum și a organizațiilor cooperatiste și a celorlalte organizații obștești.
Nomenclatorul deșeurilor și al altor resurse secundare pentru care sînt organizate colectarea și valorificarea și al celor identificate pentru care vor trebui luate măsuri de organizare a colectării și valorificării lor, precum și ministerele și celelalte organe ale administrației de stat coordonatoare pe profil, sînt prevăzute în anexa la prezentul decret. Pe măsura identificarii altor resurse secundare de materii prime și materiale, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe și Comitetul de Stat al Planificarii vor completa acest nomenclator, cu consultarea ministerelor și celorlalte organe ale administrației de stat coordonatoare pe profil.
Articolul 7
În scopul asigurării unui grad superior de valorificare a potențialului de deșeuri și alte resurse secundare din economie și al creșterii participării acestora la dezvoltarea bazei interne de materii prime și materiale, ministerele și celelalte organe ale administrației de stat coordonatoare pe profil, împreună cu celelalte organe interesate, institutele de cercetare-proiectare, institutele de proiectare tehnologică, centralele și întreprinderile vor elabora și prezenta Consiliului de Miniștri programe de valorificare anuale și de perspectiva, pe fiecare categorie de deseu și resursa secundară.
La elaborarea studiilor și programelor de valorificare a deșeurilor și resurselor secundare se vor avea în vedere următoarele orientări principale:
a) în industria minereurilor feroase și neferoase se va urmări și recuperarea substanțelor utile insotitoare, cum sînt: fier, cupru, plumb, zinc, wolfram, argint, aur, seleniu, telur etc., concomitent cu reducerea pierderilor de metal în steril; de asemenea, se vor studia posibilitățile de trecere la extragerea mineralelor utile din iazuri, namoluri, halde cu continuturi mai ridicate de metal;
b) în industria carbunelui se va acționa în mod deosebit pentru diminuarea pierderilor de substanțe combustibile în haldele miniere, precum și pentru studierea unor tehnologii de valorificare a potențialului caloric al haldelor existente;
c) la substantele nemetalifere: calcar, caolin, barita, feldspati, creta, bentonita, talc etc., o atenție deosebită se va acorda valorificării complexe a acestora, gasirii unor soluții de utilizare a resturilor ce rezultă la prelucrare și creșterii extractiei conținutului util al acestor substanțe;
d) în industria metalurgica se vor stabili măsuri pentru utilizarea prafurilor, slamurilor și a altor resurse secundare care conțin metal, în procesele tehnologice de elaborare a fontei și otelului, la fabricile de aglomerare; se vor lua măsuri pentru recuperarea optima a elementelor de aliere din deșeurile metalice și de reducere a pierderilor prin oxidare; se vor asigura mijloacele necesare pentru prelucrarea deșeurilor metalice, îndeosebi pentru presarea și maruntirea acestora în scopul reducerii volumelor de transport și a spațiilor de depozitare; va crește ponderea valorificării fără retopire a deșeurilor metalice rezultate în procesele de prelucrare și îndeosebi a sutajelor, capetelor de laminate, straifurilor de tabla și altele asemenea, prin dirijarea în sectoarele ce le pot utiliza ca atare;
e) în domeniul metalelor neferoase se va urmări recuperarea integrală și extragerea separată a acestora din ansambluri, mașini și mecanisme, motoare electrice, instalații deteriorate și a celor rezultate cu ocazia reparațiilor și rebobinarilor, stabilindu-se măsuri de valorificare și prin reutilizarea ca atare a acestora;
f) la metalele prețioase se va urmări recuperarea integrală a marginilor, piliturilor, prafurilor și resturilor de topituri, rezultate din prelucrari, cît și a celor ce provin prin scoaterea din uz a aparatelor și utilajelor confectionate din metale prețioase aflate la unitățile socialiste;
g) în industria chimica se vor lua măsuri de creștere a gradului de valorificare a deșeurilor de cauciuc, de mase plastice, fire și fibre chimice, acid sulfuric rezidual, uleiuri minerale uzate, stabilindu-se noi tehnologii de valorificare superioară și complexa a acestora; se vor examina și stabili soluții pentru recuperarea conținutului util al unor gaze și ape reziduale;
h) industria materialelor de construcții trebuie să-și bazeze producția de lianti, materiale de zidărie, în cea mai mare măsura pe utilizarea ca adaos a zgurilor de furnal, a haldelor cu cenusi de termocentrala și a haldelor miniere, reducind pe aceasta cale consumul de muncă socială pentru exploatarea de materii prime noi;
i) în industria sticlei va crește procentul de utilizare a deșeurilor de sticlă, economisindu-se în acest fel combustibili și materii prime noi;
j) în industria lemnului se va mari în continuare ponderea deșeurilor din lemn și a lemnului de categorii inferioare destinat industrializarii, prin producerea de PAL și PFL, celuloza și semiceluloza, eliminindu-se etapizat utilizarea acestora prin ardere; de asemenea, se va avea în vedere selectarea deșeurilor lemnoase ce pot fi folosite de către cooperatie și industria locală la confecționarea produselor de dimensiuni mici și în special a celor de artizanat, obiecte de uz casnic etc.;
k) în industria hirtiei se va acorda o atenție deosebită creșterii utilizării hirtiei și cartoanelor rezultate din colectare, în totalul producției, reducîndu-se pe aceasta cale consumul de masa lemnoasă; totodată se va urmări obținerea de sortimente de hirtie și carton de calitate superioară pe bază de deșeuri;
l) în industria ușoară se va avea în vedere utilizarea mai buna a deșeurilor textile colectate, actionindu-se în sensul selectării tesaturilor în funcție de tipurile de fire și compozitia fibroasa; se vor asimila în țara utilajele de destramare și pentru celelalte faze ale procesului tehnologic care permit utilizarea în mai mare măsura a deșeurilor textile în producția de articole textile tesute și netesute. De asemenea, se vor studia soluții pentru valorificarea superioară a cantităților de piele, talpa și blana rezultate atît din colectarea din industrie, cît și de la populație;
m) în agricultura și industria alimentara se va urmări extragerea tuturor substanțelor valoroase din deșeurile animale și vegetale; se va acționa pentru accelerarea valorificării cojilor de semințe de floarea-soarelui și a ciocalailor de porumb pentru fabricarea furfurolului, eliminindu-se utilizarea acestora, ca și a altor deșeuri agricole, care pot fi utilizate direct ca materii prime sau prin prelucrare, drept combustibil.
Articolul 8
Studiile și programele în ceea ce privește colectarea și sortarea reziduurilor menajere, stradale și celor de aceeași categorie vor fi elaborate de către fiecare consiliu popular județean și al municipiului București, pentru zonele teritoriale respective.
În acest scop, consiliile populare județene și al municipiului București vor inventaria, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului decret, volumul reziduurilor menajere, stradale și celor de aceeași categorie, cu estimarea pe sorturi și calități a resurselor de care dispun principalele localități și fiecare județ.
Pe baza rezultatului inventarierii și stabilirii disponibilităților pe sorturi a reziduurilor menajere, stradale și celor de aceeași categorie, Ministerul Energiei Electrice și Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare împreună cu ministerele economice și institutele de specialitate vor elabora și prezenta, pînă la finele anului 1976, studiul tehnico-economic pentru trecerea la valorificarea complexa și completa a acestor resurse, inclusiv pentru realizarea primei centrale termice în municipiul București, care va utiliza drept combustibil astfel de resurse.
Articolul 9
Activitatea de colectare a deșeurilor și a altor resurse secundare se efectuează prin unități specializate, astfel:
a) prin Centrala de prelucrare și colectare a deșeurilor metalice și refractare din subordinea Ministerului Industriei Metalurgice, pentru toate deșeurile feroase, neferoase și refractare;
b) prin Centrala de preindustrializare și achiziții din subordinea Ministerului Industriei Ușoare, pentru deșeurile de textile, piele, hirtie-cartoane, sticlă, oase, alte resurse secundare ce rezultă din ramura industriei ușoare; centrala va conlucra cu unitățile cooperației meșteșugărești și de consum, îndeosebi în ceea ce privește colectarea de la populație a deșeurilor din profilul sau de activitate;
c) prin Centrala de preindustrializare și achiziții din subordinea Ministerului Industriei Ușoare, pentru anvelopele uzate de la unitățile socialiste și de la populație, cu excepția acelora care provin de la:
- întreprinderile de transporturi auto subordonate Ministerului Transporturilor și Telecomunicatiilor care predau anvelopele uzate direct unităților prelucratoare;
- bazele județene de aprovizionare pentru agricultura, care colectează anvelopele uzate de la unitățile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, precum și din sectorul cooperatist al agriculturii și le predau direct unităților prelucratoare;
d) prin întreprinderile de salubritate aparținînd consiliilor populare județene și al municipiului București, pentru reziduurile menajere, stradale și cele de aceeași categorie.
Pentru celelalte deșeuri și resurse secundare prevăzute în anexa la prezentul decret, colectarea se efectuează de unitățile socialiste în sarcina cărora este valorificarea lor. Pe măsura necesităților și ținînd seama de volumul de activitate, cu avizul Ministerului aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, se pot organiza, în condițiile legii, și alte unități sau secții specializate decît cele prevăzute în alineatul precedent.
Unitățile specializate în colectarea deșeurilor și a altor resurse secundare sînt obligate să asigure condițiile tehnico-organizatorice corespunzătoare, în vederea preluării operative și integrale a deșeurilor predate de către populație.
Prețurile de achiziție și de livrare în raporturile dintre unitățile socialiste, precum și prețurile de achiziție de la populație, privind deșeurile și alte resurse secundare, sînt cele stabilite conform legii.
Prețurile de achiziție de la populație se aplică și pentru deșeurile și alte resurse secundare colectate de către organizația de tineret, în afară incintei unităților socialiste.
Articolul 10
Pentru îmbunătățirea activității de colectare de la populație a materialelor și obiectelor scoase din uz, precum și de sortare a acestora încă din faza de colectare, în conformitate cu obligațiile stabilite prin prezentul decret, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare împreună cu Ministerul aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, cu consultarea ministerelor celorlalte organe ale administrației de stat, coordonatoare pe profil, vor prezenta Consiliului de Miniștri, în termen de 90 de zile de la data publicării acestuia, propuneri privind organizarea acestei activități.
Capitolul 2 Planificarea și realizarea activității de colectare și valorificare a deșeurilor și a altor resurse secundare
Articolul 11
Planul de colectare și valorificare a deșeurilor și a altor resurse secundare, parte componenta a planului național unic de dezvoltare economico-socială, asigura introducerea în circuitul economic a tuturor resurselor ce exista în acest domeniu, în scopul largirii bazei interne de materii prime și materiale a economiei naționale.
Sarcinile de predare, colectare și valorificare prevăzute în plan vor fi desfășurate de către organele prevăzute de lege, pe trimestre și în cadrul acestora pe luni, pentru toate unitățile subordonate care răspund totodată de organizarea urmăririi operative a modului cum acestea se aduc la îndeplinire.
Articolul 12
La asigurarea necesarului economiei naționale, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe și coordonatorii de balante vor evidenția distinct în balantele materiale participarea deșeurilor și resurselor secundare, precum și materiile prime și materialele ce rezultă din prelucrarea acestora.
Articolul 13
În cadrul balantelor, precum și în cotele și repartițiile transmise beneficiarilor, se vor evidenția distinct cantitățile de deșeuri și alte resurse secundare prevăzute a fi repartizate spre consum acestora, pe anul de plan și cu eșalonarea trimestriala corespunzătoare.
Resursele de deșeuri cuprinse în balante, precum și materiile prime și materialele rezultate din prelucrarea acestora, se destineaza și se utilizează potrivit prevederilor din balante sau repartiții, după caz, și se consuma numai în limita acestora.
Nerespectarea sarcinilor în domeniul predării deșeurilor conform prevederilor de plan sau nerealizarea sarcinilor de valorificare a acestora atrage după sine blocarea corespunzătoare de către coordonatorul de balanța a cantităților de materii prime și materiale noi, prevăzute în balantele materiale și repartiții pentru luna și, după caz, trimestrul imediat următor; în același mod se va proceda și în cazul consumului de deșeuri în afară repartitiilor, de către unitățile cu sarcini de predare.
Prevederile alineatului precedent nu se aplică dacă diminuarea volumelor de predare a deșeurilor sau a altor resurse secundare, prevăzute prin plan, balante sau repartiții, se datorește perfecționării proceselor tehnologice, precum și în alte situații neimputabile unității predatoare, stabilite de către organul coordonator pe profil.
În aceste cazuri ministerele, celelalte organe centrale, consiliile populare județene și al municipiului București, în subordinea cărora se afla unitățile consumatoare, vor propune spre aprobare organului în a cărui competența intra desfășurarea planului de colectare și aprobarea balantelor materiale, modificările corespunzătoare, precum și soluțiile de echilibrare a balantelor materiale.
Articolul 14
În cadrul planului național unic de dezvoltare economică și socială vor fi nominalizate distinct sarcinile în domeniul valorificării superioare a deșeurilor și resurselor secundare și tehnologiile ce urmează a se asimila și aplica, astfel încît să se asigure o eficienta sporită a utilizării acestor resurse.
De asemenea, vor fi nominalizate distinct la obiectivele de investiții, în planurile anuale și în planurile cincinale, capacitatile noi sau dezvoltarea celor existente ce urmează a se realiza, atît în domeniul valorificării cît și al asigurării mijloacelor de colectare, manipulare, pregătire și depozitare a deșeurilor și a altor resurse secundare.
Capitolul 3 Atribuții în domeniul colectării și valorificării deșeurilor și a altor resurse secundare
Articolul 15
Centralele, întreprinderile, instituțiile și celelalte unități socialiste sînt obligate sa introducă în circuitul economic toate deșeurile și resursele secundare rezultate din activitatea lor și sa realizeze întocmai sarcinile de plan în domeniul colectării și valorificării acestora.
În acest scop:
a) organizează activitatea de identificare și inventariere a deșeurilor și a altor resurse secundare, rezultate din producția proprie;
b) asigura stringerea, sortarea, pregătirea și depozitarea corespunzătoare a deșeurilor și a altor resurse secundare, țin evidenta gestionar-contabila a acestora. Stringerea, sortarea, pregătirea, depozitarea și operațiunile de evidenta se executa pe sortimente, conform standardelor de stat sau normelor interne în vigoare; pentru deșeurile metalice se vor stabili locuri speciale de depozitare pe sortimente;
c) răspund de pregătirea corespunzătoare spre predare a deșeurilor metalice, prin presare, balotare, brichetare, respectiv prin maruntirea pieselor mari, astfel încît să se asigure economisirea operațiilor de transport și condițiile optime de utilizare a acestor deșeuri;
d) au obligația de a mecaniza operațiunile de colectare, transport în incinta, presare și balotare a deșeurilor metalice rezultate din prelucrarea prin aschiere sau presare;
e) asigura colectarea și valorificarea conform sarcinilor de plan a deșeurilor și a altor resurse secundare;
f) stabilesc modul de valorificare a fiecărui reper, ansamblu sau material rezultat la casarea mașinilor, utilajelor, instalațiilor sau a altor produse, prin folosirea ca atare sau prin reconditionare; asigura predarea părților nereconditionabile sau neutilizabile, la unitățile specializate de colectare;
g) elaborează bilanțurile folosirii tuturor resurselor de materii prime și materiale puse la dispoziție în condițiile prevăzute de art. 4;
h) participa la elaborarea de către ministerele coordonatoare pe profil a studiilor și programelor anuale și de perspectiva privind valorificarea deșeurilor și a altor resurse secundare și asigură realizarea integrală și în termen a prevederilor din acestea;
i) organizează aplicarea în producție a rezultatelor cercetărilor privind valorificarea superioară a deșeurilor sau a altor resurse secundare; asigură realizarea în termen a noilor obiective sau a dezvoltării capacităților existente prevăzute în acest scop, precum și funcționarea acestora la parametrii proiectati.
În activitatea pe care o desfășoară în domeniul colectării, predării și valorificării deșeurilor și a altor resurse secundare, unitățile socialiste răspund atît în fața organelor lor ierarhic superioare, cît și față de organele coordonatoare pe profil, pentru modul de realizare a sarcinilor primite.
Articolul 16
Unitățile specializate de colectare prevăzute la art. 9 sînt obligate sa preia efectiv și pe sortimente cantitățile de deșeuri și alte resurse secundare din profilul lor de activitate, cu excepția celor stabilite prin balantele materiale de a fi reținute și consumate de predator.
În acest scop:
a) încheie contracte economice cu unitățile socialiste pentru preluarea de la acestea a deșeurilor și a altor resurse secundare, la nivelul sarcinilor de predare stabilite prin plan, în limitele cărora, pentru unitățile furnizoare, încheierea contractelor este obligatorie;
b) asigura colectarea, sortarea și depozitarea corespunzătoare a deșeurilor și a altor resurse secundare colectate, le pregătesc și le prelucreaza pe sortimente, conform standardelor și normelor în vigoare;
c) asigura livrarea deșeurilor și a altor resurse secundare, către unitățile beneficiare, pe baza contractelor încheiate;
d) organizează direct sau prin unitățile subordonate consiliilor populare ori organizațiilor cooperatiste și obștești, împuternicite în acest scop printr-un contract de mandat, colectarea deșeurilor și a altor resurse secundare din profilul propriu de activitate de la populație, din haldele industriale, precum și din locurile unde se evacueaza reziduuri menajere și stradale;
e) exercita controlul asupra îndeplinirii obligațiilor privind colectarea, sortarea, depozitarea și predarea de către unitățile socialiste care au sarcini de predare a deșeurilor și a altor resurse secundare ce intră în profilul propriu de activitate.
Articolul 17
Consiliile populare județene și al municipiului București, în domeniul colectării, predării și valorificării deșeurilor și a altor resurse secundare, au următoarele atribuții:
a) organizează activitatea de colectare și valorificare complexa a reziduurilor menajere, stradale și celor de aceeași categorie, rezultate de pe teritoriul județului și al municipiului București, după caz;
b) organizează activitatea de identificare și inventariere a deșeurilor sau a altor resurse secundare rezultate din activitatea de producție a unităților subordonate și stabilesc măsuri pentru îndeplinirea de către acestea a sarcinilor de colectare, predare și, după caz, valorificare;
c) acorda sprijin școlilor, asociațiilor de locatari și altor organizații de masa și obștești în realizarea acțiunilor pe care acestea le întreprind în domeniul colectării deșeurilor și a altor resurse secundare.
Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare, în calitate de coordonator privind valorificarea complexa a reziduurilor menajere, stradale și celor de aceeași categorie, va îndrumă și controla modul în care se realizează în teritoriu sarcinile prevăzute în acest domeniu.
Articolul 18
Ministerele, celelalte organe centrale ale administrației de stat, organele cooperatiste și obștești, în domeniul lor de activitate, sînt obligate să asigure colectarea, gospodărirea și valorificarea tuturor deșeurilor și resurselor secundare, rezultate din unitățile subordonate.
În acest scop:
a) organizează sistematic, împreună cu unitățile socialiste din subordine, acțiuni privind identificarea și atragerea în circuitul economic a tuturor deșeurilor și a altor resurse secundare, rezultate în domeniul lor de activitate;
b) participa, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Consiliul Național pentru Știința și Tehnologie, la stabilirea sarcinilor de plan pentru colectarea și valorificarea deșeurilor și a altor resurse secundare; în cadrul prevederilor de plan aprobate, stabilesc sarcini de plan pe centrale industriale, alte unități cu statut de centrala și celelalte organizații economice direct subordonate, astfel încît să se asigure utilizarea întregului potențial de deșeuri și resurse secundare și organizează activitatea de realizare a sarcinilor respective;
c) exercita controlul asupra îndeplinirii de către întreprinderi, centrale și celelalte unități subordonate a sarcinilor ce le revin cu privire la colectarea, sortarea, depozitarea, predarea și valorificarea deșeurilor și a altor resurse secundare.
Articolul 19
Ministerele și celelalte organe ale administrației de stat care îndeplinesc funcția de coordonator pe profil au și următoarele atribuții:
a) elaborează, în condițiile art. 7, programe de valorificare, anuale și de perspectiva, pe fiecare categorie de deseu și resursa secundară, prin care să stabilească cercetările necesare pentru aplicarea unor tehnologii de prelucrare optima, eșalonarea în timp a acestora, precum și capacitatile de producție, pentru valorificarea lor, inclusiv cele legate de colectare, sortare și depozitare; asigura cadrul organizatoric și condițiile materiale pentru realizarea prevederilor programelor elaborate;
b) elaborează și imbunatatesc sistematic normative tehnice cu caracter republican și departamental, obligatorii pentru toate unitățile socialiste din economie cu profil de activitate similar de valorificare superioară a deșeurilor și a altor resurse secundare;
c) urmăresc blocarea repartitiilor și livrărilor de materii prime și materiale noi, în condițiile prevăzute la art. 13;
d) exercita controlul la toate unitățile socialiste, indiferent de subordonare, asupra modului de realizare a sarcinilor de colectare, predare și valorificare a deșeurilor și a altor resurse secundare, a tehnologiilor aplicate; stabilesc, cu acordul organelor ierarhic superioare ale unităților, măsuri pentru îmbunătățirea activității și propun aplicarea de sancțiuni pentru persoanele vinovate de nerespectarea măsurilor stabilite.
Articolul 20
Consiliul Național pentru Știința și Tehnologie coordonează întreaga activitate de cercetare și aplicare de noi tehnologii în domeniul valorificării superioare a deșeurilor și a altor resurse secundare.
În acest scop:
a) participa, împreună cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe și ministerele economice, la identificarea și stabilirea de noi posibilități pentru atragerea în circuitul economic și a altor deșeuri și resurse secundare și pentru creșterea gradului de valorificare a celor ce se colectează și se valorifica în prezent;
b) stabilește, împreună cu ministerele economice, institutele de cercetări, catedrele de învățămînt superior, Comitetul de Stat al Planificarii și Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, programe de cercetare și de realizare a noilor tehnologii de valorificare a deșeurilor și controlează modul de îndeplinire a acestora;
c) coordonează acțiunile de colaborare între institutele de cercetări din țara, precum și cu institutele din străinătate, în ceea ce privește efectuarea în comun a cercetării sau stabilirea de tehnologii în acest domeniu; urmărește asigurarea prin plan a mijloacelor materiale, financiare și valutare, necesare realizării programelor de cercetare;
d) asigura, împreună cu institutele centrale de cercetări și ministerele în subordinea cărora funcționează, condițiile necesare pentru aplicarea și generalizarea în producție a cercetărilor și tehnologiilor elaborate în acest domeniu.
Articolul 21
Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe răspunde împreună cu ministerele, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, de înfăptuirea politicii partidului și statului în domeniul colectării și valorificării deșeurilor și a altor resurse secundare și exercită în întreaga economie, în calitate de organ central coordonator, îndrumarea și controlul asupra modului de desfășurare a activității în acest domeniu, în care scop:
a) organizează activitatea de identificare și inventariere a deșeurilor și a altor resurse secundare în vederea stabilirii măsurilor și soluțiilor de atragere a acestora într-o mai mare măsura în circuitul economic;
b) urmărește elaborarea, de către ministere și celelalte organe ale administrației de stat coordonatoare pe profil, a studiilor și programelor anuale și de perspectiva privind colectarea și valorificarea superioară a deșeurilor și a altor resurse secundare; avizează aceste studii și programe și prezintă Consiliului de Miniștri măsurile ce trebuie luate pentru continua dezvoltare și perfecționare a acestei activități;
c) urmărește ca la avizarea studiilor tehnico-economice, pentru obiectivele noi și dezvoltarile de capacități, să fie asigurate condițiile pentru valorificarea complexa și completa a deșeurilor și resurselor secundare rezultate din procesele tehnologice;
d) elaborează, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, titularii de plan și coordonatorii de balanța, lucrările pregătitoare privind planul în domeniul colectării și valorificării deșeurilor, a altor resurse secundare și participarea acestora la asigurarea necesarului de materii prime și materiale ale economiei naționale;
e) propune în proiectele de plan, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii și titularii de plan, capacitatile noi și dezvoltarile de capacități, inclusiv spațiile de depozitare, precum și mijloacele valutare necesare realizării sarcinilor în domeniul colectării și valorificării deșeurilor și a altor resurse secundare;
f) elaborează și prezintă propuneri privind perfecționarea continua a sistemului și cadrului organizatoric de desfășurare a activității de colectare și valorificare a deșeurilor; emite, potrivit legii, norme de specialitate în acest domeniu;
g) exercita controlul asupra îndeplinirii de către întreprinderi, centrale, alte unități economice, ministere și alte organe centrale ale administrației de stat, precum și de către coordonatorii de balante, a sarcinilor ce le revin cu privire la gospodărirea, colectarea și valorificarea deșeurilor și a altor resurse secundare.
Capitolul 4 Raspunderi și sancțiuni
Articolul 22
Încălcarea dispozițiilor prezentului decret atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă.
Articolul 23
Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost comise în astfel de condiții încît, potrivit legii penale, sînt considerate infracțiuni:
a) încălcarea obligațiilor privind sortarea, pregătirea și depozitarea deșeurilor și a altor resurse secundare conform standardelor în vigoare;
b) nepredarea către unitățile specializate de colectare a reperelor, subansamblurilor sau materialelor provenite din casări, care nu pot fi utilizate ca atare sau prin reconditionare;
c) distrugerea sau degradarea din culpa a deșeurilor și a altor resurse secundare, în afară cazurilor prevăzute expres de lege;
d) nepreluarea de la deținători, de către unitățile de colectare specializate, a deșeurilor și altor resurse secundare, din profilul de activitate al acestora, conform prevederilor de plan;
e) nerespectarea destinației și utilizării resurselor de deșeuri cuprinse în balante, potrivit prevederilor din balante sau repartiții, după caz;
f) neintocmirea sau ținerea incompleta a evidentei contabil-gestionare a deșeurilor și a altor resurse secundare;
g) neintocmirea bilanțului anual al folosirii resurselor de materii prime și materiale;
h) neluarea măsurilor de blocare a cantităților de materii prime și materiale, în condițiile prevăzute la art. 13;
i) depozitarea reziduurilor menajere, a materialelor și obiectelor uzate, de către persoanele fizice, în alte locuri decît cele stabilite de organele competente, potrivit art. 3.
Articolul 24
Contravențiile prevăzute la art. 23 se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 3000 lei la 7000 lei, cele prevăzute la lit. a), b), c), d) și e);
b) cu amendă de la 2000 lei la 4000 lei, cele prevăzute la lit. f), g) și h);
c) cu amendă de la 1000 lei la 2000 lei, cele prevăzute la lit. i).
Sancțiunile pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. a)-h) se aplică personalului unităților socialiste, iar sancțiunea prevăzută pentru contravenția de la art. 23 lit. i) se aplică altor persoane fizice.
Articolul 25
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către:
a) personalul cu atribuții de control din cadrul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, de personalul de control financiar al Ministerului Finanțelor, precum și de personalul cu atribuții de control din cadrul organelor coordonatoare pe profil, în domeniul lor de activitate, pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. a)-h);
b) personalul cu atribuții de control din cadrul ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației de stat sau din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, din cadrul centralelor și unităților asimilate acestora, anume împuternicit de conducătorul organului sau organizației respective, pentru contravențiile săvîrșite în unitățile subordonate;
c) personalul cu atribuții de control din cadrul Centralei de prelucrare și colectare a deșeurilor metalice și refractare și Centralei de preindustrializare și achiziții, pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. a), b) și c);
d) personalul cu atribuții de control din cadrul comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, pentru contravenția prevăzută la art. 23 lit. i).
Articolul 26
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției se poate face plîngere în termen de 15 zile de la comunicarea acestuia. Plîngerea se depune la organul din care face parte agentul constatator.
Articolul 27
Prevederile
art. 23-26 se completează cu dispozițiile Legii nr. 32/1968
privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.
Capitolul 5 Dispoziții finale
Articolul 28
Pe baza prevederilor prezentului decret, ministerele și alte organe centrale, care au în subordine unități specializate de colectare a deșeurilor și a altor resurse secundare, vor elabora cu acordul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentului decret, regulamente specifice privind colectarea, sortarea, păstrarea, evidenta, gestionarea, predarea, transportul și valorificarea deșeurilor și a altor resurse secundare care intră în profilul de activitate al acestora.
Pentru reconditionarea obiectelor de uz casnic și personal de către unitățile cooperației meșteșugărești, Uniunea Centrala a Cooperativelor Meșteșugărești va stabili, prin regulament elaborat potrivit alineatului precedent, condițiile de achiziții și valorificare, precum și lista acestor obiecte.
În termenul prevăzut la alin. 1, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Comitetul de Stat al Planificarii, Consiliul Național pentru Știința și Tehnologie, Direcția Centrala de Statistica, Comisia Guvernamentală pentru Rationalizarea Sistemului de Evidenta în Unitățile Socialiste, cu consultarea ministerelor, celorlalte organe centrale și locale coordonatoare pe profil, vor îmbunătăți sistemul informațional privind urmărirea modului de realizare a sarcinilor de plan în domeniul colectării și valorificării deșeurilor, prin care să asigure o strinsa corelare între modul în care se realizează sarcinile în acest domeniu și alocarea de resurse noi.
Articolul 29
În termen de 30 de zile de la publicarea prezentului decret, în fiecare unitate socialistă, organele de conducere colectivă vor desemna compartimente, servicii și persoane în a căror răspundere directa intra sarcinile legate de colectare, sortare, pregătire, depozitare și predare spre valorificare a deșeurilor și a altor resurse secundare, precum și de utilizare a acestora în procesele de producție, care vor fi direct răspunzătoare în fața organului de conducere colectivă asupra îndeplinirii tuturor atribuțiilor în acest domeniu.
De asemenea, conducerile unităților vor lua măsuri pentru creșterea exigenței comisiilor de casare, care vor putea face propuneri de casare numai pe baza unei temeinice fundamentari tehnico-economice și în stricta conformitate cu prevederile legale; casarea se va face în toate cazurile cu avizul organelor de conducere colectivă ale unităților.
Articolul 30
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 196/1951
privind colectarea și achiziționarea placilor de acumulatori reformate;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1991/1952
privind măsuri pentru colectarea oaselor de animale;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1817/1954
privind achiziționarea de la populația din mediul urban a obiectelor uzate, în vederea reconditionarii și desfacerii lor, cît și a deșeurilor de orice fel, de către cooperatia mestesugareasca;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2951/1955
privind colectarea subproduselor și deșeurilor animale necesare industriei chimico-farmaceutice;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 73/1956
privind reglementarea condițiilor predării în circuitul economic a unor materiale ce ies din dotarea armatei; articolul 19 din
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2784/1956
privind unele dispoziții normative cu caracter economic și de planificare; Dispoziția Consiliului de Miniștri nr. 141/1960 privind modul de folosire a sumelor realizate din valorificarea deșeurilor metalice, metalelor vechi feroase și neferoase, a deșeurilor de hirtie, zdrentelor și cioburilor de sticlă, colectate din sectorul particular prin acțiunile organizate cu sprijinul cetățenilor;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 695/1962
pentru aprobarea regulamentului privind predarea, preluarea, achiziționarea și valorificarea deșeurilor metalice și metalelor vechi;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1436/1970
privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității de colectare a deșeurilor de hirtie;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1437/1970
privind unele măsuri pentru îmbunătățirea colectării obiectelor textile scoase din uz, a deșeurilor textile și pentru valorificarea rațională a acestora;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1558/1970
privind colectarea și valorificarea uleiurilor minerale uzate și a altor produse petroliere lichide degradate;
Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 290/1971
privind organizarea colectării sacilor uzati din polietilena de înaltă presiune proveniți de la ambalarea ingrasamintelor chimice și orice alte dispoziții contrare prezentului decret se abroga.
Articolul 31
Prezentul decret intră în vigoare la 60 de zile de la publicare, cu excepția articolelor 28 și 29 care intră în vigoare la data publicării.
Anexa 1 NOMENCLATORUL
deșeurilor și al altor resurse secundare și organele care exercită funcția de coordonator în domeniul valorificării acestora
1. MINISTERUL INDUSTRIEI METALURGICE
A. Deșeuri și alte resurse secundare pentru care exista posibilități de valorificare
Deșeuri de fier și fier vechi:
- deșeuri de oțel și oțel vechi aliat și nealiat
- oxizi de fier (tunder)
Deșeuri din fonta și fonta veche aliata și nealiata
Deșeuri, metale vechi și alte resurse secundare din metale și aliaje neferoase:
- deșeuri și metale vechi din cupru
- cenusi de cupru (cenusi, oxizi, zguri)
- deșeuri și metale vechi din bronz (cu staniu, aluminiu sau plumb)
- deșeuri și metale vechi din alama
- deșeuri și metale vechi din plumb
- cenusi de plumb (oxizi, zguri, drojdii)
- deșeuri și metale vechi din zinc și aliaje din zinc
- drojdii de zinc
- cenusi de zinc (cenusi, zguri, slam)
- deșeuri și metale vechi din aluminiu și aliaje de aluminiu
- cenusi și zguri din aluminiu și aliaje de aluminiu
- deșeuri și metale vechi din staniu și aliaje de staniu
Deșeuri de caramizi refractare
Sulfat feros
Slam de la epurarea gazelor OLD
Praf de la elaborarea otelurilor
Cocs marunt de la turnatorii
Prelaminat de la laminorul de benzi la cald
Zguri de furnal
Namoluri roșii de la fabricarea aluminei
Zgura de turnatorie de la fabricarea aluminiului.
B. Deșeuri și alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent
Deșeuri și metale vechi din nichel și aliaje cu nichel
Filiere uzate (wolfram 92-94%)
Deșeuri și metale vechi din wolfram
Praf de la aglomerarea minereurilor
Scule aschietoare uzate.
2. MINISTERUL MINELOR, PETROLULUI ȘI GEOLOGIEI
A. Deșeuri și alte resurse secundare pentru care exista posibilități de valorificare
Halde miniere
Deșeuri din bentonita
Deșeuri de nisipuri cuartoase
Barita recuperată prin reutilizarea fluidului de foraj
Zguri metalurgice cuproase.
B. Deșeuri și alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent
Iazuri de decantare de la instalațiile de preparare a minereurilor feroase și neferoase (cuprifere, aurifere și complexe)
Deșeuri de dolomita
Deșeuri de pegmatit
Calcar subgabarit
Ape de mina care conțin substanțe minerale utile
Slam - nisip petrolier rezultat de la exploatarea sondelor de țiței
Namoluri de la racitoare, decantoare
Zguri metalurgice sarace.
3. MINISTERUL INDUSTRIEI CHIMICE
A. Deșeuri și alte resurse secundare pentru care exista posibilități de valorificare
Acid sulfuric rezidual
Lesii sulfuroase
Clorura de calciu finala
Amestec de carbonat de etilenă și etilenglicol
Gaze reziduale de bioxid de sulf sau bioxid de carbon
Deșeuri de mase plastice (tehnologice, folii și saci uzati)
Deșeuri tehnologice de fire și fibre chimice*)
Fire viscoza
Fire pentru rețele cord
Deșeuri de cauciuc:
- deșeuri tehnologice de la fabricarea cauciucului
- deșeuri tehnologice de la prelucrarea cauciucului
- anvelope uzate resapabile
- camere de aer și fierbere uzate
- deșeuri de profile tehnice din cauciuc
Gudroane de la distilarea acizilor grasi sintetici
Cenusi de pirita
Fosfogips
Praf de var
Carbonat de calciu de la fabricarea ingrasamintelor și sodei caustice
Sulfit de sodiu
Uleiuri minerale uzate
Borhot lichid de porumb
Lesii crezilice
Namol selenios
Amestec de octanol și ce tona octilica.
--------------
Catalizatori uzati de nichel, molibden, cobalt, vanadiu, crom etc.
Gaze reziduale (fractie C4, cu oxid de carbon)
Ambalaje și articole prelucrate din mase plastice uzate
Anvelope neresapabile
Gudroane de la distilarea acizilor grasi naturali
Reziduuri de la fabricarea dicloretanului
Paracumilfenol din reziduuri petroliere
Izomeri inactivi ai hexaclorciclohexanului
Sulfat acid de amoniu
Sulfat - sulfit de sodiu
Acetonitril rezidual
Ester metilic al acidului benzoic de la fabricarea DMT
Metanol de la fabricarea alcoolului polivinilic
Subprodusi de la fabricarea izoprenului.
4. MINISTERUL ECONOMIEI FORESTIERE ȘI MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII
A. Deșeuri și alte resurse secundare pentru care exista posibilități de valorificare
INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII
Deșeuri de pluta, inclusiv dopuri și rondele de pluta.
INDUSTRIA LEMNULUI
Rămășițe de lemn masiv (rasinoase și foioase)
Rumegus și talas
Deșeuri de furnire
Coaja de lemn
Craci, virfuri și zoburi din exploatarea lemnului.
INDUSTRIA CELULOZEI ȘI HIRTIEI
Deșeuri de hirtie și cartoane:
- maculatura alba netiparita și nescrisa
- maculatura alba tiparita sau scrisă
- maculatura din carton ondulat și confecții de carton ondulat
- maculatura din hirtie de ambalaj rezistenta, saci și pungi
- maculatura din ziare, reviste, broșuri și cărți
- maculatura din cartelele pentru transmiterea sau prelucrarea datelor
- maculatura din diverse hîrtii de ambalaj, inclusiv cartoane colorate, confecții de hirtie și carton
- maculatura din mucava
- maculatura din țevi textile de hirtie și tuburi de hirtie de la bobinele și sulurile de hirtie și carton
- maculatura - arhiva
Borhot lignosulfonic
Prehidrolizat de la fabricarea celulozelor chimice.
B. Deșeuri și alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent
INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCțII
Deșeuri de vata minerala.
INDUSTRIA CELULOZEI ȘI HIRTIEI
Deșeuri de hirtie tratate cu diafan, polietilena, metalizate, parafinate și bitumate
Namol rezultat la decantarea apelor reziduale cu conținut de fibre celulozice.
5. MINISTERUL INDUSTRIEI UȘOARE
A. Deșeuri și alte resurse secundare pentru care exista posibilități de valorificare
Deșeuri textile tehnologice și obiecte textile scoase din uz, din care:
- tehnologice tip: bumbac, lina, liberiene, mătase și schrentz
Obiecte textile scoase din uz, tip: bumbac, lina, liberiene, mătase și schrentz
Deșeuri din piei tabacite
Deșeuri din piei brute
Paruri animale și deșeuri din paruri animale
Cioburi de sticlă.
B. Deșeuri și alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent
Din deșeurile textile tehnologice și obiecte textile scoase din uz: scama nefilabila, capete și fisii de covoare tufting, taieturi de la borurile palariilor, capete și fisii din articolele netesute liate, fisii impislite de la pisle, capele și deburaj din fibre chimice, bataj din fibre sintetice, bataj II și III necuratat, resturi fire curate în cu poliester, resturi tesaturi din polipropilena (de la 0-0,20 m), deșeuri semitort de în cu poliester de la filatura de tors umed, deșeuri fibra rezultate din prelucrarea fluorului de sizal sau a fibrei de cinepa în sectorul sfori - fringhii, rămășițe fire mătase naturala culori sau nedegomata, rămășițe fire - tesaturi - tricot din p.a. 100% sau în amestec, rămășițe fire metalice, resturi tesaturi mătase naturala 100% sau în amestec, resturi tricotaje și tesaturi din PE 100% sau în amestec, petice tesaturi electroplus, capete blana artificiala sau plusuri tesute și tricotaje (liate), capete fireturi și capete elastic (de la pasmanterie), rămășițe fire cauciuc invelite cu fire bumbac sau cu fire sintetice, rămășițe fire elastomere, deșeuri ciorapi din fire sintetice l00% sau în amestec, petice tesaturi și tricotaje matlasate, petite tricotaje cu fire cauciuc și elastomeri, schrentz și petice tesaturi și tricotaje caserate, petice tesaturi și tricotaje din fire sintetice tip mătase, schrentz și petice tesaturi cauciucate, rămășițe fire bemberg cu acetat sau triacetat 100% sau în amestec, resturi de iuta, postav vechi civil, resturi vechi cojoace și furdale, resturi vechi capete fringhii.
Deșeuri din piele: strecuitura grasa, razatura cromata umeda, stutuitura de piei cromate umede, stutuitura de piei moi nefinisate sau finisate, furdale (tocatura) de piei moi sub 1 dmp (inclusiv furdale spalt, captuseli cu dimensiuni sub 2 dmp), furdale piei tabacite vegetal unse, stutuitura piei crude cu blana, stutuitura blanuri semifabricate și finite cu dimensiuni sub 4 dmp, deșeuri par sub 0,5 cm, deșeuri talpa artificiala, deșeuri fibrotex.
Deșeuri de la prelucrarea cauciucului în industria ușoară: deșeuri cauciuc vulcanizat și semivulcanizat rezultate de la presele de vulcanizare și stantare din plăci din cauciuc.
Deșeuri de la prelucrarea materialelor plastice în industria ușoară: deșeuri de rafie sintetică, deșeuri span de la fabricarea calapoadelor, deșeuri din talpi de poliuretan, deșeuri din p.v.c. pe suport textil.
Cioburi de geam slefuit impurificate cu oxid roșu de fier, cioburi argintate de oglinzi, cioburi de sticlarie aurite cu aur coloidal, slam nisip, slam azotat de argint, slam oxid de ceriu, fire și fibre de sticlă, deșeuri din folie de polivinil butirol.
6. MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE
A. Deșeuri și alte resurse secundare pentru care exista posibilități de valorificare
Coji de floarea-soarelui
Celolignina
Pămînt decolorant uzat din industria uleiului
Reziduuri de la desmucilaginarea uleiurilor
Stearina vegetala rezultată la filtrarea uleiurilor
Zat de la depozitarea uleiurilor brute
Deșeuri de lapte praf și de la fabricarea brînzeturilor
Pleava de orz din industria spirtului
Borhot lichid rezultat la fabricarea spirtului
Ape reziduale rezultate la prelucrarea amidonului din cartofi
Oase brute
Deșeuri de abator, carne confiscată, singe, produse de ecarisaj
Codite de sfecla de zahăr
Namol rezultat la filtrarea zemurilor în industria zahărului
Zgura rezultată la arderea carbunelui în industria zahărului
Tocatura din saminta de floarea-soarelui de la producția de halva
Deșeuri de la prelucrarea peștelui
Ulei caramelizat din procesele de deshidratare a peștelui
Puzderii de în și cinepa.
B. Deșeuri și alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent
Tescovina de mere pentru producerea pectinei
Sîmburi de struguri
Viscere de peste.
7. MINISTERUL ENERGIEI ELECTRICE
Deșeuri și alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent
Cenusi de termocentrala.
8. COMITETUL PENTRU PROBLEMELE CONSILIILOR POPULARE
Deșeuri și alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent
Reziduuri menajere, stradale și cele de aceeași categorie.
9. BANCA NAȚIONALA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
Deșeuri și alte resurse secundare pentru care exista posibilități de valorificare
Resturi metalice de la scoaterea din funcționare, totală sau parțială, a utilajelor, aparatelor, ustensilelor, reperelor sau a unor părți ale acestora care conțin metale prețioase
Deșeuri dentare care conțin metale prețioase
Capete de suporturi de sustinere a pieselor la aurire sau argintare electrochimica
Cement (namol) rezultat din soluții electrolitice, de la prelucrarea aurului dentar, de la fabricarea oglinzilor, de la regenerarea electrochimica a soluțiilor fotografice, cu conținut de metale prețioase
Substanțe chimice degradate prin impurificare, îmbătrînire sau distrugerea etichetei de identificare, cu conținut de metale prețioase
Cenusi de la incinerarea utilajelor, sculelor, cirpelor, smirghelului, scoase din uz în ateliere și laboratoare care folosesc metale prețioase
Praf de slefuit, maturatura, din ateliere și laboratoare care prelucreaza sau utilizează metale prețioase
Creuzete de topire a metalelor prețioase scoase din uz din ateliere și laboratoare
Agrafe chirurgicale uzate
Namol de la cojirea peliculei de pe materialele fotosensibile (filme, plăci)
Amalgam de argint impurificat de la cabinete stomatologice
Cioburi de sticlă acoperite cu metale prețioase
Pulbere metalică (precipitat) de la reconditionarea (platinarea) electrozilor sau de la recuperarea metalelor platinice din soluții
Namol precipitat de la regenerarea sitelor catalizatoare, remontul instalațiilor care folosesc catalizatori platinici (metalice sau pe suport)
Resturi de catalizatori platinici pe suport inert, scoși din funcțiune.
-----------
*) Potrivit dispozițiilor art. 1 din Decretul Consiliului de Stat nr. 129/1975, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 112 din 31 octombrie 1975, pe data de 1 noiembrie 1975 activitatea de producție a firelor și fibrelor artificiale a trecut de la Ministerul Industriei Chimice la Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții.
B. Deșeuri și alte resurse secundare care nu se valorifica în prezent
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.